


Forța Dreptei vs. PSD/PNL: Bătălia pentru drepturile la încălzire ale românilor





Finalizarea cu succes a proiectului ‘Drumul Dunării – Dobrrigini, partea I’: Descoperă patrimoniul cultural al Dobrogei!
Finalizarea proiectului „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” și organizarea unui panel de discuții despre patrimoniul cultural din Dobrogea
Asociația Youth Vision for Society este mândră să anunțe finalizarea cu succes a primului capitol al proiectului „Drumul Dunării – Dobrorigini” și să vă invite la un panel de discuții despre patrimoniul cultural din Dobrogea.
Proiectul „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” a urmărit pe parcursul a 4 luni promovarea patrimoniului cultural și natural de pe linia Dunării din județul Constanța și crearea a 4 rute culturale prin care să descoperim frumusețea și valoarea acestor locuri. Acest proiect a fost inițiat cu scopul de a conserva și promova bogăția inestimabilă a regiunii și de a evidenția legăturile istorice profunde dintre Dobrogea și Dunăre.
În acest context, vă invităm cu bucurie să luați parte la panelul de discuții care va avea loc la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, în data de 30 septembrie, începând cu ora 14.30. Evenimentul va aduce în prim-plan importanța patrimoniului cultural din Dobrogea și va oferi o platformă pentru experți și pasionați să discute despre rezultatele obținute în cadrul proiectului.
Despre proiectul „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” puteți afla mai multe de pe site-ul https://drumuldunarii.ro/
–
Proiect cultural cofinanțat de Administratia Fondului Cultural National.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Turism oenologic în Dobrogea
Încă de la începutul mandatului meu am spus clar că interesele Dobrogei și ale dobrogenilor vor fi principala mea politică în Parlamentul României.
De aceea am și inițiat completarea OUG nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zona cu resurse turistice, inițiativă prin care DORIM ca zonele unde există producători de vinuri să fie considerate cu potențial turistic și să poată genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism oenologic.
Chiar dacă această modificare legislativă a fost propusă într-o formă inițială incompletă, vizând doar producătorii de vinuri Denumire de Origine Controlată (DOC), acum am reușit, cu sprijinul domnului senator Remus Negoi, (căruia îi mulțumesc pentru sprijin și pe această cale), ca în ultima comisie raportoare din Senat să depunem un amendament prin care să fie incluse și zonele în care se află producătorii de vinuri varietale și vinuri cu Indicație Geografică Controlată.
Am eliminat așadar o discriminare care putea să apară între producătorii de vinuri DOC și cei de vinuri varietale și cu Indicație Geografică Controlată. Dintr-o regretabilă eroare, am fi exclus foarte mulți producători de vinuri din #Dobrogea care, deși au vinuri medaliate pe plan național și internațional, nu ar fi beneficiat și ei de fondurile necesare dezvoltării turismului oenologic.
Astfel, în jurul acestor antreprenori de succes și a businessului pe care l-am proteja și dezvolta, comunitățile locale dobrogene vor putea să înflorească și să atragă turiști, am putea crea noi locuri de muncă și să apară alte mici afaceri locale conexe. În plus, cramele care produc vinuri varietale sau cu Indicație Geografică Controlată, având o activitate restrânsă pe un areal bine delimitat, reușesc să implice comunitățile locale în toată activitatea lor.
Descoperirea cramelor dobrogene, atât cele situate în arealul Dunării, cât și cele aflate pe colinele continentale bătute de soare și vânt, trebuie să fie un produs turistic de care regiunea noastră să profite.
De aceea, împreună cu domnul senator Negoi, vom merge până în pânzele albe cu susținerea acestei propuneri în Senatul României. În acest moment, având în vedere importanța amendamentului nostru, senatorii au dispus reanalizarea legii și convocarea comisiilor raportoare reunite în cel mai scurt timp.
Dobrogea merită mai mult, eu așa cred!

Constituția Dobrogei
Astăzi se împlinesc 143 de ani de când dobrogenii deveneau, din punct de vedere legal, români. La 09 martie 1880 se adopta Constituția Dobrogei, o lege organică ce stabilea drepturile și obligațiile locuitorilor regiunii noastre, după alipirea Dobrogei în urma Războiului de Independență. Însă, cel mai important, Constituția Dobrogei stabilea cine și cum devenea cetățean român în urma Războiului…
Astfel, art. 3 din legea organică promulgată la 9 Martie 1880 zicea categoric: \”Toți locuitorii din Dobrogea cari, în ziua de 11 Aprilie 1877, erau cetățeni otomani devin și sunt cetățeni români. O lege specială va determina condițiunile cu cari ei vor putea exercita drepturile lor politice și cumpăra imobile rurale în România propriu zisă. O altă lege va statua despre representațiunea locuitorilor Dobrogeni în Parlamentul român”.
Avocatul Marin Vlădescu – Olt a scris o lucrare în 1908, în care arăta legile după care funcţiona provincia noastră și problemele cu care se confruntă, spunea așa: „articolul 13 complectează și mai mult ideea: <Numai locuitorii aflați în Dobrogea, în ziua de 11 aprilie 1877 și îndrituiți de legile otomane pot cumpăra imobile rurale în Dobrogea>. Aceste articole formează temeiul de la care trebuie să pornim pentru a cunoaște, în chip serios, populațiunea dobrogeană.”
Ca o mică paranteză, Constituția Dobrogei venea în completarea dispozițiilor date de Regele Carol I prin Proclamațiunea către poporul Dobrogei dată la 14 noiembrie 1878. Printre primele măsuri adoptate atunci, la intrarea administrației române în regiunea noastră, Regele menționa următoarele:
„Noi desființăm dijma de orice natură pentru anul 1879. De la 1 ianuarie 1880, ea va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă și mai ușoară pentru agricultori. Emleacul (impozit pe capitalul imobiliar din orașe și sate), Temetuatul (impozitul de 3% asupra lucrului agricultorilor și meșteșugarilor), impozitul asupra chiriei, a cârciumelor, cafenelelor băcănielelor, hanurilor, toate acestea se vor preface , de la 1 Ianuarie 1879 într-o dare bănească mai ușoară și mai dreaptă; iară Bedelul (impozit pentru scutirea din Armată), darea Entizab (taxa de 2.5% pe vânzarea vitelor) și taxa pe mori se desființează cu totul.”
Dar să revenim la Constituția noastră… Vlădescu – Olt continuă să sublinieze cine devenea \”român\” în urma adoptării sale: \”Locuitori aflați în Dobrogea în ziua de 11 Aprilie 1877, puteau fi cetățeni otomani pur și simplu; musulmanii și supuși otomani; creștinii și coloniștii cunoscuți sub numele de raiale. Aceștia toți la un loc devin prin efectul legii organice din 1880 și sunt cetățeni români, obținând această încetățenire prin încorporarea Dobrogei la Patria – Mumă.
Înainte dar, de a merge mai departe, voi arăta că sub denumirea de raiale se cuprind nemții, bulgarii, rușii, lipovenii, armenii, grecii, evreii, găgăuții și coloniștii prevăzuți la de legea din 1 Redjeb 1273 (1857), dacă fuseseră supuși otomani și aflați în Dobrogea la 11 Aprilie 1878. Colonii stabiliți în Dobrogea erau de două categorii: vechii – colonii și colonii stabiliți în puterea Legii din 1 Redjeb 1273. Aceștia erau tătarii și cerchezii, cari după terminarea Războiului din Crimeea emigrau din Rusia, iar Imperiul Otoman a făcut această lege pentru a reglementa instalarea acestor emigranți în cuprinsul Dobrogei.\”
După cum bine vedeți, data de 11 aprilie 1877 se repetă aproape obsesiv: \”Posițiunea acestor musulmani și raiale, din punct de vedere constituțional este limpede, ei sunt cetățeni români și nu au nevoie de nici o investitură pentru a fi introduși în familia românismului. Dar pe cât de ușoară cestiunea din punct de vedere juridic, pe atât devine imposibil de stabilit în fapt: cine erau cetățeni otomani și cine erau raialele la 11 Aprilie 1877?\”
De ce era o problemă așa de mare stabilirea unei date exacte privind apartenența la acest tărâm și de ce era așa important să stabilim cine și cum a ajuns locuitor al Dobrogei, vom discuta însă pe 11 aprilie…
P.s. Această valoroasă lucrare se află în patrimoniul Bibliotecii Județene I.N. Roman din Constanța.
