Seceta pedologică în Dobrogea se va agrava dacă nu luăm măsuri urgente

Seceta pedologică în Dobrogea se va agrava dacă nu luăm măsuri urgente

În calitate de deputat în Parlamentul României din partea județului Constanța, am declarat de la bun început că prioritatea mea a fost, este și va rămâne Dobrogea. Din aceste motive, am lansat ministrului Agriculturii următoarea interpelare, în ideea de a găsi urgent soluțiile cele mai bune pentru diminuarea și într-un final stoparea fenomenului de seceta pedologică în Dobrogea noastră:

Seceta pedologică în Dobrogea

„Anul 2020 s-a caracterizat, pentru Dobrogea, prin seceta pedologică puternică și extremă, care a făcut ravagii mediului înconjurător dar și culturilor fermierilor noștri. Chiar și în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, un raport al Agenției Naționale de Meteorologie arată că umiditatea din sol a prezentat valori scăzute şi deosebit de scăzute în Dobrogea, seceta pedologică fiind una moderată şi puternică. Defrişarea/supraexploatarea pădurilor şi distrugerea perdelelor forestiere din Dobrogea, pe parcursul mai multor ani, combinate cu schimbările climatice tot mai accentuate, au avut ca efect crearea unor condiţii dificile de refacere, regenerare sau replantare în solul regiunii noastre. Iar efectele (care vor duce treptat, dar sigur, la deșertificarea Dobrogei) nu au întârziat să apară:

  • Intensificarea vitezei vântului şi a evapotranspiraţiei
  • Reducerea acumulării zăpezii în timpul iernii
  • Intensificarea scurgerii de suprafaţă şi reducerea cantităţii de apă înmagazinată în sol
  • Reducerea gradientului termic în atmosferă şi deci scăderea probabilităţii de producere a ploilor

Una din principalele cauze ale deșertificării este îndepărtarea vegetației. Seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea, toate au efecte dezastruoase pentru oameni, animale și păsări. Studiile ne demonstrează însă că rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației. Acolo unde aceasta lipsește, solul se usucă sub acțiunea razelor de soare, iar ploile/inundațiile spală solul, acesta devenind tare și neproductiv. Iar fenomenul din Dobrogea nu este singular: https://www.agerpres.ro/mediu/2020/04/22/seceta-pedologica-moderata-puternica-si-extrema-in-dobrogea-si-pe-suprafete-agricole-extinse-din-moldova-si-muntenia-agrometeo–491299

Situaţia actuală

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, ȋn 2014, în România erau 495 de mii de hectare de terenuri degradate și neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare. Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Naţional, ȋn Romȃnia procentul suprafețelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%.

Art.5 din Legea 100/2010, privind împădurirea terenurilor degradate, stabilește clar faptul că „Identificarea, delimitarea și constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităților se fac o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală.” Totodată, Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare (art.3 alin. 2), precizează că „Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către direcția pentru agricultură județeană sau a municipiului București, ocolul silvic, agenția județeană/teritorială pentru protecția mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate și se depune la sediul primăriei comunei, orașului sau municipiului.”

Măsurile ce pot fi luate

Având în vedere situația de fapt prezentată, care necesită din partea noastră măsuri concrete și ferme, dar și a cadrului legislativ de la această oră, domnule ministru, permiteți-mi să vă adresez următoarele întrebări:

  1. Există la acest moment o situație privind suprafața totală a terenurilor degradate la nivelul județului Constanța? Dacă da, vă rog să îmi puneți la dispoziție un tabel al acestora, de la momentul intrării în vigoare a legii – locație, suprafață, momentul identificării acestora.
  2. Câte propuneri privind identificarea și delimitarea terenurilor degradate, în vederea includerii acestora în perimetre de ameliorare, au fost înaintate primăriilor de către Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Constanța de la intrarea în vigoare a Legii 100/2010?
  3. Au fost constituite, în ultimii 10 ani, perimetre de ameliorare pe raza județului Constanța? Dacă da, vă rog să îmi precizați când și unde anume.
  4. Există în prezent vreun program de atragere a fondurilor europene, pe care l-ar putea accesa autoritățile locale, cu ajutorul/concursul ministerului pe care îl conduceți, pentru crearea de perimetre de ameliorare?

Domnule ministru, cred cu tărie că stă în puterea noastră de a acționa pentru stoparea deșertificării județului Constanța. Schimbările climatice, la care adăugăm exploatarea excesivă și necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivarea excesivă și suprapășunatul, combinat cu despăduririle masive și diminuarea resurselor de apă pun în pericol viitorul agriculturii și rezervațiilor naturale din Dobrogea. În baza datelor furnizate de ministerul pe care îl conduceți, sunt convins că încă mai putem stopa acest fenomen, dacă ne punem serios pe treabă..”