Promisiuni politice versus realitatea dureroasă: cazul legii 154/2021 în România

Promisiuni politice versus realitatea dureroasă: cazul legii 154/2021 în România

În toate ieșirile noastre pe stradă, tot mai mulți constănțeni mă întrebați ce se întâmplă cu aplicarea Legii 154/2021, care prevede plata unor indemnizații copiilor persoanelor persecutate etnic în perioada 1940 – 1944. Ei bine, se pare că PSD – PNL vor să repete scenariul ultimilor ani… să vă explic!
 
La început de septembrie, în prima zi a noii sesiuni parlamentare, am solicitat Ministerului de Finanțe și Ministerului Muncii un răspuns cu privire la faptul dacă în bugetul pe anul 2024 sunt cuprinse sumele pentru plata acestor indemnizații. Totodată, am cerut ambilor miniștri să se asigure că sumele vor fi alocate la buget din timp și în totalitate!
 
Desigur, nu am primit niciun răspuns de la nimeni. Am revenit cu o nouă adresă către cele două ministere pe data de 23 octombrie. Ministrul de Finanțe se ascunde în continuare, iar răspunsul primit de la Muncă nu conține absolut nimic concret la solicitările mele.
Au trecut, așadar, peste 100 de zile în care Statul Român refuză să comunice ce va face cu zecile de mii de români pe care i-a mințit acum doi ani și îi umilește în continuare neaplicând o lege votată de Parlament.
 
Guvernul PNL – PSD a amânat aplicare Legii nr. 154/2021 mai întâi până la începutul anului 2022, apoi până la începutul anului 2023, ca acum termenul (încă) în vigoare să fie 1 Ianuarie 2024 și este posibil să fie amânat pentru 2025 destul de curând.
 
De ce asta..?
 
Pentru că în câteva zile, Guvernul va emite celebra Ordonanță – trenuleț, prin care amână anual aplicarea unor dispoziții legale. Au mai încercat deja o dată anul acesta să amâne pentru anul 2026 plata potrivit legii 154/2021, însă presiunea publică a făcut pe pesediști și peneliști să facă un pas înapoi…
Așa că nu trebuie să ne pierdem speranța și trebuie să continuăm să punem presiune pe ei. Eu în Parlament, dumneavoastră personal către ceilalți parlamentari care vă reprezintă. Eu unul, nu voi lăsa Statul Român să uite de această lege și de cei care au nevoie de ea.
Forța Dreptei vs. PSD/PNL: Bătălia pentru drepturile la încălzire ale românilor

Forța Dreptei vs. PSD/PNL: Bătălia pentru drepturile la încălzire ale românilor

Zeci de mii de români din satele Dobrogei nu vor beneficia de ajutor la încălzire din cauza unei legi învechite pe care PSD/PNL nu vrea să o revizuiască. Ei vor suporta frigul și costuri foarte mari în a-și procura lemne de foc deoarece Ministerul Muncii refuză să-i ajute, deși mi-a recunoscut că trebuie să o facă❗
 
Doamnă Simona Bucura-Oprescu (ministrul Muncii, ca sigur mulți nu au auzit de ea), trebuie să luați măsuri cu privire la aplicarea Legii 226/2021 privind protecția consumatorului vulnerabil de energie! Această lege stabilește criterii clare pentru identificarea acestor consumatori vulnerabili și reglementează măsuri de protecție socială pentru a le asigura accesul la resursele energetice necesare.
 
ℹ️ ATENȚIE, potrivit normelor actuale, pentru a primi acest ajutor, cetățenii nu trebuie să dețină anumite bunuri cum ar fi un tractor, terenuri de peste 2000 mp în mediul rural, o presă de ulei sau altele care sunt enumerate în Anexa 4 a normelor metodologice ale Legii nr. 416/2001. Da, au trecut peste 20 de ani de când acele norme au fost propuse..timpurile s-au schimbat mult, din păcate politicienii sunt aceiași❗
Această listă cuprinde bunuri care nu mai au valoare reală și sunt accesibile oricui, fiind ceva comun, de exemplu în Dobrogea, să deții terenuri de peste 2000 mp în mediul rural.
 
Este clar că aceste criterii trebuie revizuite pentru a reflecta realitatea economică actuală, iar ignorarea acestui aspect este pur și simplu inacceptabilă. Dar se pare că nu și pentru PSD❗
 
Problema ajutorului de încălzire devine tot mai presantă, în contextul creșterii vertiginoase a prețului lemnului de foc. Propunerea de reducere a TVA-ului la lemne a fost binevenită, însă impactul acesteia nu a produs rezultate acolo unde e cu adevărat necesar. Adică la cetățenii din zona rurală…
Încă de la începutul anului 2022 am transmis adrese și întrebări parlamentare către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale solicitând modificarea Anexei 4 din HG nr. 51/2011, astfel încât românii din mediul rural să primească ajutorul de care au nevoie cu adevărat. Dar PSD mimează, ca întotdeauna, „ajutorul”.
 
Deși în luna Martie a anului 2022, răspunsurile primite au menționat că există un proiect de modificare al HG nr. 51/2011 și că se „ocupă” Guvernul, acesta nu a fost publicat nici până în prezent, deși iarna “bate la ușă”.
Recent, am transmis încă o solicitare care pune pe masa noului ministru al muncii și solidarității sociale această problemă și sper că aceasta să aibă înțelepciunea să ia decizia corectă pentru români. Oricum ar fi, noi vom continua demersurile pentru modificarea acestor reguli, pentru că la Forța Dreptei ne-am propus să nu lăsăm pe nimeni în urmă!
Finalizarea cu succes a proiectului ‘Drumul Dunării – Dobrrigini, partea I’: Descoperă patrimoniul cultural al Dobrogei!

Finalizarea cu succes a proiectului ‘Drumul Dunării – Dobrrigini, partea I’: Descoperă patrimoniul cultural al Dobrogei!

Finalizarea proiectului „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” și organizarea unui panel de discuții despre patrimoniul cultural din Dobrogea

Asociația Youth Vision for Society este mândră să anunțe finalizarea cu succes a primului capitol al proiectului „Drumul Dunării – Dobrorigini” și să vă invite la un panel de discuții despre patrimoniul cultural din Dobrogea.

Proiectul „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” a urmărit pe parcursul a 4 luni promovarea patrimoniului cultural și natural de pe linia Dunării din județul Constanța și crearea a 4 rute culturale prin care să descoperim frumusețea și valoarea acestor locuri. Acest proiect a fost inițiat cu scopul de a conserva și promova bogăția inestimabilă a regiunii și de a evidenția legăturile istorice profunde dintre Dobrogea și Dunăre.

În acest context, vă invităm cu bucurie să luați parte la panelul de discuții care va avea loc la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, în data de 30 septembrie, începând cu ora 14.30. Evenimentul va aduce în prim-plan importanța patrimoniului cultural din Dobrogea și va oferi o platformă pentru experți și pasionați să discute despre rezultatele obținute în cadrul proiectului.

Despre proiectul „Drumul Dunării – Dobrorigini, partea I” puteți afla mai multe de pe site-ul https://drumuldunarii.ro/

Proiect cultural cofinanțat de Administratia Fondului Cultural National.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Turism oenologic în Dobrogea

Turism oenologic în Dobrogea

Încă de la începutul mandatului meu am spus clar că interesele Dobrogei și ale dobrogenilor vor fi principala mea politică în Parlamentul României.

 

De aceea am și inițiat completarea OUG nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a – zona cu resurse turistice, inițiativă prin care DORIM ca zonele unde există producători de vinuri să fie considerate cu potențial turistic și să poată genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism oenologic.

Chiar dacă această modificare legislativă a fost propusă într-o formă inițială incompletă, vizând doar producătorii de vinuri Denumire de Origine Controlată (DOC), acum am reușit, cu sprijinul domnului senator Remus Negoi, (căruia îi mulțumesc pentru sprijin și pe această cale), ca în ultima comisie raportoare din Senat să depunem un amendament prin care să fie incluse și zonele în care se află producătorii de vinuri varietale și vinuri cu Indicație Geografică Controlată.

Am eliminat așadar o discriminare care putea să apară între producătorii de vinuri DOC și cei de vinuri varietale și cu Indicație Geografică Controlată. Dintr-o regretabilă eroare, am fi exclus foarte mulți producători de vinuri din #Dobrogea care, deși au vinuri medaliate pe plan național și internațional, nu ar fi beneficiat și ei de fondurile necesare dezvoltării turismului oenologic.

Astfel, în jurul acestor antreprenori de succes și a businessului pe care l-am proteja și dezvolta, comunitățile locale dobrogene vor putea să înflorească și să atragă turiști, am putea crea noi locuri de muncă și să apară alte mici afaceri locale conexe. În plus, cramele care produc vinuri varietale sau cu Indicație Geografică Controlată, având o activitate restrânsă pe un areal bine delimitat, reușesc să implice comunitățile locale în toată activitatea lor.

Descoperirea cramelor dobrogene, atât cele situate în arealul Dunării, cât și cele aflate pe colinele continentale bătute de soare și vânt, trebuie să fie un produs turistic de care regiunea noastră să profite.

De aceea, împreună cu domnul senator Negoi, vom merge până în pânzele albe cu susținerea acestei propuneri în Senatul României. În acest moment, având în vedere importanța amendamentului nostru, senatorii au dispus reanalizarea legii și convocarea comisiilor raportoare reunite în cel mai scurt timp.

Dobrogea merită mai mult, eu așa cred!

Constituția Dobrogei

Constituția Dobrogei

 Astăzi se împlinesc 143 de ani de când dobrogenii deveneau, din punct de vedere legal, români. La 09 martie 1880 se adopta Constituția Dobrogei, o lege organică ce stabilea drepturile și obligațiile locuitorilor regiunii noastre, după alipirea Dobrogei în urma Războiului de Independență. Însă, cel mai important, Constituția Dobrogei stabilea cine și cum devenea cetățean român în urma Războiului…

Astfel, art. 3 din legea organică promulgată la 9 Martie 1880 zicea categoric: \”Toți locuitorii din Dobrogea cari, în ziua de 11 Aprilie 1877, erau cetățeni otomani devin și sunt cetățeni români. O lege specială va determina condițiunile cu cari ei vor putea exercita drepturile lor politice și cumpăra imobile rurale în România propriu zisă. O altă lege va statua despre representațiunea locuitorilor Dobrogeni în Parlamentul român”.

Avocatul Marin Vlădescu – Olt a scris o lucrare în 1908, în care arăta legile după care funcţiona provincia noastră și problemele cu care se confruntă, spunea așa: „articolul 13 complectează și mai mult ideea: <Numai locuitorii aflați în Dobrogea, în ziua de 11 aprilie 1877 și îndrituiți de legile otomane pot cumpăra imobile rurale în Dobrogea>. Aceste articole formează temeiul de la care trebuie să pornim pentru a cunoaște, în chip serios, populațiunea dobrogeană.”

Ca o mică paranteză, Constituția Dobrogei venea în completarea dispozițiilor date de Regele Carol I prin Proclamațiunea către poporul Dobrogei dată la 14 noiembrie 1878. Printre primele măsuri adoptate atunci, la intrarea administrației române în regiunea noastră, Regele menționa următoarele:

„Noi desființăm dijma de orice natură pentru anul 1879. De la 1 ianuarie 1880, ea va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă și mai ușoară pentru agricultori. Emleacul (impozit pe capitalul imobiliar din orașe și sate), Temetuatul (impozitul de 3% asupra lucrului agricultorilor și meșteșugarilor), impozitul asupra chiriei, a cârciumelor, cafenelelor băcănielelor, hanurilor, toate acestea se vor preface , de la 1 Ianuarie 1879 într-o dare bănească mai ușoară și mai dreaptă; iară Bedelul (impozit pentru scutirea din Armată), darea Entizab (taxa de 2.5% pe vânzarea vitelor) și taxa pe mori se desființează cu totul.”

 

Dar să revenim la Constituția noastră… Vlădescu – Olt continuă să sublinieze cine devenea \”român\” în urma adoptării sale: \”Locuitori aflați în Dobrogea în ziua de 11 Aprilie 1877, puteau fi cetățeni otomani pur și simplu; musulmanii și supuși otomani; creștinii și coloniștii cunoscuți sub numele de raiale. Aceștia toți la un loc devin prin efectul legii organice din 1880 și sunt cetățeni români, obținând această încetățenire prin încorporarea Dobrogei la Patria – Mumă.

 

Înainte dar, de a merge mai departe, voi arăta că sub denumirea de raiale se cuprind nemții, bulgarii, rușii, lipovenii, armenii, grecii, evreii, găgăuții și coloniștii prevăzuți la de legea din 1 Redjeb 1273 (1857), dacă fuseseră supuși otomani și aflați în Dobrogea la 11 Aprilie 1878. Colonii stabiliți în Dobrogea erau de două categorii: vechii – colonii și colonii stabiliți în puterea Legii din 1 Redjeb 1273. Aceștia erau tătarii și cerchezii, cari după terminarea Războiului din Crimeea emigrau din Rusia, iar Imperiul Otoman a făcut această lege pentru a reglementa instalarea acestor emigranți în cuprinsul Dobrogei.\”

 

După cum bine vedeți, data de 11 aprilie 1877 se repetă aproape obsesiv: \”Posițiunea acestor musulmani și raiale, din punct de vedere constituțional este limpede, ei sunt cetățeni români și nu au nevoie de nici o investitură pentru a fi introduși în familia românismului. Dar pe cât de ușoară cestiunea din punct de vedere juridic, pe atât devine imposibil de stabilit în fapt: cine erau cetățeni otomani și cine erau raialele la 11 Aprilie 1877?\”

 

De ce era o problemă așa de mare stabilirea unei date exacte privind apartenența la acest tărâm și de ce era așa important să stabilim cine și cum a ajuns locuitor al Dobrogei, vom discuta însă pe 11 aprilie… 

 

P.s. Această valoroasă lucrare se află în patrimoniul Bibliotecii Județene I.N. Roman din Constanța.

Forța Dreptei a devenit partid cu acte în regulă

Forța Dreptei a devenit partid cu acte în regulă

Așteptarea a luat sfârșit, iar Forța Dreptei este cea mai nouă formațiune politică din țară. Nu este ceva ce ne-am dorit, este ceva ce a fost necesar în urma trădării încrederii electoratului de către conducerea PNL și Iohannis. Este un proiect nou, pe care l-am inițiat alături de alți oameni cu coloană vertebrală, în speranța de a sluji interesele electoratului liberal (și nu numai) care a crezut în promisiunile noastre din 2020.
Avem șansa de a clădi ceva bun, pornind de la zero, alături de oameni care nu și-au pierdut speranța că încă mai putem realiza ceva corect și schimba ceva în bine și în țara noastră. Cred că suntem pe calea cea dreaptă în acest demers al nostru, nu am îndoiala că vom întâmpina multe greutăți și piedici pe acest drum, însă am încrederea că, alături de oameni hotărâți și dornici să își ajute comunitatea, vom reuși să răzbatem prin toată această mocirlă. Să facem o administrație publică în interesul cetățeanului, nu pentru cei care se cocoață vremelnic în vârful urbei noastre. Nu degeaba am ales „Prin noi înșine” ca deviză pentru noua noastră formațiune.
Personal, îmi voi axa activitatea pe municipiul și județul Constanța, unde deja am avut numeroase întâlniri cu oameni care vor să ni se alăture. Oameni din toate păturile sociale ale Dobrogei, indiferent de vârstă, sex și religie, din toate cele patru colțuri ale județului vor să vină și să pună umărul alături de mine în acest nou proiect, fapt pentru care țin să le mulțumesc. În municipiu avem deja formată o echipă puternică, am identificat și un sediu potrivit, pe măsura proiectelor pe care le dorim implementate.
De astăzi începe cu adevărat greul luptei noastre, de astăzi începem să dăm asaltul, ca o echipă unită, la persoanele care căpușează sistemul de ani de zile. Având libertate totală de acțiune, Forța Dreptei filiala Constanța își va crea o platformă care să reprezinte cu adevărat interesele comunităților dobrogene și nu chestiuni impuse de la Centru, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, din păcate. Și da, am toată încrederea că vom reuși să redăm orașul nostru locuitorilor săi, să implementăm proiecte și idei pe care ei le consideră necesare, nu care doar dau frumos pe niște planșe fotografice.
Timpul ne va arăta, cu siguranță, că am ales calea cea dreaptă și că dorim, cu adevărat, să facem ceva corect pentru orașul și județul nostru. Până atunci, avem mult de muncit și de alergat, avem multe de organizat și de pregătit pentru viitor, dacă chiar ne dorim să arătăm că noi putem fi o variantă mult mai bună la actuala clasă politică. Mai multe proiecte, mai multe fapte bune, mai multă interacțiune cu constănțenii. Mai puțin circ și promisiuni, mai multe acțiuni concrete! Iar oamenii vor vedea, în timp, că pot avea încredere în noi!
Eu vă mulțumesc tuturor celor care ne-ați scris și susținut până acum, a sosit vremea faptelor! Vă așteptăm alături de noi, dacă chiar dorim să punem umărul la transformarea orașului și județului nostru în niște locuri unde constănțenii pot să trăiască civilizat, respectați și ascultați.