Acasă - Bogdan Bola

Bogdan BOla

Despre mine

Deputat în cadrul circumscriptiei numărul 14 Constanta, secretar al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor. Nu mă întrebaţi „de ce politică?”..eram prea tânăr – am intrat în PNL in 1995, la varsta de doar 14 ani – ca să știu de ce și în același timp prea tânăr ca să nu fie o opțiune făcută cu sufletul și cam pentru toată viața. Îți pot însă spune ce am înțeles din politică, după un număr de ani după care unii se consideră „seniori”:

1. Nu ai ce căuta si nu vei rezista dacă nu ai un set de valori și principii în care să crezi indiferent ce. Se spune ca în Romania politica a ajuns total străină de ideologie… nu ştiu cum e asta, poate pentru ca mi-am câștigat mereu funcțiile și în același partid, nu le-am cumpărat;
2. În politică, deși nu pare, individul, de unul singur este zero. Ori înveți să lucrezi în echipă, ori nu exiști. Desigur, rolul tău depinde mult și de înzestrările personale, însă forța o dobândești în echipă.
3. Scopul final şi absolut legitim în politică e să reușești să lași ceva pozitiv în urma ta, pentru comunitatea din care faci parte și să rămâi în memoria oamenilor pentru asta.

27,868

Bogdan Bola

Parlamentar dobrogean și liberal în Camera Deputaților din Parlamentul României

Bogdan Bola is at Sala Sporturilor Constanta.

🛑 Tu ți-ai duce familia sau prietenii la un eveniment sportiv, alături de sute de oameni, într-o clădire care are structura de rezistență grav avariată și subsolul inundat de ani de zile? Într-o clădire ale cărei stâlpi de rezistență prezintă fisuri și grave probleme de portanță? Cum te-ai simți ca acest lucru să se știe de patru ani de zile și nimeni să nu facă nimic, mai ales în condițiile în care expertul tehnic care a realizat studiul clădirii a propus, printre altele, chiar demolarea acesteia și contruirea uneia noi? Citisem în presă despre faptul că subsolul Sălii Sporturilor din Constanța, care servește și ca adăpost antiaerian, este inundat. Având în vedere situația geopolitică în care ne aflăm, dar și gândindu-mă că acest lucru nu are cum să nu afecteze structura întregii Săli, am formulat o interpelare la Ministerul Dezvoltării și Ministerul Tineretului pentru a vedea exact ce au în plan și dacă au cunoștință de ce se întâmplă la noi în oraș. Doamna Firea nu a catadicsit să ne răspundă până acum, însă de la Ministerul Dezvoltării am primit următorul răspuns: "În anul 2017, Inspectoratul de Stat în Construcții Constanța a efectuat un control în ceea ce privește urmărirea comportării în exploatare a Sălii Sporturilor din municipiul Constanța. Ca urmare a acestui control, s-au constatat degradări ale elementelor structurale, atât la interiorul cât și la exteriorul sălii, iar adăpostul antiaerian prezenta infiltrații de apă care au condus la degradarea acestuia. În anul 2018 a fost întocmit raportul de expertiză tehnică de către un expert atestat, care conține informații privind unele (!!!) degradări ale structurii de rezistență inițiale." Vi se pare ceva foarte grav în expunerea de mai sus? Vreun pericol iminent sau chestiuni care v-ar putea pune viața în pericol? Nu ar rezulta chiar asta, aș zice eu, din răspunsul pe câteva rânduri ale ministrului Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Din păcate pentru cei care mi-au dat acest răspuns, ei nu aveau habar de faptul că eram în posesia expertizei tehnice menționate de ei, din care reieșea cu totul altceva.Mai jos vă prezint concluziile expertului privind Sala Sporturilor din #Constanța la care NU am mai adăugat și pe cele extrem de tehnice descoperite acolo:➡️ construcția expertizată se încadrează în categoria de importanță DEOSEBITĂ➡️ având în vedere anul punerii în exploatare (1958), se constată că imobilul expertizat are 60 de ani de exploatare în condițiile mediului marin agresiv specific litoralului Mării Negre și prin urmare are durata de existență depăsită.➡️ stâlpii interiori din axul G sunt rupți în urma fenomenului de tasare diferențiată a structurii de rezistență➡️ beneficiarul nu deține jurnalul evenimentelor aferente acestei construcții și nu există informații cu privire la data la care aceste tasări și fisuri au apărut precum și evoluția acestora în timp➡️ nu s-a intervenit pentru realizarea consolidării fundațiilor existente➡️ materialele de construcție folosite la structura de rezistență sunt de calitate redusă în comparație cu prevederile standardelor actuale➡️ cele mai multe fundații izolate nu sunt legate cu grinzi de legătură➡️ sistemul de fundare al sălii este amplasat pe o parte de loess macroporic și o altă parte pe dala groasă a adăpostului antiaerian (care este în prezent inundat - 2018!!!)➡️ din analiza planurilor de armare, apare cu evidență deficitul de armare (longitudinală și transversală) al stâlpilor și grinzilor➡️ construcția nu a prezentat avarii structurale suferite din cauza acțiunii seismice, DAR a prezentat avarii structurale datorate tasării diferențiate și neaplicării unor măsuri de întreținere pe durata exploatării➡️ construcția a prezentat avarii nestructurale suferite din cauza acțiunilor din exploatare➡️ se constată corodarea mare a materialelor de construcție folosite, accentuată de factorii de exploatare agresivi (Marea Neagră) și din lipsa unor măsuri de întreținere curente (lipsa ferestrelor în pod (!!!!), infiltrații prin acoperiș, etc.➡️ cuplarea neconformă conduce la apariția unor eforturi alternante pe secțiunea transversală, care nu pot fi preluate de sistemul de armare. Orice vibrație poate provoca aceste eforturi (rafale de vânt, trafic greu sau spectatorii din sală).➡️ structura se încadrează în clasa de risc seismic Rs I (cea mai periculoasă), având fisuri în stâlpi, grave deficiențe de capacitate portanță și de alcătuire. Culmea este că, la sfârșitul prezentării problemelor, expertul tehnic spune clar că ar trebui luate măsuri imediate ("cu celeritate") de consolidare:➡️ remedierea defectelor locale ale elementelor de beton armat,➡️educerea masei construcției,➡️refacerea hidroizolației adăpostului antiaerian și evacuarea apei din interiorul acestuia➡️ refacerea trotuarelor perimetrale, pentru a împiedica accesul apelor meteorice spre terenul de fundare. Pe scurt....nimic nu s-a întâmplat, nimic nu s-a făcut, nici măcar nu s-a spus...și au trecut totuși patru ani! Patru ani în care autoritățile locale și centrale au tăcut complice, sperând probabil că nu se va întâmpla nimic rău și că se va evita un dezastru. Iar Direcția Județeană pentru Sport și Tineret, în administrarea căreia se află Sala, parcă nici nu ar exista....Sunt deja cinci ani de când Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogeaˮ a recunoscut că are obiectivul în evidențe, dar că de administrarea sa se ocupă Primăria Constanța, care neagă acest lucru. Reprezentanții Primăriei susțin chiar că obiectivul aparține Consiliului Județean Constanța, care la rândul lor neagă că ar fi administratorul obiectivului. Un bambilici administrativ care poate costa vieți.P.s. respectiva expertiză tehnică era valabilă doar pentru doi ani. Așa că...și dacă va dori cineva să ia o măsură, va trebui să o ia iarăși de la zero, de la făcut hârtii. Și nimănui nu i se vor imputa sumele cheltuite până acum. Asta ca să nu zic de pericolul la care sunt supuși, de fiecare dată când intră în Sala Sportului, sportivii și spectatorii constănțeni...Foto: Sala Sportului în anii 1960, sursa Arena Locala Constanta ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

🇷🇴 „În 1861, mi se pare, când a venit domnul Cuza şi a trecut Dunărea cu o corabie românească să se ducă pe aici la Ţarigrad, abia s-a găsit un vagon de persoane pentru domn şi suita lui. Parcă acum îl văd pe Cuza: înalt, voinic, spătos, cu barbişon, ca pe vremea aceea şi cu chipiu de ofiţer în cap. Când a plecat corabia de pe malul românesc, grăniţerii români strigau toţi într-un glas: «Ura! Trăiască domnul Cuza». Când a sosit pe malul drept la #Cernavodă, grăniţerii turci l-au întâmpinat cu aceleaşi urale în turceşte”. Astfel povestea un localnic trecerea domnitorului Cuza prin #Dobrogea. E bine de ținut minte că, în momentul Unirii Principatelor sub domnia sa, regiunea noastră se afla încă sub ocupație otomană. Chiar și așa, Domnul român va înfiinţa, la doar doi ani după Unire, câte un post de agent la Tulcea și Sulina, pentru înlesnirea circulaţiei românilor şi a mărfurilor pentru comerț.Cuza va trece de două ori prin ținutul dintre Dunăre și Mare, în 1860 și 1864, destinația sa finală fiind Constantinopole, pentru a obține recunoașterea Unirii și pentru a întări relațiile cu Înalta Poartă. Prima sa vizită o va face sultanului Abdul Medjid I, cunoscut dobrogenilor pentru faptul că orașul Medgidia îi datorează numele și reconstrucția sa după distrugerile provocate de războiul ruso - turc (1828 - 1829).Istoricul și muzeograful constănțean Lavinia Dumitrașcu povestește cum domnul Cuza și suita sa erau așteptați la Sulina de corveta „Beyrut“, al cărei comandant era un marinar vestit din Abisinia. Acesta era un vas aflat în serviciul Marinei turceşti la Constanţa și trimis special de Poartă spre a-l aduce pe domnul român la Constantinopol.Cuza a fost întâmpinat de guvernatorul turc și doi înalți funcționari din regiune, pe care domnul i-a salutat amabil, dar cu „demnitatea cuvenită suveranilor români independenţi“. Toate autorităţile civile şi militare, chiar și sub stăpânire otomană, aveau ordin de a da onorul Domnitorului Cuza, care a fost salutat, sub drapelul românesc, de trei salve de tun.Cel de-al doilea voiaj al lui Cuza prin Dobrogea, pe ruta Cernavodă-Constanţa, are loc în iunie 1864. Din fericire, tot Laviniei Dumitrașcu îi datorăm detaliile acestei călătorii: la Cernavodă, domnul este primit de dobrogeni, iar musulmanii îi dăruiesc un batal învelit în tricolor. De la Cernavodă spre Constanţa, la ora 10, pleacă cu un tren expres, condus personal de directorul căii ferate, Trevor Barkley. Domnul îşi pusese uniforma de mică ţinută. Se face o haltă de un sfert de oră la Medgidia. Trenul ajunge la Constanţa la ora 11.30. Drept mulţumire, Domnul îi dăruieşte lui Barkley un ceas ornat cu iniţialele sale în diamante. „Courier d’Orient“ comentează: „La Constanţa, toate autorităţile civile şi militare, erau adunate pe jeteră pentru a face onorurile Alteţei Sale. Prinţul urcă la bord, în marea ambarcaţiune Beyrut, în faţa căruia flutură tricolorul românesc; echipajul era urcat pe vergi şi în momentul când Alteţa Sa puse piciorul pe puntea Beyrut-ului, o salvă de 21 bubuituri de tun salută pe ilustrul oaspete al sultanului”. Dobrogenii i-au purtat o mare dragoste lui Cuza, cu toate că nu le era domn, fapt demonstrat cu prisosință la ridicarea statuii sale din Iași, în anul 1912. Se spune că Toma Bârsan, un pensionar cu pensie modestă din Măcin, jud. Tulcea, îi trimitea, în 1910, profesorului universitar ieşean, A. D. Xenopol (inițiatorul ideii de a ridica un monument lui Cuza) următoarea epistolă: „rup cu mare dragoste pentru patria mea lei 20 din modesta pensie de 58 lei lunar care-i singurul meu venit şi cu oanoare vi-i trimit dvs. Cel mai aprig luptător, rugându-vă a-i primi şi a-i considera ca pe cei 2 taleri ai văduviei pentru înfăptuirea în piaţa Unirei a operei începute, aşezarea statuei lui Cuza-Vodă.”Peste câteva luni, acelaşi Toma Bârsan trimitea alţi 84 de lei colectaţi de la locuitori ai Măcinului. De altfel, profesorul Xenopol va mai primi bani de la Fabrica „Steaua Română” din Constanţa: „prin N. Creţu. Pe listă au subscris 189 persoane, lucrători la acea fabrică, între pe lângă români sunt şi armeni, turci, bulgari şi cari toţi au contribuit fără a fi solicitaţi - s-a încasat 267 lei“. Așa se face că, pe 27 mai 1912, în Piaţa Unirii din Iaşi se dezvelea statuia domnului unificator Alexandru Ioan Cuza. La acele manifestări a participat și o delegaţie de dobrogeni, care a fost cazată la şcoala „Costache Negri”, str. Eternitatea. Din delegaţia de atunci făceau parte prefectul și primarul Constanţei şi 25 de săteni. Iar pentru cei care doresc să citească mai în amănunt drumurile domnului Cuza prin Dobrogea, vă recomand:discoverdobrogea.ro/cuza-unirea-principatelor-si-vizitele-in-dobrogea/www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/domnul-alexandru-ioan-cuza-dobrogea-iasi-si-bogot-galerie-fot... ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

🇷🇴 Dând dovadă de moderație, tact și înțelepciune, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, trimișii săi diplomatici și oamenii politici români, în ansamblul lor, au căutat să evite gesturile intempestive de independență, reușind să obțină până în toamna anului 1859 recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza. A urmat apoi o lungă negociere atât în plan diplomatic, în străinătate, cât și în plan politic intern, în țară, pentru pregătirea unirii politice și administrative, recunoscută până la sfârșitul anului 1861. ... See MoreSee Less

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

🇹🇩 Ziua Unirii Principatelor Române - Acum 163 de ani, în dimineața de 24 ianuarie 1859, la ora 11:00, Vasile Boerescu, ziarist și deputat în Adunarea Electivă din Muntenia, solicită o ședință secretă în cadrul căreia precizează colegilor săi: "A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru loan Cuza, domnul Moldovei ! Să ne unim asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit... o dorință sfântă''. Toți deputații au jurat atunci că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniți în sala de ședințe au trecut la vot, iar la final, toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având și urări adresate domnitorului: ''spre mărirea patriei'', ''spre fericirea românilor''.ℹ️Mihail Kogălniceanu spunea la acea vreme despre Unirea Principatelor că „votul de la 24 ianuarie a fost o sublimă protestaţie în contra hotărârii acelora ce au vrut să ţie despărţite două ramuri ale aceluiaşi copac, două fiice ale aceleaşi mume". "Când Kogălniceanu îşi isprăvi discursul, toată lumea plângea în tribune, căci bucuria mare ca şi durerea mare tot prin lacrimi se exprimă. Afară văzduhul clocotea de sunetul clopotelor tuturor bisericilor din oraş şi de bubuitul a 101 lovituri de tun. Eu unul mărturisesc că niciodată n-am avut o mai puternică strângere de inimă ca în faţa acestui mare act care era prima piatră aşezată la temelia statului român. În acel moment am simţit individualitatea mea de român sporită, neamul meu înălţat; am văzut dintre negurile trecutului răsărind un soare nou care avea să ne încălzească şi să ne lumineze calea spre un viitor şi mai frumos" povestea un martor al acestui măreț eveniment.Astfel, după ce fusese ales în unanimitate ca domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale” (formațiune politică înființată cu doar trei ani înainte, în Muntenia și Moldova, având ca singur scop Unirea), Alexandru Ioan Cuza era ales și ca domn al Munteniei. Jurământul depus de Cuza în acele momente suna așa: "Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării mele, că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite, că voi fi credincios constituției în textul și in spiritul ei, ca în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toți și în toate uitând toată prigonirea și ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit și pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei, decât binele și fericirea nației române. Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie ajutor!"Domnia lui Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României, al primului guvern unitar și prin reformele sale, țara s-a modernizat rapid:↗️adoptarea primei Constituții românești. Aceasta era prima constituție internă, promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri, după modelul Constituției Belgiene din 1831. Acest act de factură liberală proclama suveranitatea națională, se instituia principiul separării puterilor în stat, stabilea libertăți și drepturi cetățenești și includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar.↗️reforma electorală, schimbările fiind susţinute de popor printr-un referendum. Legea electorală împărţea alegătorii în două categorii: alegători direcţi şi alegători primari. Alegătorii direcţi erau toţi cei care ştiau carte, plăteau o contribuţie de cel puţin patru galbeni şi împliniseră vârsta de 25 de ani. Alegătorii primari erau neştiutori de carte, dar care plăteau o contribuţie stabilită pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribuţie bănească erau excluşi de la vot. ↗️secularizarea averilor mănăstirești și interzicerea tăierii pădurilor bisericești. Astfel, Biserica devenea o instituţie de stat ca şi celelalte, fără vreun drept aparte. O mare parte din proprietăţile funciare ce aparţineau Bisericii au fost trecute în proprietatea ţăranilor, mai exact a cincea parte din pământul ţării. În ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu, şi din partea călugărilor greci, Cuza a stabilit şi un venit de 10% asupra reprezentanţilor bisericii şi tot ce ţine de aceasta.↗️reforma agrară din august 1864, când peste 400.000 de familii de ţărani au primit pământ, iar aproximativ 60.000 de alţi ţărani au primit teren pentru casă şi grădină. Prin această reformă ce lua sfârşit în anul următor, s-a desfiinţat orice urmă de feudalism, fapt ce a dat naştere unei perioade de început a dezvoltării capitaliste româneşti.↗️reforma învățământului (legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar), când ia naștere prima universitate din ţară în 1860 la Iaşi iar cea de-a doua va fi cea din Bucureşti, în 1864. Tot la Bucureşti va fi înfiinţată şi Şcoala Naţională de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman.↗️în timpul lui Cuza va lua fiinţă, în mod oficial, Armata Naţională Română, aceasta având ordinul şi menirea să apere integritatea statului de orice atac străin. Tot atunci s-a înfiinţat şi Ministerul de Război și Arsenalul Armatei şi s-au pus bazele învăţământului militar. Cuza a înfiinţat Garda Naţională, aflată sub comanda sa, măsură în care corpul legislativ a văzut o scăpare spre un despotism absolutist, fapt ce contravenea Convenţiei de la Paris.↗️în 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administraţiei, iar judeţele şi comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăşi un judeţ. În fruntea administraţiei judeţene era numit un prefect, în timp ce în fruntea unei plase un subprefect. Primarii conduceau comunele.❗Ce am vrut să subliniez prin această istorisire: românilor nu le-a fost niciodată ușor în colțul acesta de lume, înconjurați de mari imperii, mereu dornice de a pune mâna și pe bucata asta de glie. Așa că atunci când vi se pare mult prea greu să mergeți la vot, să protestați sau să vă cereți democratic drepturile voastre, să vă aduceți aminte de ce au realizat înaintașii noștri.Nicio Unire nu a fost "mică", așa cum greșit folosesc unii această expresie când vorbesc de Unirea Principatelor. Deoarece chiar dacă erau înconjurați de forțe ostile, armata română, clasa politică și simpli cetățeni au înțeles că doar împreună și cu mari sacrificii pot obține cel mai mare deziderat al românilor: UNIREA❗ ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

⚓ În seara zilei de 10 decembrie a anului 1900, nava sub pavilion grec "Georgios Filaretos" eșua pe țărmul nostru, chiar în dreptul Casinului din #Constanța. Acesta, vizibil și în poză, era o clădire provizorie construită din lemn care a fost îndepărtată în 1910, pentru a face loc actualului Cazinou.Nava, construită la 1868 în portul Trieste, doar ce își descărcase/încărcase marfa în port și se pregătea să își continue voiajul spre Istanbul. Însă aceasta este surprinsă de o furtună puternică și obligată să se întoarcă în rada Constanța, unde lasă ancora pentru a rezista în fața urgiei naturii dezlănțuite.Chiar și așa, furtuna deosebit de puternică a rupt lanțul ancorei și a împins nava spre mal, unde a și eșuat, împreună cu cei nouă membri ai echipajului și întreaga sa încărcătură. Scriitorul Viorel Ovidiu Lipovan descria momentul în cartea sa: (cei nouă marinari) "aflaţi în mare dificultate, au fost salvaţi de către cinci localnici, care, după un efort intens, pe parcursul a 10 ore, au reuşit să fixeze corabia eşuată şi să transporte la mal o parte din încărcătură, cu ajutorul mahonei (ambarcațiune cu fund plat pentru transport mărfuri) «Vasilichi», aflată sub pavilion Otoman“Scriitorul Constantin Cumpănă ne spune, în volumul "Amintiri despre o flotă pierdută. Voiaje neterminate“, că numele celor cinci localnici - eroi, păstrate încă în arhive, erau: marinarii Gheorghe Popa şi Arghir Metropol, Emanoi Panait - servant de scafandru, Teofil Cristu şi Anton Stavru - barcagii. ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

Despre povestea tramvaielor aduse captură de război din Odessa (primele de acest fel motorizate din orașul nostru) aproape nimeni nu mai știe nimic în zilele noastre. Noua linie de tramvai era pusă în funcțiune în noiembrie 1943, pe ruta Muzeul de Artă Populară - Bd. Tomis - Bd. Mamaia - Spitalul Militar și Retur, fiind deservită de șapte vagoane motor Pullman fabricate în 1913 în Belgia și modernizate în anul 1933 la Kiev. Însă constănțenii nu s-au putut bucura foarte mult de ele, deoarece în august 1944, trupele ruse în Constanța și au revendicat violent tot ce a fost al lor…și mult peste aceasta! Iar dacă situația din Ucraina și iminenta invazie rusă reprezintă subiectul momentului, poate nu ar fi rău să știm povestea acelor vremuri...Despre primele mijloace moderne de transport ale urbei noastre, despre un primar al Constanței care nu a fost ales niciodată de cetățeni, dar care a vrut să distrugă geamia Hunkiar deoarece „nu ar fi nicio pagubă”, despre cum ne-am „luptat” economic cu Aradul în vreme de război și despre constănțenii noștri în geberal vom povesti în această dimineață.. 🙂 ... See MoreSee Less

Vizualizează articolul pe Facebook

Stoparea traficului de deșeuri ilegal. Soluțiile pe care le propunem.

de admin | ianuarie 15, 2022 | Mediu | 0 Comments

➡️ Pe data de 07 decembrie, am depus o inițiativă legislativă în Parlament prin care solicitam Ministerului Mediului, printre altele, reducerea numărului punctelor de trecere a frontierei pentru deșeuri de la 77 la 15. ➡️ Pe data de 09 decembrie, Ministerul Mediului...

Cookie	Durată	Descriere
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Analitice”.
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	Cookie-ul este setat de consimțământul cookie GDPR pentru a înregistra consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Funcționale”.
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-urile sunt folosite pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Necesare”.
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Altele.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Performanță”.
viewed_cookie_policy	11 months	Cookie-ul este setat de pluginul GDPR Cookie Consent și este folosit pentru a stoca dacă utilizatorul și-a dat sau nu consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor. Nu stochează date personale.

Bogdan BOla

Despre mine

Bogdan Bola

Proiecte locale și naționale

Proiectele mele

Salvarea Lacului Nuntași

LEGEA PESCUITULUI

Master Plan privind protecția și reabilitarea zonei costiere

DANUBIO

Luări de cuvânt

Declarații politice depuse în scris

Propuneri legislative inițiate

Întrebari si interpelări