Sprijinim institutele de cercetare dobrogene

Sprijinim institutele de cercetare dobrogene

Principala mea preocupare în Parlament a fost, este și va rămâne protejarea, dezvoltarea și promovarea Dobrogei. Tocmai de aceea, în momentul în care am aflat că Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” nu își mai poate desfășura activitatea sa principală – de cercetare în acvacultura marină și reconstrucția ecologică – din cauza legislației incomplete, am mers în Parlament cu propuneri concrete și imediate.
Actul normativ pe care îl doresc modificat prin inițiativa mea legislativă – HG nr. 183/2020, modificată şi completată prin HG nr. 1283/2021 – face referire la posibilitatea concesionării de suprafețe ale Mării Negre în scopuri de acvacultură. Din păcate, din momentul redactării și până în prezent, posibilitatea de a întreprinde activități de cercetare-dezvoltare nu era menționată, nepermițând accesul INCDM la procedura de concesionare a luciului de apă marină pentru realizarea de experimente în mare deschisă.
Însă pentru că o hotărâre de guvern nu poate fi modificată decât prin o altă hotărâre, iar actualul Guvern nu are niciun interes în a servi interesul public, am depus un proiect legislativ prin care să modificăm OUG 107/1996 (Legea Apelor) în sensul „autoritatea publică centrală din domeniul apelor… poate transmite folosința gratuită a unor părți din domeniul public al apelor către institutele române de cercetare, pentru exploatarea apelor de suprafață în activitățile de cercetare-dezvoltare” (modif. art 33. alin. 1).
Adică…să atribuim, cu titlu gratuit, suprafețe de luciu de apă din Marea Neagră pentru realizarea de experimente în mare deschisă, prin testarea in situ de tehnologii, instalații, specii pretabile etc. Să dezvoltăm Dobrogea și România. Și înainte să credeți că spun vorbe mari, dar goale, vă aduc la cunoștință că INCDM „Grigore Antipa” a fost desemnat de către Comisia Generală a Pescăriilor din Marea Mediterană (GFCM), structură aflată sub coordonarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), să gestioneze un Centru Demonstrativ de Acvacultură la Marea Neagră.
Scopul acestui Centru va fi de a stimula dezvoltarea acvaculturii marine într-o zonă în care acest gen de activitate este incipientă. Fără ca proiectul meu să fie adoptat de urgență, un astfel de Centru își va pierde practic obiectul său de activitate. De altfel, din cauza imposibilității concesionării luciului de apă marină, cercetătorii de la INCDM “Grigore Antipa” nu au putut accesa deja fonduri FAO-GFCM pentru amplasarea în apele Mării Negre a unei instalaţii experimentale de mitilicultură, cu scopul de a studia procesele biologice şi ciclurile de dezvoltare ale organismelor epibionte din Marea Neagră.
Pe lângă aceste suprafețe pe care le-ar primi cu titlu gratuit, am decis modificarea Legii Apelor în ideea ca Statul Român să nu închirieze spații în Marea Neagră către terți pentru acvacultură…și apoi să uite de ele.
Am introdus la același art. 33 un nou alineat prin care „Statul român va efectua, o dată la 6 luni, activități de monitorizare asupra suprafețelor de mare teritorială închiriate către operatori economici, cu sprijinul institutelor de cercetare, întocmind astfel rapoarte de impact asupra mediului, fără perturbarea activității economice”.
Astfel, am rezolva și lipsa reglementării desfășurării activității de cercetare marină – studierea aspectelor oceanografice, chimice, biologice, ecologice etc. – în perimetrele ce vor fi închiriate de către operatorii economici privați, în virtutea HG 183/2020. Considerăm vital ca oamenilor de știință și cercetătorilor noștri, prea puțin băgați în seamă de către Statul pe care îl slujesc, să li se permită prin lege accesul în zonele care urmează a fi concesionate pentru investigații științifice, evident fără a perturba în niciun fel activitatea economică.
Sper ca și colegii mei parlamentari să înțeleagă importanța acestui proiect și să nu le mai țină în sertare doar pentru că proiectul vine de la Opoziție. Este totodată inadmisibil ca răspunsurile la întrebările mele, pe care mi-am bazat această inițiativă legislativă, să fie întârziate cu lunile sau să nu le primesc deloc. Însă acum, „zarurile au fost aruncate” și vă voi ține la curent cu restul detaliilor pe parcurs.
Plaje libere pentru constănțeni

Plaje libere pentru constănțeni

🏖️ Plaje libere pentru constănțeni și turiști, unde singurele amenajări „obligatorii” să fie dușurile și wc-urile publice igienizate, coșurile de gunoi suficiente și terenuri de sport pentru toată lumea, instalații speciale pentru persoanele cu dizabilități. Plaje pe care să nu fie nimeni obligat să închirieze sau să cumpere ceva, singura cerință reală fiind bunul simț și respectul față de ceilalți și față de mediul înconjurător..
Exact asta solicit Parlamentului să voteze prin inițiativa legislativă pe care am depus-o la sfârșitul lunii iunie.
Pe scurt, am solicitat modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă astfel:
„Statul Român, prin Ministerul Mediului, încheie contracte de concesiune cu autoritățile publice locale din unitățile administrativ-teritoriale riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, pentru o cotă de până la 30% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială și sunt libere de sarcină, achitând o redevență în cuantum de 2% din valoarea de inventar a bunului concesionat.”
Neputând obliga Primăriile să preia în administrare plaje pentru propriii săi cetățeni (cu toate că aceștia o cer de ani de zile) le dăm posibilitatea să ia 30% din plaja care se află pe raza sa administrativă. Nu ar mai participa la licitații, asta ca să nu se mai scuze că nu există bani, ci vor achita o simplă redevență anuală, în valoare de 0.08 lei pe m². Doar atât!
Astfel, dacă vor urma dorințele locuitorilor urbei lor, Primăriile vor putea oferi o plajă curată și liberă de construcții și alte monstruozități. Ele vor fi obligate (!!) să amenajeze toalete și dușuri publice pe plajă, să amplaseze pe coșuri de gunoi, să instaleze (în premieră) rampe speciale pentru persoanele cu dizabilități, să amenajeze plaja corespunzător pentru sezonul estival și să asigure curățenia și întreținerea acesteia pe durata întregului an.
De asemenea, am trecut clar în proiectul meu legislativ obligativitatea Primăriilor de a asigura și organiza serviciul public de colectare a animalelor moarte de pe plajă. Toți constănțenii știu că acestea rămân și zile întregi la țărm, în putrefacție, din cauza legislației ambigue. Totodată, am dat posibilitatea și cluburilor sportive, afiliate federațiilor naționale, constituite cu avizul Ministerului Sportului, să poată închiria plaje pentru antrenamente și evenimente sportive.
Până în acest moment, Ministerul Mediului a închiriat toate plajele în scop turistic și nu a lăsat locuitorilor de la Malul Mării Negre (dar și turiștilor) nicio alternativă. Lipsa unor plaje publice, în adevăratul sens al cuvântului, duce anual la scandaluri interminabile privind dreptul de acces cu prosopul sau cu umbrelă proprie pe plajele noastre. Deoarece fiecare cetățean are acest drept. Iar prin această inițiativă legislativă, mă asigur că acest drept al nostru este respectat.
Minciunile USL au picioare scurte

Minciunile USL au picioare scurte

Ieri a fost Ziua Mediului în #România. Multe poze frumoase, acțiuni de ecologizare, plantări de copăcei și multe, multe promisiuni pompoase. Numai că acestea se uită repede de cei care le fac, însă nu de toată lumea. Uitați ce promitea ministrul mediului Tanczos Barna anul trecut, în compania președintelui Consiliului Județean Constanța Mihai Lupu, a primarului Vergil Chițac și a prefectului Silviu Coșa:
„în ceea ce privește împădurirea, am stabilit împreună cu colegii noștri de la Direcția Silvică că în următoarele două luni vor fi inventariate terenurile degradate din localitățile județului #Constanța, astfel încât la sfârșitul lunii iulie (2021) să avem un inventar al terenurilor care pot fi împădurite. Județul Constanța nu e un județ cu o suprafață semnificativă de pădure, undeva la 5% se situează procentul de teren forestier în acest județ și fără dar sau poate, este nevoie de păduri noi în această regiune”.
Nu vă gândiți că îi durea așa de tare de județul nostru, însă în urma mai multor adrese făcute de mine
➡️ adresa 331A/16.02.2021
➡️ adresa 507A/02.03.2021
➡️ adresa 1325A/04.05.2021
ministrul Mediului a decis să ne facă o vizită și împreună cu autoritățile locale și județene să ne promită că va rezolva această problemă…
Ca să înțelegeți mai bine cât de tare s-au implicat autoritățile în ultimii ani în acest domeniu, vital pentru noi toți: Direcția Silvică Constanța, în perioada 2003 – 2007, a plantat 3611 ha, constituite în perimetre de ameliorare, dar din 2007 până în prezent, nu au mai fost efectuate astfel de operațiuni. Aceste perimetre se realizează pentru a salva și a putea pune în valoare terenurile degradate și neproductive.
Conform art. 5 din Legea 100/2010, privind împădurirea terenurilor degradate, stabilește clar faptul că „Identificarea, delimitarea și constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităților se fac de o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală.” Deci prefectul, prezent la acea întâlnire, ar fi trebuit să inițieze acele comisii..
Conform Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, art.3 alin. 2, „Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către direcția pentru agricultură județeană sau a municipiului București, ocolul silvic, agenția județeană/teritorială pentru protecția mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate și se depune la sediul primăriei comunei, orașului sau municipiului.” Deci Direcția Silvică Constanța ar fi trebuit, de acum UN AN, să dea drumul la treabă pe acest subiect…
Nu s-a mai auzit nimic de treaba aceasta. Însă pentru a nu acuza fără probe, astăzi voi trimite o nouă solicitare către Ministerul Mediului și Prefectura Constanța pentru a lămuri mai exact această speță și îi voi întreba mai exact următoarele:
➡️ Când a fost emis ordinul prefectului privind crearea comisiei prevăzute de art. 5 din Legea nr. 100/2010? ➡️ Dacă această comisie a fost creată, care este rezultatul activității sale?
➡️ A fost întocmită o situație privind suprafața totală a terenurilor degradate la nivelul județului Constanța până la finalul lunii iulie a anului 2021?
➡️ Câte propuneri privind identificarea și delimitarea terenurilor degradate, în vederea includerii acestora în perimetre de ameliorare, au fost înaintate unităților administrativ teritoriale de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Constanța de la intrarea în vigoare a Legii 100/2010? Care sunt aceste unități administrativ teritoriale?
➡️ Câte contracte de finanțare care au ca obiect împădurirea unor suprafețe aflate pe raza județelor Constanța au fost încheiate în cadrul Submăsurii 8.1 – “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurire.”
➡️ Ce activități a desfășurat Ministerul Mediului, prin Direcția Silvică Constanța pentru ameliorarea terenurilor degradate din județul Constanța în ultimele 12 luni?
În România avem parte de fenomene de deșertificare care se amplifică de la an la an datorită schimbărilor climatice. Ce s-a întâmplat la #Nuntași acum doi ani, când un lac de peste 800 de hectare s-a evaporat în doar câteva zile, se poate repeta oricând. Dar și putem preveni astfel de fenomene extreme prin plantări masive și perimetre de ameliorare! Soluții există!
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, ȋn 2014, în România erau 495 de mii de hectare de terenuri degradate și neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare. Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Naţional, ȋn Romȃnia procentul suprafețelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%…

Sursa foto: Constanta.TV

Povestea unui erou constănțean

Povestea unui erou constănțean

„În 1975, Vasile Vîlcu, fost croitor al Regimentului 34 Infanterie Constanța, ajuns secretar al Partidului (#PCR), căci fusese capul comitagiilor din #Dobrogea, mi-a dărâmat monumentul. El îmi făcuse cândva pantalonii, căci era pantalonarul Regimentului. Acum, șef absolut, mi-a zis: <Domle, cum vrei să stea îngerul dumitale lângă școala de partid? Taie-i aripile și îl lăsăm>. Cum sa tai aripile, tovarășule, e arhanghelul Mihail, care pune cunună de lauri pe pieptul rănitului.

Cu umilință, i-am cerut să îl mutăm în alt loc, nu să-l distrugem. Mi-a aprobat să-l punem acolo unde este și astăzi, pe strada Traian. Cu douăzeci de ani în urmă, acolo se aruncau gunoaiele orașului. Am curățat locul, eu cu fiul meu, am lucrat zi și noapte. Nu întrebați cum procuram ciment, fier – beton. Totul – din calicie (sărăcie). 500 de eroi sunt trecuți pe monumentul meu. Eroii nu au cimitir, ei au murit peste tot locul. Monumentele le cinstesc numele și fapta. Șase luni am cioplit 5.000 de litere în relief.”

Povestea sculptorului și a monumentelor sale, închinate bravelor regimente dobrogene care au luptat în Primul Război Mondial, este astăzi aproape uitată de către constănțeni. Și nici eu nu aș fi aflat multe, dacă nu aș fi avut onoarea să îl întâlnesc săptămâna aceasta pe fiul marelui ROMÂN Zoanel Gheorghiu.

Ca sculptor, Zoanel a cioplit în piatră 500 de chipuri de soldați și a ridicat monumente în toate Regimentele faimoasei Divizii Mărășești. Totul din dragoste pentru armata țării și pentru memoria eroilor ei. Artistul, erou și el al Regimentului 34 Infanterie #Constanța, explica într-un interviu dat în anii ’90 ce l-a determinat să ridice aceste monumente, de multe ori pe cheltuiala proprie:

„Constanța este orașul meu, pentru care am înghițit praful de moarte al tranșeelor Mărășeștilor. În brațele mele, soldați învăluiți în plapuma de plumb a morții au închis ochii. Aveam 17 ani și eram cercetaș – sanitar voluntar al Regimentului 34 Infanterie. Sunt, astăzi, singurul care am mai rămas în viață din acest Regiment, ce a luptat pe frontul Mărășeștilor.

Nu-i o laudă, dar dacă mi-a dat Dumnezeu viață lungă, eu zic: Dă Doamne!”.

[…] S-a întâmplat că pe dealul Mărășeștilor era instalată Divizia 9 și ei i-a revenit aureola acestei victorii a țării. Regimentul 34 era la mijloc, pe deal, Regimentul 36 la stânga și Regimentul 40 era în dreapta. După ele, veneau coloanele rusești. Mărășeștii au dat victoria României, iar Dobrogea a dat eroii Mărășeștiului. Nicio altă regiune nu a luptat așa crâncen.”

Iar dacă vă întrebați cum de a ajuns un tânăr de 17 ani, cercetaș – sanitar voluntar în Războiul de Reîntregire a Neamului, să fie un sculptor atât de bun, răspunsul este unul la fel de extraordinar ca întreaga sa viață. Un moment groaznic avea să schimbe întreaga viață a doi mari artiști dobrogeni:

„L-am cunoscut pe Ion Jalea în momentul cel mai dramatic și mai dureros al vieții lui. Un obuz îl rănise grav. Eu eram cercetaș sanitar. Aveam 17 ani. Jalea avea 30. Atunci am aflat că-i dobrogean de-al meu. Diferența de vârstă și obârșia dobrogeană ne-au apropiat și mai mult.

L-am îngrijit personal. Am stat tot timpul în preajma lui. Îi duceam mâncarea, îi dădeam medicamentele, îi schimbam pansamentele… După război, Jalea nu m-a uitat. El a fost acela care m-a sfătuit să merg la școala de ofițeri de infanterie. Și tot el a ținut ca să mă facă sculptor. Și m-a făcut sculptor! Acolo, în atelierul lui, în preajma lui am învățat sculptura…”

Lucrarea lui Zoanel Gheorghiu, pe care astăzi o puteți admira pe strada Traian (asta dacă puteți să o reperați în spatele vegetației abundente) a fost ridicată inițial în 1938 în curtea regimentului, pe strada Mircea, acolo unde erau amplasate cazărmile (acum se află Centrul Militar Zonal și Universitatea Maritimă Constanța).

Săptămâna viitoare voi reveni cu un interviu fabulos dat de marele Zoanel Gheorghiu, pe vremea când avea 96 de ani. Acesta povestește acolo despre începuturile sale, despre cum a participat la luptele de la Turtucaia și Mărășești, despre relația sa cu artistul Ion Jalea și lucrările realizate împreună, despre cum a făcut totul prin forțele proprii, fără să aștepte nimic de la alții și fără să își gasească scuze pentru o eventuală neputință. Totul pentru că și-a iubit Țara, Armata și pe toți eroii dobrogeni…

Chiar sper să aveți răbdarea și curiozitatea de a descoperi viața și personalitatea unui om despre care, dacă s-ar face un film, cu siguranță ar merita Oscarul…

Scrisoare deschisă către Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța, cu ocazia Zilei Copilului

Scrisoare deschisă către Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța, cu ocazia Zilei Copilului

Domnule primar, pe 1 iunie aniversăm Ziua Copilului și ne întrebăm dacă în mod real chiar vă pasă de copiii și tinerii din Constanța? Deși este un oraș care oferă multe oportunități, fie că vorbim de educație, afaceri, recreere sau viață de noapte, nu putem ignora faptul că orașul suferă de așa numitul „brain drain” – foarte mulți tineri pleacă din Constanța la momentul începerii studiilor universitare, apoi se stabilesc și aduc plus valoare în locurile unde au studiat.

Recentul studiu efectuat de Consiliul Tineretului din România demonstrează că municipiul Constanța – Capitala Tineretului din România (2021-2022) este orașul cu cei mai nefericiți tineri. Paradoxal, nu-i așa?

Este clar că administrația publică a eșuat în a crea politici sustenabile pentru tineri, iar nemulțumirile acestora sunt cât se poate de clare. Constanța este percepută ca un loc al distracțiilor estivale și cam atât. Constanța nu se poate dezvolta dacă vor fi deschise doar noi cluburi în nordul stațiunii Mamaia sau fluturând chei pe marginea drumului, acțiune prin care anunțăm turiștii că închiriem apartamente cu ziua.

Cum să avem parte de o administrație eficientă când salariile abia dacă acoperă costul unei chirii? Toate administrațiile anterioare au contribuit, fiecare în felul său, la transformarea Constanței într-un imens sat cu ieșire la mare, fără oportunități pentru tinerii cu calificare și expertiză. De exemplu, un consilier juridic debutant în Primăria Constanța este remunerat cu 1.608 lei net, pe când cel mai mic salariu la supermarketul Lidl este de 2.900 de lei net. Cu un astfel de salariu credeți că un tânăr competent este motivat să lucreze în administrația pe care o conduceți? Sau, poate, nu aveți nevoie de astfel de tineri?

Conform datelor publice, cel mai important sector economic din Constanța este reprezentat de comerț și industria de transport, reprezentând 33,93% din angajații din oraș. Cu alte cuvinte, constănțenii lucrează în companii care își desfășoară activitatea în port, lucrează sub diverse ocupații la mall, supermarketuri și diverse magazine din oraș.

În județul Constanța printre cei mai mari angajatori se numără Raja SA, Polaris M Holding SRL societăți care furnizează servicii de interes public sau Zip Escort SRL care furnizează servicii de pază și protecție. Lipsa oportunităților de muncă din industriile inovative reprezintă un semn important că tinerii cu astfel de abilități au părăsit orașul. Ați promis că veți fi un primar „eminamente pro-business”. Câte investiții private ați reușit să atrageți până acum?

Municipiul Constanța suferă, domnule primar, nu de lipsa celor mai scumpe coșuri de gunoi din țară sau a unui nou logo neînțeles de nimeni, ci de lipsa unei infrastructuri în domeniul afacerilor: parcuri industriale, servicii, suport pentru business, centre de conferințe, târguri și expoziții etc.

De asemenea, mobilitatea tinerilor este importantă, fiind cea mai flexibilă categorie de persoane când vine vorba de utilizarea anumitor mijloace de transport. Din nefericire, infrastructura pistelor de biciclete nu ține ritmul evoluției comunității velo, iar calitatea lucrărilor la pistele plasate pe trotuar este precară, covorul asfaltic fiind vălurit, coborârile de pe trotuar sunt înalte, neadecvate, obligând bicicliștii să se oprească ori de câte ori trebuie să coboare sau să urce un trotuar.

Domnule primar, am recurs la această scrisoare deschisă pentru a vă prezenta câteva aspecte relevante pentru bunăstarea tinerilor și, totodată, pentru a vă cere să luați măsuri pentru a îmbunătăți oportunitățile pe care le avem în orașul nostru. Ieșiți pe stradă, domnule primar, discutați cu oamenii, aflați nevoile tinerilor, coborâți din turnul de fildeș al Primăriei în care v-ați ascuns.

Organizația de Tineret Forța Dreptei, filiala Constanța
#TineretFortaDreptei #Constanta #TFD