Acasă - Bogdan Bola

Bogdan BOla

Despre mine

Deputat în cadrul circumscriptiei numărul 14 Constanta, secretar al Comisiei de Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor. Nu mă întrebaţi „de ce politică?”..eram prea tânăr – am intrat în PNL in 1995, la varsta de doar 14 ani – ca să știu de ce și în același timp prea tânăr ca să nu fie o opțiune făcută cu sufletul și cam pentru toată viața. Îți pot însă spune ce am înțeles din politică, după un număr de ani după care unii se consideră „seniori”:

1. Nu ai ce căuta si nu vei rezista dacă nu ai un set de valori și principii în care să crezi indiferent ce. Se spune ca în Romania politica a ajuns total străină de ideologie… nu ştiu cum e asta, poate pentru ca mi-am câștigat mereu funcțiile și în același partid, nu le-am cumpărat;
2. În politică, deși nu pare, individul, de unul singur este zero. Ori înveți să lucrezi în echipă, ori nu exiști. Desigur, rolul tău depinde mult și de înzestrările personale, însă forța o dobândești în echipă.
3. Scopul final şi absolut legitim în politică e să reușești să lași ceva pozitiv în urma ta, pentru comunitatea din care faci parte și să rămâi în memoria oamenilor pentru asta.

Bogdan Bola

30,874

Parlamentar liberal dobrogean în Camera Deputaților din Parlamentul României

Bogdan Bola

Aromâni din #Cadrilater, în haine de sărbătoare, în iulie 1934. „În #Dobrogea, fiecare pas îţi prezintă ceva nou, fiecare cărare îți spune o poveste, fiecare movilă închide în ea o legendă de aur; chiar și fiecare copac are parcă ceva de spus în singurătatea câmpului și sub soarele arzător al Dobrogei. Dobrogea nu are nevoie de prea mulţi admiratori, ea are nevoie de câțiva oameni care să o înțeleagă și iubească cu adevărat.“ Pericle Martinescu, scriitor dobrogean.Sursa: Traditional clothing of Dobrudja ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

⏳ În această zi, la 1911, murea unul dintre cei mai veritabili patrioți români: Badea Cârțan, supranumit "țăranul-cărturar". Învaţând să citească în ciobănie, se înrolează voluntar în armata română și pleacă să lupte pentru țara sa în Războiul de Independenţă din 1877.Într-o vreme în care românii din Transilvania se aflau sub jugul Imperiului Austro-Ungar, lipsiți de drepturi, timp de 30 de ani Badea trecea munții și aducea din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești. Dintr-o pornire interioară, fără să aibă studii, acesta s-a gândit că cea mai eficientă armă pentru emanciparea românilor erau cărțile!Ajuns de mai multe ori la București, a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității în străvechea Dacie. Dorind să vadă cu ochii săi monumentele care erau mărturii ale istoriei poporului său, Badea Cârțan a plecat la Roma iar după două luni de mers, prima sa oprire a fost la Columna lui Traian.„Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Dobândind o notorietate internațională, autorităţile statului maghiar, simţind pericolul ce izvora din cărţile pe care Badea Cârţan le trecea Carpaţii şi le răspândea românilor din Ardeal, au dat dispoziţie pentru confiscarea imediată a acestora. Acestea au fost apoi transportate la Braşov, unde au fost arse iar el, Badea Cârţan, aruncat în temniţă şi judecat , fapta lui fiind socotită un act de uzurpare a statului maghiar.Procesul a fost încredinţat unui judecător care, din dorința de a câştiga simpatia autorităţilor maghiare, i-a dat cea mai grea pedeapsă pentru fapta sa: un an de închisoare. După șase luni, numai la intervenţia regelui Carol I către Franz Iosif împăratul Austro - Ungariei, Badea Cârţan a fost graţiat şi eliberat.În anul 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. Cauza morții sale: "într-una din multele sale călătorii, pe când se întorcea de la Bucureşti, să fie prins pe crestele Carpaţilor de un viscol puternic, din care cauză Badea Cârţan a îngheţat de frig, cu desagii de cărţi de care nu se îndura să se despartă, să rătăcească câteva zile prin munţi şi să se îmbolnăvească grav.Simţindu-şi sfârşitul aproape, revine în patria mamă, cu dorinţa de a muri pe pământ liber românesc, pământ fără asupritori. Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea şi îi aprecia spiritul patriotic şi de total sacrificiu pentru naţia sa, îi oferi o cameră în castelul său de al Poiana Ţapului, unde Badea Cârţan îşi petrece ultimele sale zile".A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următorul epitaf: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său." ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

🏖️ Legenda spune că, în urmă cu sute de ani, pe malul lacului Siutghiol, în locul în care astăzi se găsește stațiunea #Mamaia exista stâna unui român pe nume Costea Alisandru. Adesea, la stâna mocanului trăgea pașa de Babadag, care venea cu diverse treburi la Constanța. Cei doi se cunoșteau de ani buni și turcul rămânea adesea în casa românului, luând masa cu familia acestuia.Costea avea o soție pe nume Lia și o fată frumoasă. Când pașa a mai îmbătrânit a început să își ia în peregrinările sale și fiul adolescent pe nume Enver. Tânărul s-a îndrăgostit de fata lui Costea și s-a hotărât să o răpească.A luat-o pe fată într-o barcă, dar tânăra s-a opus și tot striga „Mama Lia, Mama Lia”, chemându-și mama în ajutor. Tot încercând să scape de Enver, fata a căzut în apă și s-a înecat. Disperat, tânărul a sărit după ea, dar nu a mai putut-o salva. Căutând trupul fetei, Enver tot striga MamaIa, MamaIa, cerând la rândul său ajutor, cum auzise de la ea. Enver s-a înecat și el, iar în apropiere de locul tragediei, tatăl său, pașa de Babadag a construit o moară, în jurul căreia ulterior s-a întemeiat un sat, care a luat numele Mamaia.✍🏻 Aceasta este doar una dintre legendele despre plaja Mamaia, una foarte puțin cunoscută (și îndepărtată de adevărul istoric). Însă istorisirile despre Dobrogea se vor pierde încet, dar sigur, dacă nu ne vom preocupa chiar noi să le menținem vii pentru generațiile care urmează. Tocmai de aceea, mereu am promovat și recomandat cărțile "Poveștile Mării Negre" de istoricul Cristian Cealera, care sunt cu adevărat o oază de frumos în lumea aceasta gri. ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

⚔️ Acum 105 ani - 6 august 1917 - începea atacul general al trupelor Puterilor Centrale, un atac care se dorea a fi decisiv, marcând apogeul luptelor de la Mărăşeşti. Grupul de atac german condus de gen. von Morgen (format din 5 divizii de infanterie) a lovit frontul dintre Panciu şi Mărăşeşti apărat de români. Cea mai intensă bătălie s-a dus în arealul pădurii Răzoare pentru cota 100, care domina zona şi asigura controlul ultimei terase spre Siret. Aici s-a remarcat compania de mitraliere condusă de Grigore Ignat, care, rezistând cu stoicism până la ultimul om, a întârziat avansarea inamicului, în vreme ce unităţile mari române au reuşit să reziste tuturor atacurilor.Celebra Revistă “Time” titra :“Apărarea frontului la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de români”. La sfârşitul războiului, generalul Kurt von Morgen, consemna în memoriile sale:"Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri, în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta." În imaginarul românesc, bătălia rămâne o piatră de hotar a istoriei pentru eroismul de care au dat dovadă soldaţii români, remarcându-se atât căpitanul Grigore Ignat şi generalul Eremia Grigorescu, precum şi eroina de la Mărăşeşti, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu.Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, iar în timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi. ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola este la Delta Dunarii.

Căldură mare, mon cher! ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Bogdan Bola

🌳 Supra-impozitarea contractelor part-time, îngrădirea dreptului de a avea acces liber la desfășurarea unei activități economice în cazul microîntreprinderilor și impozitarea veniturilor în funcție de praguri subiective, stabilite fără nicio justificare intrinsecă de către alianța USL 2.0 este abuzivă.Guvernul, în disperarea sa de a face rost de bani la buget, a călcat Constituția în picioare, lovindu-i din nou pe cei care muncesc și pe antreprenori. În ultimele două săptămâni, am discutat cu mai mulți agenți economici din municipiul și județul Constanța despre aberațiile pe care le conține OG nr. 16/2022.Mi se pare uluitoare indolența și impotența acestui guvern, care alege să mărească taxele românilor în loc să reducă inechitățile și să ia măsuri pentru eficientizarea colectarii de taxe și impozite. Practic, Guvernul a ales să lovească în cei care mențin economia vie, mai ales după perioada de pandemie, luând măsuri fără niciun studiu de impact.Din acest motiv, #Forța #dreptei a depus ieri o solicitare la Avocatul Poporului prin care ii cerem ca, în temeiul prerogativelor sale legale, să atace la Curtea Constituțională Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale. Solicitarea noastră detaliază principalele motive, insistând asupra:➡️ supra-impozitării contractelor part-time, situație în care se încalcă dreptul constituțional la muncă drept garantat prin art. 41, alin. (1) din Constituția României, în sensul că mărind sarcina fiscală aflată în atribuția angajatorului, va putea induce, situații de încetare a acestor contracte de muncă ale angajaților. Persoanele care nu-și pot permite să muncească decât sub această formă juridică nu vor mai găsi cu ușurință un loc de muncă. Totodată, se încalcă și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale și principiul egalității în fața legii.➡️ reglementării activității microîntreprinderilor și regimul fiscal aplicabil acestora – se îngrădește dreptul de a avea acces liber la desfășurarea unei activități economice respectiv la libera inițiativă, drepturi garantate de art. 45 din Constituția României. La fel ca restul societăților private, microîntreprinderea trebuie să aibă libertatea de a-și organiza activitatea după cum consideră că își atinge mai bine obiectivele.➡️ impozitării veniturilor din activități independente și a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, situație în care se încalcă principiul egalității în fața legii, garantat de art. 16, alin. (1) din Constituția României precum și principiul așezării juste a sarcinilor fiscale (art. 56, alin. (2)). Contribuțiile de asigurări sociale și cele de asigurări sociale de sănătate trebuie plătite în funcție de veniturile efectiv încasate, nu în funcție de praguri subiective, stabilite fără nicio justificare intrinsecă.Ordonanța Guvernului a fost emisă cu nesocotirea interdicției constituționale de a reglementa în domeniile rezervate legilor organice, precum și cu încălcarea vădită a prevederilor Constituției care fac referire la faptul ca prin ordonanțe nu pot fi afectate îndatoririle cetățenilor. ... See MoreSee Less

Photo

Vizualizează articolul pe Facebook

Sprijinim institutele de cercetare dobrogene

de admin | iulie 30, 2022 | Administraţie publică, Constanța | 0 Comments

Principala mea preocupare în Parlament a fost, este și va rămâne protejarea, dezvoltarea și promovarea Dobrogei. Tocmai de aceea, în momentul în care am aflat că Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" nu își mai poate desfășura...

Cookie	Durată	Descriere
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Analitice”.
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	Cookie-ul este setat de consimțământul cookie GDPR pentru a înregistra consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Funcționale”.
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-urile sunt folosite pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Necesare”.
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Altele.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	Acest cookie este setat de pluginul GDPR Cookie Consent. Cookie-ul este folosit pentru a stoca consimțământul utilizatorului pentru cookie-urile din categoria „Performanță”.
viewed_cookie_policy	11 months	Cookie-ul este setat de pluginul GDPR Cookie Consent și este folosit pentru a stoca dacă utilizatorul și-a dat sau nu consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor. Nu stochează date personale.

Bogdan BOla

Despre mine

Bogdan Bola

Proiecte locale și naționale

Proiectele mele

Salvarea Lacului Nuntași

LEGEA PESCUITULUI

Master Plan privind protecția și reabilitarea zonei costiere

DANUBIO

Luări de cuvânt

Declarații politice depuse în scris

Propuneri legislative inițiate

Întrebari si interpelări