Comuna Pantelimon şi cetatea Ulmetum, rupte de civilizaţie

Comuna Pantelimon şi cetatea Ulmetum, rupte de civilizaţie

La marginea estică a localităţii Pantelimon se află ruinele castrului roman Ulmetum, una dintre cele mai interesante cetăţi antice ale Dobrogei. Povestea acestei cetăţi (denumirea ei însemnând „Pădurea de ulmi”) începe după cucerirea Daciei, în secolul II, când Traian oferă veteranilor, ca recompensă pentru serviciile lor, loturi de pământ în Moesia Inferior (Dobrogea). Aceştia, împreună cu câteva zeci de familii de traci din neamul bessilor, se instalează în această zonă şi încep fortificarea satului, deoarece, fiind la răspântia drumurilor comerciale, era adesea ţinta năvălitorilor şi a tâlharilor (stă mărturie o piatră funerară ridicată de negustorul Valerius Valens, cel care în epitaf îşi deplânge cei trei fii ucişi într-un interval de numai un an). De asemenea, arheologii din Constanța au stabilit că, la sfârșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a găzduit sute de federați goti, care primiseră dreptul de a se stabili în această zonă. Cu ocazia săpăturilor, în centrul fortificației a fost decoperit mormântul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza că necropolele ar fi fost amplasate numai în afara localităților.

Dacă vă întrebați de ce un asemenea castru roman, care este inclus în Repertoriul Arheologic Național și în lista monumentelor istorice a Județului Constanța, nu este cunoscut mai deloc sau valorificat precum ar fi normal, răspunsul pe care îl am ar fi unul destul de simplu: drumul județean DJ 228B arată de parcă ar fi văzut și cucerirea Daciei de către romani, iar ultima reabilitare a drumului pare a fi fost în secolul VI în urma unei invazii avaro-slave.

Pentru locuitorii comunei Pantelimon, acest drum județean nu mai este demult un motiv de a face haz de necaz, situația lui degradându-se de la an la an, mi-a spus liderul consilierilor liberali din localitate, Costel Armășescu. Deși are aproximativ șapte km lungime, aceștia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. În timp ce toți locuitorii din zonă suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul județean se distruge tot mai mult, o vină majoră având și traficul greu, în zonă existând trei cariere de piatră. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice fel de investiții, creșterea economică a zonei fiind astfel blocată.

Nu mai menționez partea de promovare a turismului pentru că sincer, mi-ar fi rușine de oamenii aceia ale căror vieți sunt puse în pericol din cauza acestui drum și a traficului greu din zonă, mai ales în perioadele ploioase sau cu căderi masive de zăpadă, când este îngreunată serios circulația atât pentru oameni cât și pentru vehicule cu tracțiune animală sau autovehicule. In situații de urgență, în care este necesar a se interveni cu mijloace de transport și echipamente adecvate, acestea nu pot acționa în timp util, fapt care conduce la o întârziere deosebit de mare, în unele cazuri aceasta putând fi fatală locuitorilor comunei.

Dar să revenim la rezolvarea acestei probleme: în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța” la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-Pantelimon-Grădina-Cogealac), lucrare care este programată în acest an, dar care până în acest moment, nu a fost demarată. Având în vedere aceste aspecte, împreună cu consilierii locali ai Partidului National Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări pe acest subiect.

Astfel, pornind de la informațiile pe care le deținem la acest moment și analizând starea de fapt în comună (drumuri distruse și case cu pereți crăpați de la trepidații), am întrebat administratorul special al Regiei dacă crede că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și dacă nu cumva, acestea nu vor fi suficiente pentru a aduce drumul la o stare normală. De asemenea, la atenționarea consilierului local Costel Armășescu, am observat că există mai multe porțiuni de drum care sunt aproape prăbușite (asfaltul este rupt de la centrul axei drumului spre margini) și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie de o consolidare suplimentară a acestuia.

Sincer să fiu, orice măsură pe care o va lua Consiliul Județean Constanța și Regia Autonoma Județeană de Drumuri și Poduri, nu cred că va fi eficientă până nu se va rezolva problema traficului greu din comună..și aici cred că este „buba” cea mai mare a administrației locale de până acum. În pofida faptului că există un drum de exploatare care ocolește comuna, am putut observa personal cinci camioane încărcate cu piatră trecând prin centrul comunei la un interval de zece minute și continuându-și ruta spre  drumul național pe DJ226B. Lucrul acesta nu este deloc normal și din discuțiile cu consilierii locali ai PNL, administrația locala PSD nu a făcut niciun demers pentru a trage la răspundere pe cei vinovați pentru distrugerea infrastructurii în comuna Pantelimon și nici pentru a beneficia, măcar în mică parte, de piatra extrasă din carieră (un lucru absolut normal în astfel de contracte).

Mai mult decât atât, se pare ca există un document oficial prin care primarul PSD al comunei Pantelimon înștiințează societatea care exploatează cariera de piatră că nu este necesar un Acord de reabilitare pentru drumurile din interiorul comunei, deoarece nu sunt afectate infrastructura și clădirile adiacente, traficul greu realizându-se pe drumul de exploatare. Mă întreb ce părere au locuitorii comunei despre existența unui astfel de document, care practic i-a privat de case stabile și drumuri normale pentru secolul acesta…

Din aceste motive, împreună cu președintele organizației PNL Pantelimon, Costel Armășescu și consilierii locali liberali, vom depune săptămâna viitoare solicitări la Primăria Pantelimon pentru a obține (sperăm noi) mai multe detalii despre acordurile dintre primărie și cei care exploatează cariera. Astfel de date, într-o țară normală, ar trebui să fie cu caracter public și la îndemâna tuturor locuitorilor, însă vorba celebrei campanii de promovare a turismului mioritic, trăim într-o Românie „mereu surprinzătoare”. Dar despre asta vom discuta în săptămânile care urmează..

Dacă vă interesează să aflați mai multe și despre alte comune cu un specific aparte, care au aceleași probleme, vă invit să citiți și materialul următor: http://bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300

Solicitare fonduri judeţene pentru reabilitarea drumului comunal spre Ghindăreşti

Solicitare fonduri judeţene pentru reabilitarea drumului comunal spre Ghindăreşti

Acum două săptămâni vă povesteam despre problemele prezentului și posibilițătile viitorului comunei Ghindărești, „insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene. Dar aceste oportunități depind doar de cum vom putea rezolva cât mai repede problemele actuale cu care se confruntă această comunitate. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, în cea mai mare parte a lor tineri, căutând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numărul este în continuă scădere.

Cred că ați auzit toți politicienii cum vorbesc să aducă tinerii înapoi in țară, sa reîntregească familiile, dar noi nici măcar nu avem drumurile necesare pe care aceștia să se intoarcă acasă. Si din păcate, singura cale de acces în comuna Ghindărești, drumul comunal DC67, se află într-o stare absolut deplorabilă. Din aceste motive, împreună cu domnul primar Vasile Simion, am depus solicitările necesare către autoritățile județene competente pentru reabilitarea drumului comunal.

Cei aproximativ șapte km de la intersecția Tichilești – DC67 sunt într-o stare foarte proastă, acostamentele de pământ cu multă vegetație, partea carosabilă are viabilitatea foarte rea, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. Aceiași problemă o avem și pe sectorul de drum Ghindărești – DN2A, în lungime de aproximativ patru km. În timp ce toți locuitorii acestei comune suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul comunal nu a primit finanțările necesare pentru reabilitare prin programele naționale de dezvoltare.

Astfel, prima solicitare am formulat-o către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, unde am solicitat sprijinul administratorului special pentru rezolvarea acestei probleme. Atât eu cat și domnul primar suntem conștienți de faptul că drumurile comunale nu intră în atribuțiile RAJDP Constanta și că o astfel de lucrare nu este cuprinsă în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța”, însă având în vedere lipsa fondurilor proprii ale primăriei și proiectul neaprobat spre finanțare din fondurile naționale, este singura soluție viabilă pentru reabilitarea acestui drum. Această cerere a fost facută și în ideea în care, în acest moment se lucrează pentru reabilitarea drumului județean DJ223, drum cu care se intersecteaza DC67, nefiind necesară deplasarea pe distanțe mari a utilajelor din dotarea RAJDP, traducându-se în costuri mai mici pentru regia judeteană. Vă prezint în link-ul următor solicitarea depusă de catre mine la RAJDP Constanța: Ghindăresti – RAJDP

Cea de a doua solicitare am adresat-o președintelui Consiliului Județean Constanța, căruia i-am solicitat respectuos să aprobe, la următoarea ședință a CJC, repartizarea pentru comuna Ghindărești a unei sume defalcate din TVA pe anul 2017 pentru finanțarea unor lucrări de plombare/reabilitare la drumul comunal, așa cum au mai beneficiat și alte localități în acest an (Adamclisi, Aliman, Amzacea, Castelu, Comana, Costinești, CuzaVodă, Lipnița, Deleni, Lumina, MihaiViteazu, Nicolae Bălcescu, Oltina, Săcele, Seimeni). Pentru cei interesati, pot accesa link-ul următor pentru a vedea adresa oficială: Ghindaresti – Cjc – DC67

Alături de domnul primar Vasile Simion așteptăm răspunsurile celor două autorități județene și suntem conștienți că o astfel de lucrare ar putea avea doar un caracter temporar, pentru „a trece iarna”, cheltuielile fiind prea mari cu reabilitarea acestuia la standarde europene. Dar sunt convins că anul viitor, lucrând impreună, vom putea obține fondurile necesare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru ca drumul comunal DC67 sa ajungă la standardele dorite de către comunitatea dunăreană.

Dacă doriți să aflați mai multe despre localitatea Ghindărești, vă propun să citiți și următorul material: http://bogdanbola.ro/ghindaresti-intre-legendele-trecutului-problemele-prezentului-si-posibilitatile-viitorului/172

Sursa foto: https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts

Un român, Jules Verne şi Dunărea…

Un român, Jules Verne şi Dunărea…

In cazul în care vă întrebaţi care este legătura dintre Jules Verne, Valea Jiului şi Dunărea albastră, ei bine pot să vă spun că este una absolut fabuloasă. Aşa începe povestea incredibilă a unui român cu nume istoric predestinat, care va intra cu siguranţă în Cartea Recordurilor, datorită dragostei sale de lectură, istorie şi ţară.

Iancu Avram este bibliotecar în Petroşani şi şi-a propus sa încerce imposibilul: vrea să fie primul care va parcurge înot, cei 2860 de kilometri ai Dunării de la izvoare (Donaueschingen) până la vărsarea în Marea Neagră (Portul Sulina), fără costum de protecţie termică sau alte accesorii care să-l ajute să prindă viteză. Pentru a reuşi, acesta şi-a propus să înoate în fiecare zi, timp de 60 de zile, cel putin 50 de kilometri în condiţii extrem de dificile. Până acum doar doi sportivi – unul din Slovenia şi unul din Canada – au reuşit să strabată Dunărea cap-coadă, dar au folosit costume de neopren şi labe pentru înot. O altă performanţă remarcabilă a acestuia a avut loc în august 2016, când a înotat încontinuu 18 ore şi a reuşit să devină primul român care traversează, fără costum de neopren, apele îngheţate ale Canalului Mânecii, acesta fiind felicitat de preşedintele Klaus Iohannis într-un cadru oficial la Târgu Jiu.

Totul a început din dragostea acestuia pentru personajul principal din romanul „Pilotul de pe Dunăre” a lui Jules Verne (un roman poliţist în care acţiunea se petrece de-a lungul fluviului), declarând că doreşte să atragă atenţia asupra importanţei lecturii unor cărţi care pot schimba vieţi, pot scrie şi rescrie poveşti care se pot transforma, la rândul lor în… romane. Aşa cum personajul principal şi-a propus să parcurgă cu barca câte 50 de kilometri pe zi, la fel şi-a propus şi el să parcurgă aceeaşi distanţă înot, dorind să dea, pur şi simplu, viaţă acestui roman, într-o călătorie plină de semnificaţii.

Motivaţia lui este ca generaţia tânără să DESCOPERE plăcerea lecturării acestui roman tocmai în timpul celor 60 de zile de înot şi în acelaşi timp sa aibă posibilitatea să urmărească deplasarea sa live, prin utilizarea tehnologiei moderne (pentru cei interesaţi, voi pune link-ul la sfarşitul articolului): „astfel s-ar face o simbioză nemaiîntâlnită între clasic şi modern, între aventura imaginară a romanului şi cea reală, între suportul îngălbenit al hârtiei şi display-ului modern al telefoanelor mobile”.

In timp ce citiţi aceste rânduri, înotătorul bibliotecar se află foarte aproape de Baziaş pe unde, împreună cu Dunărea, va intra în România. Cu toate că avansarea e tot mai dificilă, începând să se simtă influenţa barajului de la Porţile de Fier, Iancu Avram îşi păstrează încrederea că va duce acest proiect la bun sfârsit şi că va reuşi să îşi respecte programul auto-impus. Iar când spuneam că acest eveniment nu este doar unul sportiv, ci o călătorie plină de conotaţii deosebite pentru întregul popor român, ma refeream la ideea salutară a acestuia de a se fotografia alături de bornele dunărene, asociate cu anii de referinţă ai istoriei noastre. S-a oprit să se reculeagă la borna 1593, an care reprezintă urcarea pe tron a voievodului Mihai Viteazul sau la borna 1475, pe care atletul împătimit al istoriei o asociază cu anul victoriei lui Ştefan cel Mare în marea bătălie de la Vaslui.

Un omagiu inedit adus omonimului său, Crăişorul, Avram Iancu, născut la Vidra de Sus în anul 1824. În familia sportivului istoria este o pasiune, iar flacăra românismului ardelean, Avram Iancu, se bucură de un adevărat cult (nu întâmplător înotătorul poartă acest nume).

Nu putea să nu se oprească şi la o bornă de o semnificaţie istorică foarte importantă, 1918, anul Marii noastre Uniri! De asemenea, în apropiere de Vukovar (Cetatea Lupului) la borna 1330 sportivul a salutat victoria de la Posada, prin care domnitorul valah Basarab I opreşte invazia străinilor, mereu dornici să ne ajute şi să ne occidentalizeze.

Am avut plăcerea de a purta câteva conversaţii cu acesta pe Facebook, în care i-am împărtăşit mândria şi susţinerea noastră pentru încercarea prin care trece şi mulţumirile tuturor pentru tot efortul său şi pentru imaginea foarte bună pe care ne-a creat-o in toată Europa. Chiar daca organismul său este antrenat, este slăbit la propriu şi la figurat după atâtea zile de efort continuu (în primele 19 zile a scăzut cu şase kilograme în greutate), dar moralul îi este încă la cote ridicate. Astfel, la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi în anul de dinaintea Centenarului Unirii, Iancu Avram este pregătit să scrie o nouă filă de istorie pentru ţara noastră, pentru Europa şi pentru fluviul care l-a inspirat şi pe care îl îndrăgeşte.

Dupa ce toate televiziunile şi presa europeană au urmărit evoluţia senzaţională a acestuia, acum este rândul nostru să îl însoţim în această mare aventură. Si având în vedere că în judeţul Constanţa va ajunge în ultimele zile ale acestei epopei, i-am lansat invitaţia de a ne fi oaspete pentru câteva ore de odihnă binemeritată şi sper să îi putem arăta susţinerea noastră în număr cat mai mare. Săptămâna viitoare voi purta discuţii atât cu primarii din localităţile dunărene din judeţul nostru, cât şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pentru a-l primi aşa cum se cuvine pe acest ROMAN de excepţie.

Dacă doriţi să îi urmăriţi evoluţia live, puteţi accesa acest link: http://share.findmespot.com/shared/faces/viewspots.jsp?glId=0xj3eN6fpUVteXlMrqsu1K3rIT2RS4c4C

De asemenea, îl puteţi urmări şi pe profilul acestuia de facebook, unde îi puteţi trimite încurajările voastre: https://www.facebook.com/iancu.avram.5?fref=ts

Iar dacă vă interesează să aflati mai multe despre localităţile dunărene constănţene, vă invit să citiţi si următoarele informaţii: http://bogdanbola.ro/satele-dunarene-nu-au-nevoie-de-elegii-ci-doar-de-viziune-ca-la-topalu/247

sau

Cernavodă – între podul lui Saligny, gânditorul de la Hamangia și cetatea Axiopolis

 

Avem bani de cheltuit, dar se caută proiecte de succes!

Avem bani de cheltuit, dar se caută proiecte de succes!

Vă prezint în materialul de mai jos adresa pe care am depus-o astăzi la Consiliul Judeţean Constanţa, solicitând implicarea directă si imediată a aparatului de specialitate al CJC în atragerea, pentru judeţul nostru, a cât mai multe fonduri din noile programe lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene. Acestea se adresează doar judeţelor riverane Dunării, termenul de depunere începe sa curgă din data de 28 august şi reprezintă teme de interes major pentru toate comunităţile constănţene: infrastructură, cultură şi îmbunătăţirea mediului urban.

Consider că implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem ca şi comunitate. Iar după ce veţi citi randurile ce urmează, veţi avea informaţiile necesare ca după data de 28 decembrie (data limită de depunere a proiectelor) să vă duceţi la primarul dumneavoastră şi să îl întrebaţi ce proiecte a depus pentru comunitate, fie că vorbim despre promovarea culturii şi a turismului, despre dezvoltarea infrastructurii sau pentru crearea de noi facilităţi de recreere.

 

„Domnule Preşedinte

Săptămâna trecută au fost lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene trei apeluri de proiecte care se adresează în mod direct celor 12 judeţe riverane Dunării. Având în vedere importanţa acestor iniţiative, pe care vi le voi prezenta succinct, consider că este de datoria noastră, a Consiliului Judeţean Constanţa, să identificam obiectivele pe care le putem finanţa cu ajutorul acestor programe, sa promovăm aceste proiecte şi să iniţiem procedurile privind posibilele parteneriate cu unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului nostru pentru a le duce la bun sfârşit.

Solicitanţii eligibili sunt autoritățile publice centrale, unitățile administrativ teritoriale, unităţi de cult, organizaţii nonguvernamentale, precum şi parteneriate între entităţile menţionate anterior. Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS), iar din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, indiferent de regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.

Valoarea maximă totală a unui proiect este 5 milioane euro (in cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă totală este de 10 milioane euro), pe cand valoarea minimă totală a unui proiect poate fi de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.

 

Primul apel de proiect este dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în ceea ce priveşte Aria prioritară 3 a SUERD „Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe între oameni„, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Prin acest proiect, se doreste finanţarea obiectivelor incluse în patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural si obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.

In cadrul acestei axe de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.

Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la:

  • Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
  • Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
  • Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
  • Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

 

Al doilea apel de proiect se refera la Axei prioritara 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020). Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T  prin  modernizarea drumurilor judetene, după cum urmează:

  1. modernizarea si reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc. reţelei de drumuri judeţene (inclusiv poduri și podețe, acces la proprietăți – aflate în domeniul public ) care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, pentru a contribui la depășirea dificultăților și blocajelor,  inclusiv în materie de mediu și economie, în special în secțiunile transfrontaliere.
  2. construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației (parapeți de protecție, limitatoare de viteză – inclusiv marcaje rezonatoare), semnalistică orizontală și verticală, reorganizare de intersecții.
  3. construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
  4. construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători) pentru transport public;
  5. realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (construire/modernizare trasee pietonale și piste pentru biciclisti acolo unde geografia terenului permite acest lucru), inclusiv semnalistica luminoasă verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică.

Toate aceste măsuri au ca rol îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere regionale/ locale (din regiunea Dunării) şi a accesului la zonele rurale dar si dezvoltarea planificării nodurilor pentru multimodalitate. Totodată, prin acest proiect, se facilitează îmbunătățirea drumurilor secundare și terțiare în regiunea Dunării, se sprijină transportul sigur și sustenabil și a mobilității cetătenilor, creându-se astfel posibilitatea dezvoltării unor terminale multimodale eficiente pe mare, râuri și uscat în regiunea Dunării și asigurarea conectivității și accesului către ele prin integrarea tuturor modalităţilor de transport și a serviciilor eficiente de logistică, până în 2030.

 

Ultimul proiect propus judetelor riverane Dunarii are legatură cu Axa prioritară 5 – Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Prioritatea de investiții o reprezintă realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate. Acțiunile propuse în cadrul acestui proiect ar fi urmatoarele:

  • demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
  • realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
  • amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști);
  • crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
  • achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere/vestiare, scene;
  • instalare Wi-Fi în spațiile publice;
  • instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor  amenajate prin proiect;
  • dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);
  • înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice a terenului obiect al investiției;
  • realizare sistem de  irigații/sistem de iluminat pentru spațiile amenajate prin proiect.

 

Din aceste motive, domnule Președinte, consider ca prioritar pentru toți locuitorii județului nostru ca aceste proiecte sa fie puse în practică, de la dezvoltarea infrastructurii până la restaurarea obiectivelor culturale, Consiliul Judetean Constanta trebuind sa fie un factor de coeziune pentru primăriile din județ. Deoarece se merge pe principiul “primul venit, primul servit” iar termenul de depunere începe sa curgă de la data de 28 august, propunerile mele sunt urmatoarele:

  • având în vedere aprobarea grupului de lucru privind proiectul de dezvoltare intercomunitară DanuBio (adresa nr 21027/01.08.2017), vă rog să dispuneți numirea reprezentanţilor CJC cat mai curând posibil pentru a putea demara lucrările în folosul comunităţilor dunărene. Pentru mai multe detalii despre DanuBio, accesaţi următorul link – http://bogdanbola.ro/danubio/64
  • departamentele de specialitate sa formuleze adrese de informare către toţi primarii din judeţ pentru a le aduce la cunostinţă aceste apeluri de proiecte, pentru a identifica din timp obiectivele vizate pentru obţinerea de fonduri.
  • dupa ce am identificat priorităţile, trebuie stabilit cadrul general de acţiune, pentru ca aceste proiecte sa se îmbine armonios şi să începem discuţiile cu primăriile solicitante despre oportunitatea formării de parteneriate.

 

Domnule Presedinte, implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem, de aceea vă asigur de întregul meu sprijin în accesarea acestor apeluri de proiecte.”

Accesand link-ul urmator veti putea gasi mai multe informatii despre apelul de proiecte, ghidul solicitantului, etc: http://www.mdrap.gov.ro/comunicare/presa/comunicate?luna=7&an=2017&x=30&y=9

Satele dunărene nu au nevoie de elegii, ci doar de viziune..ca la Topalu!

Satele dunărene nu au nevoie de elegii, ci doar de viziune..ca la Topalu!

Într-o ţară in care se practică moda festivalurilor şi evenimentelor pe mulţi bani publici şi fără un impact cultural sau social semnificativ, în timp ce localităţile conduse de aceşti edili nu au curent electric, apă curentă sau drumuri asfaltate, mai există şi comunităţi cu primari care au înţeles că se poate şi altfel. Acesta este şi cazul comunei Topalu din judeţul Constanţa, care din câte am putut observa până acum, începe tot mai mult să se apropie de esenţa conceptului de „comunitate”, iar solidaritatea şi caritatea nu mai sunt privite doar ca nişte mofturi individuale.
Turismul este încă subdezvoltat în această localitate (ca în mai toate comunele de pe linia Dunării), dar împreună cu primarul localităţii, Valentin Stanciu, facem eforturi pentru a remedia acest aspect. Lipsesc deocamdată spaţiile de cazare şi unităţile alimentare, însă există unele în construcţie. O soluţie imediată, gândită cu domnul primar, ar putea fi următoarea: identificarea a două gospodării tărăneşti în care să se organizeze evenimente lunare, în care oraşenii să vină şi să guste din bunătăţile locului (o variantă de brunch tradiţional). Spaţiile pot fi identificate trebuie să aibă mult spaţiu verde şi o privelişte cât mai frumoasă, o taxă de participare poate fi reţinută de către un ONG (partener al primăriei), iar fondurile să fie apoi redistribuite către sătenii care vor aduce propria lor mâncare şi băutură. Acest sistem de brunch tradiţional, adresat cu precădere celor din oraşe, este la mare căutare în Ardeal şi s-a dovedit de un real succes, fiind o alternativă foarte bună de promovare a agroturismului şi venind în sprijinul locuitorilor satelor respective.

Un astfel de eveniment nu poate fi organizat de către primărie fără ajutorul comunităţii pe care o „păstoreşte”. Iar aici, edilul din Topalu are un noroc formidabil, deoarece există persoane care au înţeles ce înseamnă cu adevărat noţiunea de voluntariat. Cu ocazia zilelor „Festivalului Dunării”, oaspeţii de seamă ai oraşului Cernavodă (jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice) au venit la invitaţia noastră şi la Topalu. Între două pahare de licoare, primarul şi „brigada” sa de voluntari i-au așteptat pe invitaţi cu un prânz tradițional (brânză proaspătă, scrumbie afumată, borș de pește și miel la ceaun), cu garnitură de geamparale, servit cîmpenește, pe malul Dunării. Iar atunci când am întrebat pe una dintre doamne (în glumă) cât de tare îl urăşte pe primar că le-a adus aici în weekend, mi s-a răspuns pe un ton foarte serios: „Asta o facem pentru comună, nu puteam să îl lăsăm singur să se ocupe de invitaţi, e normal să dorim să se vorbească frumos de topoleni”. Da, mai există şi astfel de oameni extraordinari…..

Dar să ne întoarcem la oportunităţile zonei….multă lume ştie despre existenţa în comuna Topalu a celui mai bogat lăcaș de cultură din mediul rural, muzeul „Dinu si Sevasta Vintilă”,care își datorează paternitatea medicului Gheorghe Vintilă, un colecționar de artă entuziast, care în anul 1960 donează comunei 228 de lucrări de artă în memoria părinților săi învățători, cei care în 1920 au infiintat prima școală primară din Topalu. Aceste opere de artă (212 tablouri și 16 sculpturi), valorând multe milioane de euro, sunt creații ale marilor artiști plastici români ai secolelor XIX și XX, precum Grigorescu, Andreescu, Băncilă, Luchian, Petrascu, Tonitza, Ciucurencu, Paciurea, Aman, Baba, Darascu, Oscar Han, Pallady, Iser, Medrea şi alţii.

De asemenea, cine nu a auzit de Capidava, un castru roman ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, devenită mai apoi cetate bizantină, însoţită de cea mai mare necropolă bizantină descoperită pe teritoriul României (circa 100 de morminte medievale). Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, dar este şi locul descoperirii unui obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa sa: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc: Petre. Din păcate, acest obiectiv turistic se află într-un con de umbră din pricina neputinţei fostei conduceri a Consiliului Judeţean Constanţa de a duce la bun sfârşit restaurarea acestuia, cu complicitatea tacită a reprezentanţilor Ministerului Culturii (însă despre acest subiect, vă promit să vă povestesc mai multe cu altă ocazie).

Însă…câţi dintre dumneavoastră ştiu că pe o insulă, în mijlocul Dunării, în apropiere de satul şi de ruinele antice de la Capidava, un ostrov sălbatic în cea mai mare parte a anului se transformă timp de zece zile în fiecare vară într-un loc aproape magic. Copii, părinţi, tineri, dascăli, actori, oameni de stiinţă si scriitori de science-fiction din întreaga lume vizitează insula, se întâlnesc, îşi instalează corturile,discută şi învaţă împreună, într-o experienţă de viaţă şi de educaţie cu adevărat unică, in cadrul academiei ATLANTYKRON.

Acest eveniment, aflat la a 28-a ediţie (să-mi spuneţi şi mie câte evenimente şi festivaluri în această ţară au rezistat 28 de ani), se desfaşoară în luna august a fiecarui an şi pentru mine, este a doua oară când am plăcerea să particip pe insulă la cursurile acesteia. Fondarea academiei de vară Atlantykron în vara anului 1989 este datorată lui Alexandru Mironov, Aurel Carasel și Sorin Repanovici, fiind sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO. Dacă pe micuţa insulă de numai doi km pătraţi, denumită „Inelul de Piatră”, au participat la prima ediţie doar 29 de persoane, numărul participanților se ridică astăzi la aproape 500 (mai mulţi nici nu cred ca ar încăpea).

Anul acesta, împreună cu primarul localităţii Topalu Valentin Stanciu, dar şi alături de caţiva colegi din tineretul liberal, am făcut o vizită pentru a descoperi temele actuale care se discută în cadrul cursurilor..şi nu am fost deloc dezamăgiţi. De la astronomie şi astrofizică până la sisteme de dezvoltare – programare şi electronică, de la cursuri de comunicaţie radio la cursuri de antreprenoriat şi prim ajutor, totul se bazează aici pe dezvoltarea personală a participanţilor, pe inovaţie şi pe imaginaţia acestora. Aici auzi ce nu se predă înșcoli…se vorbește despre spațiul cosmic, despre robotică şi nanotehnologie, despre oraşe inteligente (nu ca cele a lui Firea), despre ce se întâmplă acum și ce va fi în viitor..dar mai ales, ai posibilitatea să te descoperi pe tine. Fascinant mi s-a părut cum în 2001, unul dintre cercetătorii care a participat la descoperirea hărţii genomului uman, a venit aici, pe Inelul de Piatră şi a prezentat materialul ştiinţific care a stat la baza descoperirii…agăţat de o salcie!

Şi dacă nu v-am convins până acum că acest eveniment este UNIC în lume, vă mai pot spune atât: stând de vorbă cu un tânăr aflat la a treia ediţie, mi-a povestit cum anul trecut şi-a băut cafeaua de dimineaţă, pe plaja insulei, cu Dumitru Prunariu, singurul astronaut român şi participant la Atlantykron patru ani la rând. De asemenea, mi-a povestit despre Paulică din Eforie (singurele detalii pe care le-am aflat despre el) care anul acesta le-a prezentat celorlalţi participanţi invenţia sa: o dronă-pompier, capabilă să detecteze focarele de incendiu şi să ofere informaţii în timp real pentru pompieri. Iar dacă aceste motive nu vi se par suficiente, vin cu argumentul suprem (cel puţin, pentru un profan ca mine): în 2012, pentru aproape două ore, tinerii noştri au fost în direct cu cei de la NASA în timp ce roverul Curiosity făcea primele „liniuţe” pe suprafaţa planetei Marte, cercetătorii americani impărtăşind cu cei aflaţi la Atlantykron multe dintre secretele misiunii în timp real.

Da, este fascinant…şi se întâmplă în judeţul nostru! Împreună cu domnul primar Valentin Stanciu, am făcut deja prima propunere pentru evenimentul de anul viitor: voluntarii care vor ajuta la ediţia următoare să fie din comunele constănţene, putând lua din fiecare şcoală un elev cu rezultate deosebite la învăţătură împreună cu un elev care nu are o condiţie financiară deosebită, tocmai pentru a le arăta că există mai mult în lumea aceasta decât satul în care s-au născut. De asemenea, voi propune grupului de lucru care se va ocupa de implementarea proiectului meu DanuBio ca această academie să beneficieze anul viitor de susţinerea Consiliului Judeţean Constanţa şi să se organizeze un eveniment deschis publicului în localitatea Topalu, tocmai pentru a populariza această academie cu adevărat elitistă dar şi pentru a prezenta cele mai noi descoperiri în robotică şi ştiinţa viitorului.

Acum, acest eveniment este pe sfârşit….dar comuna se pregăteşte deja de următorul: în perioada 07-14 august se va desfăşura la Topalu prima tabără de pictură de după 1989, organizatori fiind Consiliul Local și Primăria Topalu, alături de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Constanța (UAPR). De ce aici un astfel de festival? Răspunsul cel mai bun l-a dat chiar Aurelian Broască, președintele filialei Constanța a UAPR: „Apa care își schimbă de la o oră la alta culoarea, malurile când argiloase, când stâncoase, pitoreștile case, oamenii simpli cu chipuri ce trimit cu gândul la portretele pictate de maeștri  români în prima jumătate a secolului XX, sunt motive pentru care în această vară vom lucra la Topalu”.

Ideea reînvierii tradiției taberelor de pictură de la Topalu (au mai fost organizate în perioada de dinainte de 1989) a izvorât în cadrul unei discuții purtate între Aurelian Broască și primarul comunei, Valentin Stanciu, dovadă a faptului că „Omul sfinţeşte locul”. Tabăra va găzdui nouă artişti plastici din judeţul nostru, dar şi invitaţi din restul ţării. Potrivit tradiţiei, fiecare pictor va dona una dintre lucrări comunei şi toţi vor face ateliere de lucru alături de cei mai mici locuitori ai ei, elevii interesaţi de culoare şi desen putând participa la ele. Singurele costuri pe care le implica un astfel de eveniment vor fi pensulele şi culorile, cazarea fiind de asemenea asigurată de primărie în cadrul instituţiilor pe care le deţine. Deci da..se poate organiza ceva deosebit, cu costuri mici şi cu implicarea maximă a comunităţii în care se desfăşoară evenimentul.
Cu speranţa că nu v-am plictisit cu atâtea detalii, promit să vă ţin la curent cu evenimentele care vor mai avea loc în Topalu şi nu numai!
P.S. Dacă aceste informaţii v-au fost de folos sau pe plac, vă rog să le distribuiţi mai departe pentru a le face cât mai cunoscute!
P.S. 2: Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii despre Atlantykron, vă invit să intraţi pe pagina lor oficială: http://atlantykron.org/
P.S. 3: Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre proiectul meu de dezvoltare intercomunitară DanuBio, vă invit să accesaţi următorul link: http://bogdanbola.ro/danubio/64