ian. 31, 2023 | Deputat - Camera Deputatilor
O nedreptate istorică, „răsplătită” cu o altă nedreptate din partea Statului român. În acest moment, cererile de redobândire a cetățeniei române, venite în special de persoane născute pe teritoriul României Mari (și urmașii acestora) sunt pur și simplu aruncate în sertare peste care se așterne, în timp, praful.
Deși are obligația să răspundă în maximum 5 luni la aceste cereri, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie le analizează și răspunde în 3 ani. Practic, ținem oamenii cu anii ȋn evaluări pentru ceva ce ar trebui să fie firesc, redobândirea cetăţeniei pe principiul jus sanguinis – dreptul sângelui. Să nu uităm, totuși, că avem peste un milion de cetăţeni români ȋn Republica Moldova şi un preşedinte care este şi cetăţean al României….
Iată de ce am inițiat, alături de alți colegi din Forța Dreptei, un proiect legislativ prin care persoanele care aplică pentru procedura de redobândire a cetăţeniei şi nu primesc o soluţie într-un termen de un an de la depunerea dosarului, din motive neimputabile lor, să redobândească din oficiu cetăţenia română. Nu este vina acestor oameni că cei care conduc astăzi Statul Român dau dovadă de lipsă de viziune politică și nu în ultimul rând, de lipsă de patriotism.
Încălcarea legii de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie trebuie să înceteze, indiferent de motivele pe care instituția le poate invoca (birocrația, volumul mare de cereri etc). Nu cred că trebuie să-i mai nedreptățim pe frații noștri care nu cer altceva decât să REdobândească statutul de cetățeni ai țării în care s-au născut și din care, fără vina lor, s-au trezit în afara granițelor.
Pentru cine nu ştie ce ȋnseamnă “redobândirea cetăţeniei române” și cine sunt cei care au dreptul la această procedură, explic pe scurt. Sunt persoane care s-au născut pe teritoriul Statului Român din 1918 până la data de 28 iunie 1940 şi urmaşii lor până la gradul III. Practic, cei care s-au născut pe teritoriul României Mari (și rudele lor până la a treia generație) şi care au pierdut sau le-a fost ridicată cetățenia din motive neimputabile lor.
nov. 2, 2022 | Deputat - Camera Deputatilor
„Olandezii ne vor accepta în Schengen dacă le dăm Portul Constanța”.
Nu-i așa că ați auzit des fraza asta în ultimele săptămâni? Este mai ușor să crezi că Țările de Jos vor să le dăm ceva în loc să-ți faci o radiografie a situației politice și o analiză lucidă a deciziei Parlamentului acestora de a cere „investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria”.
Am mai spus-o și trebuie să o repet: România suferă din cauza politicilor anti-Justiție adoptate de PSD – PNL, din cauza imaginii pătate a politicienilor, mai ales a celor din Guvern, și aici îi amintesc pe Nicolae #Ciucă și Lucian #Bode, ambii acuzați de plagiat. Oare, chiar își închipuie cineva că lumea occidentală nu realizează ce fel de sistem „democratic” a reușit să instaleze Klaus Iohannis în ultima vreme?
Eșecul Schengen trebuie asumat de președintele României care este păpușarul-șef al reinventării alianței nocive #USL, nu privit ca o pedeapsă pentru că cineva „nu dă Portul Constanța olandezilor”.
Fotografia de mai jos ne prezintă realitatea Portului Constanța, situația lui în comparație cu alte porturi din UE. În anul 2021, la transportul de containere, portul Rotterdam a înregistrat un trafic de 15 mil. TEU, Hamburg – 8,7 mil. TEU, Antwerp (Belgia) – 6 mil. TEU, Constanța: 0,6 mil. TEU. Aici suntem.
Mai adăugăm și datele din Raportul anual al Portului Constanța care arată că traficul e în scădere constantă de la an la an, de la 711 mii TEU în 2016 la 632 mii TEU în 2021. „Ca idee, primele 3 porturi din UE (Constanța nu se regăsește nici măcar între primele 10 porturi din UE), totalizează cam cât 50 de porturi Constanța la un loc”, explică profesorul Cristian Paun (ASE București).
sept. 7, 2022 | Deputat - Camera Deputatilor
🌳 Încă din luna februarie, am depus, alături de colegii mei parlamentari din #Forța #Dreptei, o inițiativă legislativă privind reducerea TVA-ului pentru livrarea de gaze naturale, electricitate și energie termică la 5%. Din păcate, coaliția #USL 2.0 nici nu a dorit să audă de acest lucru, însă Guvernul Spaniei doar ce ne-a dat dreptate: a redus TVA la gaze la 5% (de la 21%), începând cu luna octombrie, pentru cetățenii săi.
Guvernul României ține cu dinții de taxele pe care le încasează din energie, iar USL 2.0 a decis să mențină o schemă de ajutor prin care statul s-a îndatorat cu zeci de miliarde de lei furnizorilor de energie. Mai mult, „schema Virgil Popescu” a fost modificată începând cu 1 septembrie, în dezavantajul consumatorilor.
Astfel, consumatorii casnici care vor beneficia de compensare vor fi cei care se încadrează într-un consum de până la 255 kWh pe lună (față de 300 kWh pe lună). Prețul de 1 leu/kWh stabilit pentru consumatorii non-casnici este valabil acum pentru 85% din consumul mediu lunar, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare și al instituțiilor publice.
Adică se reduce sprijinul acordat tot cu 15%. Ce se va întâmpla cu restul consumatorilor non-casnici? Chiar nimănui din Guvern nu îi mai pasă de români?
Guvernul României, în incompetența sa, a reușit prin intermediul ministrului Virgil Popescu să raționalizeze consumul de gaze. Ca să se înțeleagă și mai bine: consumatorii români sunt obligați să reducă acest consum deși Uniunea Europeană vorbește despre o reducere voluntară a consumului, nu impusă prin diferite scheme inventate în cabinetul lui Popescu.
#PeDrumulCelDrept
#FortaDrepteiConstanta
#PrinNoiÎnșine
mai 10, 2022 | Deputat - Camera Deputatilor
🛶 Un proiect bun, făcut cu…multă prostie, să zicem așa. În urma adoptării Hotărârii de Guvern nr. 183/2020, operatorii economici interesați vor putea să închirieze suprafețe din marea teritorială pe perioade cuprinse între 2 și 4 ani. Absolut insuficient, așa cum am explicat și celor de la StirileProTV.
Astfel, pe o suprafață de peste 2.2 milioane m² din Marea Neagră în zona jud. Constanța și 1.6 milioane m² în zona jud. Tulcea, agenții economici vor putea, în urma unei licitații organizate de Min. Mediului prin Apele Române, să desfășoare următoarele activități:
1. cultivare resurse acvatice în regim natural
2. cultivare resurse acvatice furajat natural/bio
3. cultivare resurse acvatice furajat convenţional
4. infrastructură de turism şi agrement şi alte activităţi economice (parc acvatic; ponton/construcţii plutitoare-acces, debarcare; adăposturi pescăreşti)
5. extragere de resurse nebiologice – nisip, pietriş, rocă
Prețul minim de pornire pentru încheierea unui astfel de contract de închiriere variază între 0,04 și 5,07 lei pentru un metru pătrat pe lună. De exemplu, pentru închirierea unei suprafete de 10.000 mp din marea teritorială pentru o fermă de scoici, operatorul economic va trebui să plătească 19.200 lei pentru întreaga perioadă de 4 ani.
Una dintre problemele majore ale acestei H.G. este durata foarte scurtă de închiriere. Pentru a porni o astfel de afacere și de a avea prima producție de scoici, de exemplu, orice investitor va avea nevoie de cel puțin trei ani. Acest lucru va descuraja cu siguranță pe toți cei care și-au propus să pornească pe acest drum. Și iarăși vom fi obligați să mergem la „vecini” pentru a degusta niște pește sau scoici proaspete…
În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu dobrogenii interesați în mod direct de acest subiect, vom aduce săptămâna viitoare câteva amendamente acelei hotărâri de guvern. Am militat de la începutul mandatului pentru necesitatea unui astfel de proiect și pentru beneficiile economice și sociale ale acestuia, însă nu cum sunt în forma actuală.
Mergem înainte și vă voi ține la curent în legătură cu amendamentele pe care le voi aduce acestei hotărâri de Guvern, pentru ca noi toți să putem beneficia, cu adevărat, în urma adoptării sale.
Sursa: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/pescarii-romani-au-obtinut-acordul-pentru-a-creste-in-sistem-de-acva-cultura-fructe-de-mare.html
mart. 3, 2022 | Deputat - Camera Deputatilor
Proiectul meu legislativ privind stoparea și incriminarea dură a traficului de deșeuri ilegale a ajuns în Comisia de Mediu a Senatului pe 22.02.2022. „Eu nu am venit aici să aduc amendamente, eu am venit pentru a cere să se respingă definitiv proiectul de lege” mi-a spus, foarte senin, consilierul președintelui organizației patronale REMAT. Această organizație susține și reprezintă interesele operatorilor colectori și valorificatori de deșeuri, inclusiv a comercianților/brokerilor de deșeuri. Nu vor să îmbunătățească, eventual, proiectul de lege…îl vor doar oprit definitiv.
Cu toate că, până acum, Consiliul Economic a avizat pozitiv proiectul, la fel și Consiliul Legislativ (cu obiecții doar pe partea de formă, nu de fond), cu toate că, am obținut aviz favorabil în unanimitate din partea Comisiei pentru Administrație Publică a Senatului, reprezentanții REMAT au cerut respingerea proiectului în totalitatea sa.
Iar cel care a făcut acest lucru este domnul Cornel Brezuică, fost președinte al Administrației Fondului de Mediu (până în 2019) și actualmente consilier al președintelui REMAT. Pentru cei care nu cunosc, A.F.M. este instituția care controlează și monitorizează cantitățile de deșeuri reciclate, precum și banii care se fac de către firmele specializate în domeniul reciclării. Interesantă schimbare a taberelor, nu-i așa?
Nu demult, acest domn Brezuică a fost în centrul unui scandal. Pe 28 (!!) decembrie 2018, prin Ordin al ministrului Mediului, firmele care se ocupă cu reciclarea (de tip OTR/OIREP) nu mai erau obligate „să reinvestească eventualul profit în aceleași tipuri de activități întreprinse în vederea îndeplinirii responsabilităților care le revin”. Practic, profitul nu mai trebuia reinvestit în tehnologii, ci putea fi distribuit sub formă de dividende acționarilor.
Ce a stat la baza acestui Ordin? O adresă trimisă de către A.F.M., condusă de Cornel Brezuică, la Ministerului Mediului, înregistrată pe 11 decembrie 2018. Documentul conținea cinci comentarii la proiectul de ordin de ministru, iar primul comentariu, scris cu majuscule bolduite, prevedea „eliminarea obligativității OTR de a reinvesti eventualul profit”.
Cu astfel de personaje și cu astfel de entități ne luptăm pentru a duce la bun sfârșit acest proiect. Știam că va fi greu, însă trebuia început de undeva. Din păcate, Ministerul Mediului nu a venit ieri cu un punct de vedere oficial – dacă sprijină sau nu proiectul legislativ – motiv pentru care s-a amânat votul pentru două săptămâni, timp în care vom aduce și modificările de formă solicitate de către Consiliul Legislativ.
Cu toate că interesele și presiunile sunt uriașe, sunt hotărât să ducem la bun sfârșit acest proiect. Depinde de el sănătatea noastră, a tuturor și reprezintă doar începutul pentru schimbarea în bine a legislației de mediu din România. Încerc să mă țin departe de circ și scandal și să reprezint, cât pot de bine, interesele celor care au avut și au încredere în mine.
P.S. Am obținut un aviz favorabil în unanimitate în Comisia de Administrație Publică a Camerei Deputaților în proiectul meu legislativ privind înăsprirea pedepselor pentru cei care își bat joc de plajele noastre, poluând și distrugând litoralul constănțean. Și din nefericire, sunt prea mulți.
Și am obținut un aviz faborabil, chiar și cu opoziția Ministerului Mediului, care a spus că nu susține așa ceva, deoarece „pedepsele ar fi prea mari și nu în conformitate cu legislația actuală”. PĂI DE ACEEA VREAU SĂ O SCHIMBĂM!! Dar asta înseamnă să nu ai habar de ce se întâmplă pe teren, de distrugerile și construcțiile ce apar la tot pasul și să stai cocoțat doar în vârful unui scaun călduț.
P.S. 2 pentru cei care vor să citească mai în detaliu despre activitatea domnului Brezuică: https://newsweek.ro/investigatii/brezuica-la-fel-de-breaz-ca-truica-dar-la-stat
iul. 4, 2021 | Administraţie publică, Deputat - Camera Deputatilor, Legea Pescuitului
În urma demersurilor întreprinse pentru a înțelege mai bine pescuitul în România și toate activitățile ce țin de acesta, împreună cu colegul meu deputat Alexandru Kocsis, am adresat mai multe întrebări autorităților cu drept de control din acest domeniu. Iar răspunsurile nu le consider chiar îmbucurătoare, mai ales că doar patru din cele opt instituții ne-au răspuns, făcându-ne să tragem astfel concluzia că celelalte nu au niciun fel de statistică. Astfel, răspunsurile sună în mare cam așa:
- Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – a constatat doar ȘASE infracțiuni în 2020 privind pescuitul (cele mai puține în ultimii cinci ani) și a confiscat 641 de kg de pește, din care: caras 482 de kg și roșioară 108 kg (specii de pești cu valoare economică foarte mică).
- Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – a constatat 97 de infracțiuni (cele mai puține din ultimii 5 ani – exceptând 2018) și 284 de contravenții (cele mai multe în ultimii cinci ani), confiscând 5459 de kg de pește, din care 66 de kg de sturion.
- Inspectoratul General al Poliției Române – în 2020 a confiscat 19.436 de kg de pește, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani (din aceasta, doar 24 de kg de sturion, față de 151 de kg de sturion capturate în 2016) și a constatat 114 infracțiuni.
- Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură – în 2020 au fost efectuate 788 de controale și au fost încheiate 45 de procese verbale de constatare privind pescuitul ilegal, rezultând amenzi în cuantum de 16.800 de lei și pește confiscat în valoare de 100 de lei.
Aici puteți găsi interpelările noastre și răspunsurile primite: http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=62622&idl=1
De altfel, în perioada 2016-2020, în baza protocoalelor de colaborare între instituțiile de control, au fost constatate 39 de infracțiuni, cu o valoare totală a sancțiunilor de 58.300 de lei. Însă dacă te gândești că doar în anul 2020 au fost 643 de acțiuni comune de control în Delta Dunării, cuantumul amenzilor este într-adevăr mic. De asemenea, un alt răspuns din partea Rezervației Biosfera Delta Dunării ne-a pus pe gânduri și va trebui să luăm măsuri: din mai 2019 și până în prezent au fost aplicate doar 26 de amenzi contravenționale pentru încălcarea regimului de viteză în Delta Dunării. Asta în condițiile în care în 2019 a fost achiziționat primul aparat radar, iar în 2020 al doilea. Cei care locuiesc în perimetrul ARBDD știu ce haos provoacă teribiliștii care conduc bărci cu motor în zonă.
Încă așteptăm datele oficiale, însă în urma tuturor acestor infracțiuni privind pescuitul, constatate de organele de control, se pare că nu s-au înregistrat condamnări cu închisoarea. Pedepsele extrem de mici îi fac scăpați pe acești infractori, în cel mai rău caz primind închisoare cu suspendare. Ba mai mult, neprimind și pedeapsa complementară a suspendării/anulării permisului/autorizației de pescuit, contravenienții și infractorii se întorc liniștiți și continuă să pescuiască. Tocmai de aceea, am decis ca, în viitoarea lege a pescuitului, să creștem cuantumul amenzilor de cel puțin cinci ori, cu anularea permiselor/autorizațiilor de pescuit, având în vedere dezastrul provocat ihtiofaunei și mediului înconjurător. De asemenea, creștem cu mult pedepsele cu închisoarea pentru cei care braconează la nivel industrial, fiind clar din toate discuțiile că vorbim aici despre rețele bine organizate de braconieri.
Iar dacă până în acest moment organele de control nu puteau desfășura activități de interceptare a infractorilor, din cauza pedepselor foarte mici prevăzute de OUG 23, acest lucru se va schimba total la intrarea în vigoare a noii legi la care am lucrat, pentru a reliefa cu adevărat pericolul social al acțiunilor acestor infractori. Pedepsele, care vor ajunge chiar și la OPT ani de pușcărie (acestea DUBLANDU-SE în cazul în care infracțiunile sunt săvarșite de personal cu drept de control în acest domeniu) vor acorda, pentru prima oară în istorie:
- posibilitatea documentării activității infracționale prin măsuri de supraveghere (interceptări telefonice, filaje, etc)
- posibilitatea solicitării instanței de a dispune arestarea preventivă
