Va supraviețui monumentul „Debarcader Mamaia Cazinou”? Întrebare către ministrul Culturii

Va supraviețui monumentul „Debarcader Mamaia Cazinou”? Întrebare către ministrul Culturii

Cândva, era singurul bar maritim al Europei. În timp, totul s-a distrus și suntem foarte aproape să îl pierdem pentru totdeauna. „Debarcader Mamaia Cazinou” sau Pasarela Regală, cum este cunoscută astăzi, făcea parte din Ansamblul Cazinoului din Mamaia, inaugurată de Sfânta Maria în anul 1935, în prezența Regelui Carol al II-lea. Aceasta, împreună cu Cazinoul, a reprezentat pentru mai multe decenii un adevărat punct de atracție pentru litoralul nostru. În timp însă, din cauza intereselor meschine ale politicului, s-a degradat și acum este de nerecunoscut.

Debarcader Mamaia Cazinou în 1938

Debarcader Mamaia și Cazinoul în 1938

Tocmai de aceea, în calitate de deputat de Constanța, am formulat întrebările de mai jos ministrului Culturii, pentru a mă asigura că nu rămânem doar la nivel de vorbe atunci când discutăm despre salvarea acestui monument:

„Stimate domnule ministru,

Este de notorietate faptul ca Administrația Națională „Apele Române”(ANAR) prin  Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) derulează proiectul finanțat prin fonduri europene intitulat „Reducerea eroziunii costiere faza II 2014-2020”, proiect în care urmează să se înnisipeze și zona aferentă monumentului „Debarcader Mamaia Cazinou”, aflat în administrarea societății  Litoral SA –aflată în insolvență -, în baza Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 2170/03.05.1990.

În plus, în cadrul ședinței de lucru din data de 11.08.2020, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Institutului Național al Patrimoniului, Ministerului Fondurilor Europene, ANAR, ABADL, s-a discutat și agreat că o soluție pentru protejarea și reabilitarea monumentului „Debarcader Mamaia Cazinou”, este transferul acestuia din administrarea Litoral SA- în insolvență către Ministerul Culturii, pentru a se putea identifica astfel, sursele necesare finanțării unui nou proiect privind reabilitarea și mutarea monumentului în mare pe un viitor amplasament, având în vedere că există linii de finanțare pentru perioada 2021-2027, pentru reabilitarea de monumente.

Până în momentul de față, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral a făcut (și va face și pe viitor) tot posibilul pentru conservarea monumentului, însă nu este de ajuns. Constanța are nevoie de punerea sa în valoare cât mai urgentă, pentru ca acesta să își poată îndeplini din nou rolul său original din punct de vedere al vilegiaturii în stațiunea Mamaia.

Ținând cont de toate aceste aspecte, de faptul că acest proiect va beneficia substanțial istoriei și turismului județului Constanța, precum și că au trecut aproximativ 150 de zile de la data ședinței de lucru mai sus menționate, vă solicităm respectuos, domnule ministru, să ne raspundeți, în scris, dacă pâna la data prezentei:

  1. s-au facut demersuri de catre institutia pe care o conduceti pentru transferul monumentului „Debarcader Mamaia Cazinou” de la Litoral SA – în insolvență;

  2. au fost identificate axele de finanțare pentru acest proiect, s-a solicitat oficial sprijinul Ministerului Fondurilor Europene și dacă s-au facut demersuri pentru obținerea fondurilor necesare;

  3. s-au demarat procedurile de elaborare ale fișei de proiect, precum și dacă aceasta a fost depusă autorității de management, în vederea aprobării spre finantare;

  4. s-a demarat procedura de obținere a terenului de la ABADL, pentru viitorul amplasament al monumentului „Debarcader Mamaia Cazinou”.

 

La final, pe scurt, povestea tristă a Pasarelei Regale din Mamaia: https://m.adevarul.ro/locale/constanta/cum-si-au-batut-joc-autoritatile-pasarela-promenada-mamaia-bijuterie-arhitectonica-inaugurata-rege-1_5e397b955163ec4271c1c687

După 30 de ani, avem în sfârșit Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța

După 30 de ani, avem în sfârșit Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța

Printre atribuțiile Consiliului Județean, conform Codului Administrativ, se numără dezvoltarea economico-socială a județului, cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern, gestionarea serviciilor publice de interes județean (inclusiv furnizarea serviciilor publice de interes județean privind: turismul, cultura, sportul, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoarea monumentelor istorice și de arhitectură, etc). Din aceste motive și având în vedere potențialul turistic uriaș al județului nostru, conducerea Consiliului Județean Constanța a achiziționat, într-un final, o analiză privind starea actuală a turismului în Constanța și o strategie privind viziunea pe termen mediu și lung a dezvoltării turismului în județul nostru: Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028.

Asa cum am susținut încă din 2017, când am făcut prima propunere pentru o strategie privind dezvoltarea turismului în localitățile dunărene, Consiliului Județean Constanța avea misiunea, deținând cele mai importante obiective turistice/culturale și infrastructura de acces la acestea, de a coagula în jurul său întregul ecosistem turistic de pe teritoriul său, în vederea dezvoltării și promovării unui produs turistic competitiv. În acest sens, principalul scop este de a revitaliza sectorul turistic la nivelul întregului județ Constanța, în vederea creării unei destinații turistice pentru 365 de zile pe an, durabile și competitive la nivel național și internațional.

Tocmai pentru a ne face o imagine cât mai corectă și mai actuală a dezastrului din turismul constănțean, realizatorii studiului au dedicat o bună parte din conținutul Strategiei unei analize a stării de fapt din acest moment. Studiul de față urmărește să prezinte stadiul actual de dezvoltare a turismului la nivelul județului Constanța, să identifice principalele probleme cu care se confruntă acest sector și să propună un set de direcții care să orienteze eforturile de valorificare prin turism durabil a unei destinații de top la nivel național. Studiul se dorește a fi un instrument util, coerent și corelat cu alte strategii naționale, regionale și locale, prin care Consiliul Județean Constanța să fundamenteze politica de dezvoltare a turismului la nivel județean. Aceasta analiză – diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul nostru o puteți accesa dând click aici: Strategia jud Constanta_ Faza1

Din păcate, se pare că nimic nu merge cum ar trebui în acest domeniu, mai ales dacă avem în vedere că și studiul acesta a sosit în luna septembrie 2019, dar el conține prevederi care ar fi trebuit deja să fie în curs de implementare. Potrivit celor care au redactat strategia, problemele majore cu care se confruntă destinația turistică Județul Constanța sunt:

  1. Sezonalitate puternică a cererii turistice – aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări sunt înregistrați/înregistrate în perioada de sezon (lunile mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din numărul de înnoptări sunt înregistrați în perioada de vârf de sezon (lunile iulie-august). Aceasta aglomerare excesivă în perioada de vârf de sezon și, în special în weekend-urile din vârf de sezon, creează o serie de probleme, cele mai importante fiind legate de gradul de satisfacție a turiștilor sosiți pe litoral.

  2. Concentrare spațială – o altă problemă importantă o reprezintă concentrarea puternică a spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral (incluzând aici municipiul Constanța și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de 99% din numărul de locuri de cazare și peste 99% din numărul de turiști sosiți în județul Constanța, iar interesul turiștilor este destul de scăzut, în parte din cauza drumurilor de proasta calitate, a semnalizării turistice deficitare, a lipsei informațiilor și a unui portal turistic al județului.

  3. Scăderea atractivității litoralului românesc – dacă în perioada comunistă litoralul românesc era o destinație costieră de top la nivel european, capabilă să atragă atât un număr mare de turiști români, dar totodată și un număr important de turiști străini,în anii de tranziție, pe fondul unor privatizări nereușite și a unor investiții la nivel minim, stațiunile turistice dinzona de litoral au pierdut din atractivitatea de altă dată, odată cu numărul  mare de hoteluri rămase închise în timpul sezonului, cu străzile deteriorate, trotuare distruse, spațiile verzi neîngrijite, iluminatul public deficitar, locurile de parcare insuficiente, plajele neîngrijite, amenajarea precară a falezelor și a locurilor de promenadă etc

  4. Lipsa unei abordări unitare de dezvoltare și promovare – din păcate, nici la nivel județean și nici regional (Dobrogea) nu există o abordare unitară de dezvoltare și de marketing. Nu există o organizație de management-marketing care să reprezinte interesele tuturor stakeholderilor din județ, iar prezența județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă și nu există un brand al destinației, nici la nivel județean și nici la nivel regional, iar promovarea se face descentralizat, separat de fiecare sub-destinație în parte, în general cu materiale promoționale învechite și de slabă calitate.

  5. Lipsa personalului calificat – una dintre principalele probleme cu care se confruntă turismul pe litoralul românesc, problemă care sar putea adânci și mai mult în viitor, o constituie lipsa de personal calificat. Așa cum s-a menționat anterior, aceasta este accentuată de caracterul sezonier al destinației, dar își are rădăcinile și în migrația forței de muncă calificate, criza demografică cu care se confruntă societatea românească în ultima perioadă (spor natural negativ și spor migrator negativ). Din aceste motive, în perioada sezonului estival nevoile pieței muncii nu pot fi acoperite sau sunt acoperite la un nivel calitativ și/sau cantitativ inferior, multe structuri de primire turistică riscând să rămână închise.

  6. Accesibilitatea deficitară – deși destinația este conectată la câteva coridoare europene de transport, fiind deservită de toate tipurile de transport (rutier – autostradă, feroviar, maritim, fluvial, aerian) și deși are o bună poziționare faţă de municipiul Bucureşti, cel mai important bazin al cererii turistice pentru zona de litoral, are un număr extrem de mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (atât la nivel național, cât și internațional, în special în extrasezon), la care se adaugă accesul dificil în interiorul destinației, în special în vârf de sezon între municipiul Constanța și stațiunile din sudul litoralului. În plus, continua studiul, un număr mare de drumuri care fac conexiunea între stațiunile de litoral și obiectivele turistice din județ sunt de proastă calitate.

Setul de măsuri, propus de realizatorii acestei Strategii, ar trebui sa facă din județul Constanța, în următorii 10 ani, o destinație turistică competitivă la nivel european, dezvoltată pe principii durabile, atractivă pentru 365 zile pe an, cu o paletă largă de atracții și experiențe turistice oferite, echilibrat răspândite la nivelul întregului areal. Turismul, ca activitate economică de bază la nivelul județului Constanța, va crea noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă și pentru îmbunătățirea calității vieții populației locale. Puteți citi mai exact obiectivele și propunerile făcute în cadrul Strategiei dând click aici: Strategie Jud. Constanta_Faza 2

Pentru a va face rapid o idee privind obiectivele specifice supuse dezbaterii în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, acestea sunt câteva dintre ele:

  1. Îmbunătățirea activității de management-marketing turistic la nivelul destinației prin crearea de structuri și instrumente specifice – în prezent, nu există o abordare unitară în ceea ce privește dezvoltarea turistică și marketingul turistic la nivel județean.

  2. Accesibilitate și mobilitate în cadrul destinației – îmbunătățirea accesibilității, în vederea creșterii mobilității vizitatorilor spre și în cadrul destinației turistice; dezvoltarea unor legături rutiere și feroviare de bună calitate pe axa nord-sud în zona de litoral; dezvoltarea drumurilor rutiere pe principalele rute turistice din județ este esențială pentru o mai bună dispersie a fluxurilor turistice; iar amenajarea rutelor de cicloturism (în special a rutei europene EuroVelo 6) va favoriza deplasarea unor noi segmente de turiști în zonă.

  3. Resurse turistice – restaurarea, protecția și valorificarea durabilă în turism a patrimoniului cultural și natural din județul Constanța. Slaba valorificare a obiectivelor turistice naturale și culturale situate în afara zonei de litoral, corelată cu lipsa structurilor turistice de cazare, alimentație și agrement, a facilităților deficitare de acces în cadrul destinației și a informațiilor turistice deficitare despre acestea au dus la stagnarea acestui segment.

  4. Infrastructură turistică –  crearea/modernizarea infrastructurii turistice în vederea creșterii atractivității și competitivității destinației. În prezent, se observă o concentrare puternică a acestor structuri în zona de litoral și o slabă reprezentare în celelalte zone din județ. De asemenea, la nivelul litoralului, dacă din punct de vedere statistic lucrurile stau bine în privința structurilor de cazare, totuși un număr mare de unități sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, lucru care afectează aspectul general al stațiunilor.

  5. Produse & Experiențe turistice – dezvoltarea unei palete variate de produse turistice, atractive pentru diferite segmente de turiști, lucru care să contribuie la îmbunătățirea experienței turistice, la atenuarea sezonalității și la direcționarea fluxurilor de turiști spre interiorul județului. Destinaţia turistică nu trebuie sa mai ofere pur şi simplu produse şi servicii turistice, aceasta trebuie să devină un furnizor de experienţă turistică.

  6. Resurse umane – asigurarea resurselor de forță de muncă în sectorul turistic din județul Constanța, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Lipsa personalului suficient, din punct de vedere calitativ și cantitativ, pentru structurile turistice de pe litoral este poate cea mai importantă provocare cu care se confruntă această destinație, iar tendința pare să se acutizeze de la an la an. Migrația forței de muncă, sporul demografic negativ, desființarea școlilor profesionale din domeniu și lipsa de atractivitate a locurilor de muncă din turism reprezintă o serie de factori care, cumulat, au contribuit la adâncirea acestei crize.

  7. Calitate, Siguranță & Dezvoltare durabilă – creșterea gradului de satisfacție și siguranță a turiștilor, oferirea unui produs turistic de calitate, recunoscut ca atare și reducerea impactului negativ pe care activitățile economice din turism și activitățile conexe îl au asupra mediului, patrimoniului cultural și natural. O destinație turistică dezvoltată pe principii durabile ar trebui să ofere un produs turistic de calitate, să ofere siguranță și securitate turiștilor și să asigure exploatarea resurselor naturale şi culturale pentru generaţiile viitoare.

  8. Marketing, Promovare & Informare turistică – consolidarea imaginii destinației și realizarea unei promovări unitare a acesteia. Lipsa de coordonare atât în acțiunile de dezvoltare turistică, cât mai ales în cele de marketing este vizibilă. În aceste condiții, prezența turistică a județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă, neexistând un portal turistic la nivel județean care să promoveze destinația în ansamblu, să integreze şi care să centralizeze informațiile cu privire la obiective turistice, evenimente, programe turistice, structuri turistice existente la nivelul întregului județ. În plus, aceleași probleme sunt constatate și în mediul off-line (participări la târguri cu standuri separate, etc.)

Sunt multe de analizat, dezbătut, dar mai ales, de făcut. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028 va fi supusă votului consilierilor județeni cel mai probabil la sfârșitul acestei luni, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Constanta. Personal, aștept de mai bine de doi ani să facem acest pas și am militat mereu pentru urgentarea acestor proceduri, care ne sunt extrem de necesare dacă chiar dorim să facem ceva inteligent și să putem accesa fonduri europene în acest domeniu. În 2017, am propus un plan de acțiune pe termen scurt, mediu și lung, pentru a revitaliza turismul în localitățile dunărene din județul Constanta iar măsurile propuse de mine atunci, mă bucur să le regăsesc în aceasta Strategie. Din păcate, am irosit doi ani în care ni s-a tot spus că exista un adevarat boom în turismul constănțean, fapt negat chiar de Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța. Pentru mai multe detalii despre proiectul meu de acum doi ani puteți accesa următorul link: https://bogdanbola.ro/danubio/64

Tocmai de aceea, părerea dumneavoastră, a agenților economici care activează în domeniul turistic, a reprezentanților ONG-urilor cu activități conexe sau a instituțiilor de cultură din județul nostru, dar și a simplilor cetățeni care doresc să se implice activ în „vindecarea” acestui domeniu extrem de important pentru noi, contează enorm pentru mine și pentru colegii mei. Orice propunere din partea dumneavoastră, fie că discutăm despre punerea în valoare a unor obiective culturale, despre amenajarea unor noi muzee/case memoriale sau reabilitarea unor obiective de cult religios care ar putea intra în circuitul turistic, despre prioritizarea facilităților de transport – circuite velo sau transport feroviar – și crearea de noi trasee turistice interesante, este binevenită și supusă dezbaterii! Sper doar să aveți răbdarea necesară pentru a citi (măcar pe diagonala) Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța și să vă formați propria dumneavoastră opinie.

Finanțări europene prin strategia DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

Finanțări europene prin strategia DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

De la începutul mandatului meu de consilier județean, am fost votat de către colegii mei sa fiu reprezentantul Consiliului Județean Constanța în cadrul FLAG Dobrogea Nord, un parteneriat public-privat legal constituit, alcătuit din reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile, reprezentativi pentru teritoriul pescăresc Dobrogea Nord. Astfel, m-am putut implica în mod direct în Strategia de Dezvoltare Locală Integrată “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și mare”, proiect depus de Asociația Grup Local Dobrogea Nord în data de 11.09.2017, care a fost aprobat și selectat pentru finanțare la sfârșitul anului trecut (fapt menționat și în raportul meu de activitate https://bogdanbola.ro/raport-de-activitate-la-jumatatea-mandatului-de-consilier-judetean-perioada-2017-2018/616 ).

Astfel, valoarea totală alocată implementării acestui program menit sa dezvolte viabil și competitiv pescuitul comercial și acvacultura din zona pescărească a FLAG-ului Dobrogea Nord este de 14,254,211.93 lei din care 9,115,636.09 lei valoare alocată implementării proiectelor din POPAM (7,319,040.00 lei valoare alocată implementării proiectelor și 1,796,596.09 lei valoare alocată costurilor de funcționare și animare) și 5,138,575.84 lei cofinanțare beneficiari în cadrul măsurilor din strategie. Obiectivul general al proiectului “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare” este sa răspundă corect nevoilor comunităților pescărești din zona de acțiune a Grupului Local, să contribuie la formarea profesională pentru dobândirea de noi competențe a celor care activează în acest domeniu și să promoveze activitățile de mediu, turism și educație în sectorul pescăresc și de acvacultura.

Dar tocmai pentru că multe dintre aceste informații nu ajung la public în timp util și în mod corect, am decis să vă fac o prezentare pe scurt a elementelor care v-ar putea ajuta sa obțineți o astfel de finanțare, în ideea de a dezvolta acest sector de care economia județului are foarte mare nevoie. Doar așa, vom putea atinge scopul prezentei strategii: asigurarea unei dezvoltări sustenabile a activității de pescuit din nordul județului Constanța, bazată pe activități durabile.

1. Zona de interes a Grupului Local Dobrogea Nord și a implementării Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

Consiliul Județean Constanța este membru fondator în cadrul Asociației Grup Local Dobrogea Nord și poate depune proiecte de dezvoltare a sectorului de pescuit și de acvacultura din teritoriul eligibil al FLAG Dobrogea Nord. Din zona aceasta fac parte două orașe – Năvodari și Ovidiu – și opt comune -Corbu, Lumina, Gradina, Mihail Kogălniceanu, Săcele, Târgușor, Mihai Viteazu și Istria. De asemenea, zona de acțiune a Grupului Local în domeniul pescuitului Dobrogei Nord include și comunitatea de pescari din zona costieră a municipiului Constanța (zona Pescărie, zona Port, Lacul Tăbăcărie și Siutghiol). Pentru mai multe informații sau date de contact, puteți accesa site-ul nostru http://www.flagnord.ro/

2. Care sunt beneficiarii Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

  • Persoane fizice autorizate (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  • Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  • Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  • IMM–uri înființate în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
  • Unități administrativ teritoriale (UAT-uri) – consilii locale și consilii județene;
  • Organizații neguvernamentale; Regii Autonome;
  • Asociații de pescari, organizații de producători, asociații de organizații de producători sau organizații interprofesionale.

3. Cuantumul fondurilor alocate prin Strategia “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

  • 30 % din cheltuielile eligibile totale pentru solicitanții care se încadrează în categoria întreprinderilor mari;
  • 50 % din cheltuielile eligibile totale pentru IMM-uri, PFA, ÎI, ÎF și ONG-uri;
  • 90% pentru solicitanții care asigură accesul publicului la rezultatele proiectului și care îndeplinesc unul dintre criteriile:

1. are un beneficiar colectiv;

2. este în interesul colectiv

3. are caracteristici inovatoare, după caz, la nivel local;

  • 100% pentru organisme de drept public, organizații de producători recunoscute din domeniul pescuitului comercial sau al acvaculturii și asociațiile profesionale de pescari din domeniul pescuitului comercial sau al acvaculturii, recunoscute. Dacă proiectul se adresează pescuitului costier la scară redusă: – maxim 80% din valoarea totală eligibilă rezultată din bugetul indicativ al proiectului pentru categoria pescarilor și IMM-urilor (Conform Art.95, Anexa I din regulamentului (UE) 508/2014 ).

ATENTIE: Valoarea maximă a proiectelor dumneavoastră nu trebuie să depășească suma de 400.000 euro! Data la care se deschide sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”: 30 noiembrie 2018 !!! Ghidul solicitantului îl puteți accesa direct de pe pagina FLAG-ului, link-ul îl aveți mai sus!

4. Activitățile finanțate în cadrul Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

  • Creșterea capacității de furnizare a peștelui proaspăt, a peștelui procesat obținut din zona pescărească și valorificarea lui prin vânzarea în piețe de peste
  • Investiții inovative pentru zonă cu potențial de generare de venituri atât în domeniul pescuitului cât și în domeniul acvaculturii
  • Implementarea de noi tehnici de pescuit, îmbunătățirea proceselor și managementului prin inovare
  • Formarea și perfecționarea pentru crearea și menținerea locurilor de muncă în toate etapele activității de pescuit comercial, acvacultură și activități alternative și complementare
  • Realizarea de investiții în fermele de acvacultură pentru creșterea calității și a valorii produselor, dar și diversificarea activităților din fermă.
  • Dezvoltarea bazei de procesare, încurajarea vânzării în magazine proprii susținute de planul de marketing al produselor pentru producători
  • Dezvoltarea activității de pescuit comercial prin investiție în ambarcațiuni, motoare și echipamente de pescuit
  • Înființarea/îmbunătățirea infrastructurii specific activității de pescuit – puncte de debarcare, centre de primă vânzare, puncte de depozitare, adăposturi pescărești, toate în scopul îmbunătățirii condițiilor de muncă și viață a pescarilor și creșterii siguranței în activitățile realizate de aceștia.
  • Consolidarea infrastructurii și a serviciilor necesare pentru valorificarea patrimoniului natural a zonelor de coastă şi a zonelor din apropierea digurilor (ex. crearea de zone de recreere, amenajarea de plaje, îmbunătăţirea micii infrastructuri portuare legate de activităţi de turism, introducerea de energie electrică şi apă potabilă, drum de acces la obiectiv, precum şi activităţi conexe de monitorizare a mediului şi intervenţii conexe)
  • Diversificarea activităților economice în zona pescărească: transport de agrement; pensiuni–restaurante cu specific pescăresc; turism cu specific pescăresc, pescuit sportiv, observare, educațional; activități de mediu aferente pescuitului: colectare deșeuri, instruirea pescarilor sportivi, pescuit sustenabil
  • Înființarea/amenajarea și valorificarea spațiilor de agrement pentru turism și recreere
  • Investiții eligibile în cadrul schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, aferentă POPAM 2014-2020
  • Protecția și conservarea resurselor piscicole și eliminarea poluării, prin elaborarea de studii și instituirea de programe de monitorizare și protecție a mediului
  • Dezvoltarea de servicii de protecție a mediului și  combaterea braconajului în zona pescărească
  • Realizarea de parteneriate și acțiuni pentru înțelegerea și combaterea riscului de inundații de către comunitățile din zona FLAG.

5. Scopul final al Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”

  • Diversificarea activității de pescuit și de acvacultură prin dezvoltarea de activități turistice, inclusiv structuri de cazare cu specific pescăresc, activități care implică pescuitul recreativ, restaurante, etc. Având în vedere amplasarea favorabilă a FLAG Dobrogea Nord, cu ieșire la Marea Neagră, zonă cu potențial turistic ridicat, dezvoltarea unor astfel de activități prezintă viabilitate și sustenabilitate economică.
  • Achiziționarea de echipamente care îmbunătațesc selectivitatea uneltelor de pescuit în funcție de dimensiuni sau specii, având ca scop limitarea pescuitului asupra mediului marin și evitarea și reducerea capturilor nedorite
  • Construcția și/sau modernizarea de adăposturi pescărești, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de siguranță și de muncă a pescarilor;
  • Modernizarea centrelor de primă vânzare, având ca scop comercializarea în condiții optime a capturii debarcată de pescari;
  • Investiiți în infrastructura de bază la scară mică având ca scop îmbunatățirea serviciilor oferite comunitățiilor pescărești;
  • Promovarea produselor și a consumului de pește, a patrimoniului cultural local cu impact direct asupra veniturilor pescarilor;
  • Crearea și menținerea de locuri de muncă.

 

Un român, Jules Verne şi Dunărea…

Un român, Jules Verne şi Dunărea…

In cazul în care vă întrebaţi care este legătura dintre Jules Verne, Valea Jiului şi Dunărea albastră, ei bine pot să vă spun că este una absolut fabuloasă. Aşa începe povestea incredibilă a unui român cu nume istoric predestinat, care va intra cu siguranţă în Cartea Recordurilor, datorită dragostei sale de lectură, istorie şi ţară.

Iancu Avram este bibliotecar în Petroşani şi şi-a propus sa încerce imposibilul: vrea să fie primul care va parcurge înot, cei 2860 de kilometri ai Dunării de la izvoare (Donaueschingen) până la vărsarea în Marea Neagră (Portul Sulina), fără costum de protecţie termică sau alte accesorii care să-l ajute să prindă viteză. Pentru a reuşi, acesta şi-a propus să înoate în fiecare zi, timp de 60 de zile, cel putin 50 de kilometri în condiţii extrem de dificile. Până acum doar doi sportivi – unul din Slovenia şi unul din Canada – au reuşit să strabată Dunărea cap-coadă, dar au folosit costume de neopren şi labe pentru înot. O altă performanţă remarcabilă a acestuia a avut loc în august 2016, când a înotat încontinuu 18 ore şi a reuşit să devină primul român care traversează, fără costum de neopren, apele îngheţate ale Canalului Mânecii, acesta fiind felicitat de preşedintele Klaus Iohannis într-un cadru oficial la Târgu Jiu.

Totul a început din dragostea acestuia pentru personajul principal din romanul „Pilotul de pe Dunăre” a lui Jules Verne (un roman poliţist în care acţiunea se petrece de-a lungul fluviului), declarând că doreşte să atragă atenţia asupra importanţei lecturii unor cărţi care pot schimba vieţi, pot scrie şi rescrie poveşti care se pot transforma, la rândul lor în… romane. Aşa cum personajul principal şi-a propus să parcurgă cu barca câte 50 de kilometri pe zi, la fel şi-a propus şi el să parcurgă aceeaşi distanţă înot, dorind să dea, pur şi simplu, viaţă acestui roman, într-o călătorie plină de semnificaţii.

Motivaţia lui este ca generaţia tânără să DESCOPERE plăcerea lecturării acestui roman tocmai în timpul celor 60 de zile de înot şi în acelaşi timp sa aibă posibilitatea să urmărească deplasarea sa live, prin utilizarea tehnologiei moderne (pentru cei interesaţi, voi pune link-ul la sfarşitul articolului): „astfel s-ar face o simbioză nemaiîntâlnită între clasic şi modern, între aventura imaginară a romanului şi cea reală, între suportul îngălbenit al hârtiei şi display-ului modern al telefoanelor mobile”.

In timp ce citiţi aceste rânduri, înotătorul bibliotecar se află foarte aproape de Baziaş pe unde, împreună cu Dunărea, va intra în România. Cu toate că avansarea e tot mai dificilă, începând să se simtă influenţa barajului de la Porţile de Fier, Iancu Avram îşi păstrează încrederea că va duce acest proiect la bun sfârsit şi că va reuşi să îşi respecte programul auto-impus. Iar când spuneam că acest eveniment nu este doar unul sportiv, ci o călătorie plină de conotaţii deosebite pentru întregul popor român, ma refeream la ideea salutară a acestuia de a se fotografia alături de bornele dunărene, asociate cu anii de referinţă ai istoriei noastre. S-a oprit să se reculeagă la borna 1593, an care reprezintă urcarea pe tron a voievodului Mihai Viteazul sau la borna 1475, pe care atletul împătimit al istoriei o asociază cu anul victoriei lui Ştefan cel Mare în marea bătălie de la Vaslui.

Un omagiu inedit adus omonimului său, Crăişorul, Avram Iancu, născut la Vidra de Sus în anul 1824. În familia sportivului istoria este o pasiune, iar flacăra românismului ardelean, Avram Iancu, se bucură de un adevărat cult (nu întâmplător înotătorul poartă acest nume).

Nu putea să nu se oprească şi la o bornă de o semnificaţie istorică foarte importantă, 1918, anul Marii noastre Uniri! De asemenea, în apropiere de Vukovar (Cetatea Lupului) la borna 1330 sportivul a salutat victoria de la Posada, prin care domnitorul valah Basarab I opreşte invazia străinilor, mereu dornici să ne ajute şi să ne occidentalizeze.

Am avut plăcerea de a purta câteva conversaţii cu acesta pe Facebook, în care i-am împărtăşit mândria şi susţinerea noastră pentru încercarea prin care trece şi mulţumirile tuturor pentru tot efortul său şi pentru imaginea foarte bună pe care ne-a creat-o in toată Europa. Chiar daca organismul său este antrenat, este slăbit la propriu şi la figurat după atâtea zile de efort continuu (în primele 19 zile a scăzut cu şase kilograme în greutate), dar moralul îi este încă la cote ridicate. Astfel, la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi în anul de dinaintea Centenarului Unirii, Iancu Avram este pregătit să scrie o nouă filă de istorie pentru ţara noastră, pentru Europa şi pentru fluviul care l-a inspirat şi pe care îl îndrăgeşte.

Dupa ce toate televiziunile şi presa europeană au urmărit evoluţia senzaţională a acestuia, acum este rândul nostru să îl însoţim în această mare aventură. Si având în vedere că în judeţul Constanţa va ajunge în ultimele zile ale acestei epopei, i-am lansat invitaţia de a ne fi oaspete pentru câteva ore de odihnă binemeritată şi sper să îi putem arăta susţinerea noastră în număr cat mai mare. Săptămâna viitoare voi purta discuţii atât cu primarii din localităţile dunărene din judeţul nostru, cât şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pentru a-l primi aşa cum se cuvine pe acest ROMAN de excepţie.

Dacă doriţi să îi urmăriţi evoluţia live, puteţi accesa acest link: http://share.findmespot.com/shared/faces/viewspots.jsp?glId=0xj3eN6fpUVteXlMrqsu1K3rIT2RS4c4C

De asemenea, îl puteţi urmări şi pe profilul acestuia de facebook, unde îi puteţi trimite încurajările voastre: https://www.facebook.com/iancu.avram.5?fref=ts

Iar dacă vă interesează să aflati mai multe despre localităţile dunărene constănţene, vă invit să citiţi si următoarele informaţii: http://bogdanbola.ro/satele-dunarene-nu-au-nevoie-de-elegii-ci-doar-de-viziune-ca-la-topalu/247

sau

Cernavodă – între podul lui Saligny, gânditorul de la Hamangia și cetatea Axiopolis

 

Satele dunărene nu au nevoie de elegii, ci doar de viziune..ca la Topalu!

Satele dunărene nu au nevoie de elegii, ci doar de viziune..ca la Topalu!

Într-o ţară in care se practică moda festivalurilor şi evenimentelor pe mulţi bani publici şi fără un impact cultural sau social semnificativ, în timp ce localităţile conduse de aceşti edili nu au curent electric, apă curentă sau drumuri asfaltate, mai există şi comunităţi cu primari care au înţeles că se poate şi altfel. Acesta este şi cazul comunei Topalu din judeţul Constanţa, care din câte am putut observa până acum, începe tot mai mult să se apropie de esenţa conceptului de „comunitate”, iar solidaritatea şi caritatea nu mai sunt privite doar ca nişte mofturi individuale.
Turismul este încă subdezvoltat în această localitate (ca în mai toate comunele de pe linia Dunării), dar împreună cu primarul localităţii, Valentin Stanciu, facem eforturi pentru a remedia acest aspect. Lipsesc deocamdată spaţiile de cazare şi unităţile alimentare, însă există unele în construcţie. O soluţie imediată, gândită cu domnul primar, ar putea fi următoarea: identificarea a două gospodării tărăneşti în care să se organizeze evenimente lunare, în care oraşenii să vină şi să guste din bunătăţile locului (o variantă de brunch tradiţional). Spaţiile pot fi identificate trebuie să aibă mult spaţiu verde şi o privelişte cât mai frumoasă, o taxă de participare poate fi reţinută de către un ONG (partener al primăriei), iar fondurile să fie apoi redistribuite către sătenii care vor aduce propria lor mâncare şi băutură. Acest sistem de brunch tradiţional, adresat cu precădere celor din oraşe, este la mare căutare în Ardeal şi s-a dovedit de un real succes, fiind o alternativă foarte bună de promovare a agroturismului şi venind în sprijinul locuitorilor satelor respective.

Un astfel de eveniment nu poate fi organizat de către primărie fără ajutorul comunităţii pe care o „păstoreşte”. Iar aici, edilul din Topalu are un noroc formidabil, deoarece există persoane care au înţeles ce înseamnă cu adevărat noţiunea de voluntariat. Cu ocazia zilelor „Festivalului Dunării”, oaspeţii de seamă ai oraşului Cernavodă (jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice) au venit la invitaţia noastră şi la Topalu. Între două pahare de licoare, primarul şi „brigada” sa de voluntari i-au așteptat pe invitaţi cu un prânz tradițional (brânză proaspătă, scrumbie afumată, borș de pește și miel la ceaun), cu garnitură de geamparale, servit cîmpenește, pe malul Dunării. Iar atunci când am întrebat pe una dintre doamne (în glumă) cât de tare îl urăşte pe primar că le-a adus aici în weekend, mi s-a răspuns pe un ton foarte serios: „Asta o facem pentru comună, nu puteam să îl lăsăm singur să se ocupe de invitaţi, e normal să dorim să se vorbească frumos de topoleni”. Da, mai există şi astfel de oameni extraordinari…..

Dar să ne întoarcem la oportunităţile zonei….multă lume ştie despre existenţa în comuna Topalu a celui mai bogat lăcaș de cultură din mediul rural, muzeul „Dinu si Sevasta Vintilă”,care își datorează paternitatea medicului Gheorghe Vintilă, un colecționar de artă entuziast, care în anul 1960 donează comunei 228 de lucrări de artă în memoria părinților săi învățători, cei care în 1920 au infiintat prima școală primară din Topalu. Aceste opere de artă (212 tablouri și 16 sculpturi), valorând multe milioane de euro, sunt creații ale marilor artiști plastici români ai secolelor XIX și XX, precum Grigorescu, Andreescu, Băncilă, Luchian, Petrascu, Tonitza, Ciucurencu, Paciurea, Aman, Baba, Darascu, Oscar Han, Pallady, Iser, Medrea şi alţii.

De asemenea, cine nu a auzit de Capidava, un castru roman ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, devenită mai apoi cetate bizantină, însoţită de cea mai mare necropolă bizantină descoperită pe teritoriul României (circa 100 de morminte medievale). Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, dar este şi locul descoperirii unui obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa sa: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc: Petre. Din păcate, acest obiectiv turistic se află într-un con de umbră din pricina neputinţei fostei conduceri a Consiliului Judeţean Constanţa de a duce la bun sfârşit restaurarea acestuia, cu complicitatea tacită a reprezentanţilor Ministerului Culturii (însă despre acest subiect, vă promit să vă povestesc mai multe cu altă ocazie).

Însă…câţi dintre dumneavoastră ştiu că pe o insulă, în mijlocul Dunării, în apropiere de satul şi de ruinele antice de la Capidava, un ostrov sălbatic în cea mai mare parte a anului se transformă timp de zece zile în fiecare vară într-un loc aproape magic. Copii, părinţi, tineri, dascăli, actori, oameni de stiinţă si scriitori de science-fiction din întreaga lume vizitează insula, se întâlnesc, îşi instalează corturile,discută şi învaţă împreună, într-o experienţă de viaţă şi de educaţie cu adevărat unică, in cadrul academiei ATLANTYKRON.

Acest eveniment, aflat la a 28-a ediţie (să-mi spuneţi şi mie câte evenimente şi festivaluri în această ţară au rezistat 28 de ani), se desfaşoară în luna august a fiecarui an şi pentru mine, este a doua oară când am plăcerea să particip pe insulă la cursurile acesteia. Fondarea academiei de vară Atlantykron în vara anului 1989 este datorată lui Alexandru Mironov, Aurel Carasel și Sorin Repanovici, fiind sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO. Dacă pe micuţa insulă de numai doi km pătraţi, denumită „Inelul de Piatră”, au participat la prima ediţie doar 29 de persoane, numărul participanților se ridică astăzi la aproape 500 (mai mulţi nici nu cred ca ar încăpea).

Anul acesta, împreună cu primarul localităţii Topalu Valentin Stanciu, dar şi alături de caţiva colegi din tineretul liberal, am făcut o vizită pentru a descoperi temele actuale care se discută în cadrul cursurilor..şi nu am fost deloc dezamăgiţi. De la astronomie şi astrofizică până la sisteme de dezvoltare – programare şi electronică, de la cursuri de comunicaţie radio la cursuri de antreprenoriat şi prim ajutor, totul se bazează aici pe dezvoltarea personală a participanţilor, pe inovaţie şi pe imaginaţia acestora. Aici auzi ce nu se predă înșcoli…se vorbește despre spațiul cosmic, despre robotică şi nanotehnologie, despre oraşe inteligente (nu ca cele a lui Firea), despre ce se întâmplă acum și ce va fi în viitor..dar mai ales, ai posibilitatea să te descoperi pe tine. Fascinant mi s-a părut cum în 2001, unul dintre cercetătorii care a participat la descoperirea hărţii genomului uman, a venit aici, pe Inelul de Piatră şi a prezentat materialul ştiinţific care a stat la baza descoperirii…agăţat de o salcie!

Şi dacă nu v-am convins până acum că acest eveniment este UNIC în lume, vă mai pot spune atât: stând de vorbă cu un tânăr aflat la a treia ediţie, mi-a povestit cum anul trecut şi-a băut cafeaua de dimineaţă, pe plaja insulei, cu Dumitru Prunariu, singurul astronaut român şi participant la Atlantykron patru ani la rând. De asemenea, mi-a povestit despre Paulică din Eforie (singurele detalii pe care le-am aflat despre el) care anul acesta le-a prezentat celorlalţi participanţi invenţia sa: o dronă-pompier, capabilă să detecteze focarele de incendiu şi să ofere informaţii în timp real pentru pompieri. Iar dacă aceste motive nu vi se par suficiente, vin cu argumentul suprem (cel puţin, pentru un profan ca mine): în 2012, pentru aproape două ore, tinerii noştri au fost în direct cu cei de la NASA în timp ce roverul Curiosity făcea primele „liniuţe” pe suprafaţa planetei Marte, cercetătorii americani impărtăşind cu cei aflaţi la Atlantykron multe dintre secretele misiunii în timp real.

Da, este fascinant…şi se întâmplă în judeţul nostru! Împreună cu domnul primar Valentin Stanciu, am făcut deja prima propunere pentru evenimentul de anul viitor: voluntarii care vor ajuta la ediţia următoare să fie din comunele constănţene, putând lua din fiecare şcoală un elev cu rezultate deosebite la învăţătură împreună cu un elev care nu are o condiţie financiară deosebită, tocmai pentru a le arăta că există mai mult în lumea aceasta decât satul în care s-au născut. De asemenea, voi propune grupului de lucru care se va ocupa de implementarea proiectului meu DanuBio ca această academie să beneficieze anul viitor de susţinerea Consiliului Judeţean Constanţa şi să se organizeze un eveniment deschis publicului în localitatea Topalu, tocmai pentru a populariza această academie cu adevărat elitistă dar şi pentru a prezenta cele mai noi descoperiri în robotică şi ştiinţa viitorului.

Acum, acest eveniment este pe sfârşit….dar comuna se pregăteşte deja de următorul: în perioada 07-14 august se va desfăşura la Topalu prima tabără de pictură de după 1989, organizatori fiind Consiliul Local și Primăria Topalu, alături de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Constanța (UAPR). De ce aici un astfel de festival? Răspunsul cel mai bun l-a dat chiar Aurelian Broască, președintele filialei Constanța a UAPR: „Apa care își schimbă de la o oră la alta culoarea, malurile când argiloase, când stâncoase, pitoreștile case, oamenii simpli cu chipuri ce trimit cu gândul la portretele pictate de maeștri  români în prima jumătate a secolului XX, sunt motive pentru care în această vară vom lucra la Topalu”.

Ideea reînvierii tradiției taberelor de pictură de la Topalu (au mai fost organizate în perioada de dinainte de 1989) a izvorât în cadrul unei discuții purtate între Aurelian Broască și primarul comunei, Valentin Stanciu, dovadă a faptului că „Omul sfinţeşte locul”. Tabăra va găzdui nouă artişti plastici din judeţul nostru, dar şi invitaţi din restul ţării. Potrivit tradiţiei, fiecare pictor va dona una dintre lucrări comunei şi toţi vor face ateliere de lucru alături de cei mai mici locuitori ai ei, elevii interesaţi de culoare şi desen putând participa la ele. Singurele costuri pe care le implica un astfel de eveniment vor fi pensulele şi culorile, cazarea fiind de asemenea asigurată de primărie în cadrul instituţiilor pe care le deţine. Deci da..se poate organiza ceva deosebit, cu costuri mici şi cu implicarea maximă a comunităţii în care se desfăşoară evenimentul.
Cu speranţa că nu v-am plictisit cu atâtea detalii, promit să vă ţin la curent cu evenimentele care vor mai avea loc în Topalu şi nu numai!
P.S. Dacă aceste informaţii v-au fost de folos sau pe plac, vă rog să le distribuiţi mai departe pentru a le face cât mai cunoscute!
P.S. 2: Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii despre Atlantykron, vă invit să intraţi pe pagina lor oficială: http://atlantykron.org/
P.S. 3: Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre proiectul meu de dezvoltare intercomunitară DanuBio, vă invit să accesaţi următorul link: http://bogdanbola.ro/danubio/64
Cernavodă – între podul lui Saligny, gânditorul de la Hamangia și cetatea Axiopolis

Cernavodă – între podul lui Saligny, gânditorul de la Hamangia și cetatea Axiopolis

La sfârşitul săptămânii care doar ce a trecut ar fi trebuit să aibă loc la Cernavodă „Festivalul Dunării”, eveniment organizat de Primăria Cernavodă în parteneriat cu Innovation Travel, ce avea ca scop promovarea tradiţiilor celor 18 minorităţi etnice din Dobrogea și o conferinţă despre posibilităţile pe care le oferă judeţul Constanţa pentru dezvoltarea turistică a rivierei dunărene. Spun că ar fi trebuit să aibă loc deoarece, din cauza condiţiilor meteo potrivnice, partea evenimentului care presupunea un târg autentic, cu produse tradiţionale, gătite şi servite de către localnici, nu a mai avut loc. Cu părere de rău, oraşul care trebuia să fie plin de viaţă, de mirosuri îmbietoare, de cântec şi de multă bună dispoziţie, a înregistrat un record absolut înaintea acestui weekend: cantitatea de apă căzută pe metrul pătrat a depăşit 150 de litri, fapt ce a condus la paralizarea activităţii în centrul oraşului, acesta fiind inundat pentru câteva ore bune (din păcate, noul canal colector al oraşului este finalizat in proporţie de doar 95% şi nu a putut fi de ajutor cernăvodărenilor). Însă, prin intervenţia rapidă a autorităţilor publice locale care au depus toate eforturile de a scoate centrul oraşului de sub ape, sâmbătă la prânz totul arăta de parcă nu s-ar fi întamplat nimic şi conferinţa a putut avea loc.

La aceasta au participat jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice. Una dintre prezentele marcante la acest eveniment a fost domnul Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă şi scriitor, fondator al academiei de vară Atlantykron (tabără sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO) care a vorbit despre mileniul vitezei în care ne aflăm, oraşele inteligente ale viitorului dar şi despre dispariţia elitelor din comunităţile din ţara noastră. 

Printre diversele teme abordate, am avut plăcerea de a le putea prezenta invitaţilor noştri „DanuBio”, primul proiect intercomunitar de dezvoltare a turismului pe linia Dunării constănţene. Împreună cu domnul primar Liviu Negoiţă şi cu domnul consilier judeţean Marian Iordache, am prezentat lucrurile concrete pe care dorim să le implementăm atât în localităţile limitrofe, dar mai ales în Cernavodă, aceasta fiind gazda evenimentului şi cel mai important nod rutier şi economic din zonă.

Cele trei categorii de monumente istorice de valoare națională excepțională considerate valori ale patrimoniului național ale orașului Cernavodă sunt:
1. Podul “Carol I”, monument de arhitectură industrială. În 1895 a fost inaugurat podul de la Cernavodă „Carol I”, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, iar la acea vreme, incluzând rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume (deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală).
2. Așezarea neolitică de tip Tell – În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, mai mulți arheologi conduși de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfășurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizații vechi. Într-un cimitir de inhumație neolitică, aparținător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars, care reprezentau un bărbat șezând pe un scaunel într-o poziție ce imita gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „Gânditorul” și o femeie stând alături. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 I.e.n.) și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale, fiind incluse in patrimoniul UNESCO! În anul 2000, statueta Gânditorul a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
3. Cetatea romană Axiopolis, castru și așezare civilă aferentă romano-bizantina.  Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 și 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități. Cu această ocazie au fost identificate două așezări, una romană și alta bizantină. În urma cercetărilor, s-au descoperit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porții de nord a cetății mai vechi, precum și inscripții, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană și medievală timpurie. Axiopolis are o valoare deosebită și pentru istoria creștinismului, o inscripție descoperită în cetate atestând martirizarea a trei creștini, Chiril, Chindeas și Dasius, cel mai probabil în timpul persecuțiilor declanșate de împaratul roman Dioclețian. La sud de cetatea Axiopolis, din dreptul insulei Hinog, respectiv 3,25 km sud de orașul Cernavodă, începe valul de piatră care sfârșește la cetatea Tomis (acesta este clasificat ca si monument istoric din secolul X, în lungime de 59 km).

La aceste obiective turistice de o importanţă deosebită, care cu siguranţă pot atrage un număr foarte mare de turişti, putem menţiona de asemenea: Geamia cultului musulman (construită în 1756), Mormântul pictat de pe dealul Hinog (evul mediu timpuriu), Festivalul naţional de teatru pentru copii şi tineret (prima ediţie a fost in 2009). Pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului în oraşul Cernavodă şi planurile autorităţilor pentru viitorul apropiat, vă sugerez să consultaţi Strategia de Dezvoltare Integrată a Oraşului Cernavodă 2015-2020: http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/Strategia%20de%20dezvoltare/Strategia2015-2020.pdf

Din spusele domnului primar Liviu Negoita, anual ajung în portul Cernavodă aproximativ 200 de pasagere, fiecare având cel puţin 130-150 de turişti la bord, însă dacă în trecut aceştia foloseau oraşul doar ca punct de tranzit către litoral, lucrurie încep să se schimbe în bine. În Cernavodă s-au dezvoltat în ultima perioadă mai multe spaţii de cazare şi unităţi alimentare, putând satisface cererile turiştilor veniţi într-un număr tot mai mare în localitate. Un proiect unic in judeţul Constanţa îl reprezintă „Via Verde”, prin care primăria îşi propune să restructureze peste 7 ha de teren abandonat, neîngrijit şi nefolosit, în spaţii verzi de tip parc, cu piste de biciclete, cu amenajări de petrecere a timpului liber prin sport, mişcare şi evenimente culturale.

În „Strategia de Promovare Turistică a Oraşului Cernavodă” mai putem descoperi şi alte proiecte inovative pentru turismul constănţean: adăpostul de animale abandonate „Footprints of Joy” şi realizarea unui obiectiv turistic care să coaguleze atracţiile publice locale. Adăpostul de animale este primul adăpost pentru animale din România la standarde europene, unde sunt găzduiți câini fără stăpân, cai și măgari abandonați. Aici se doreşte, prin diferite concursuri şi evenimente, să se treacă de la imaginea de „animale în ţarcuri” la starea care să permită o interacţiune între animale şi vizitatori, creându-se astfel o atmosferă pozitivă pentru turişti şi localnici, interacţiunea sporind şi starea de bine a animalelor. O altă idee, foarte bună în opinia mea, este Axios (Axiopa) – o navă antică reconstruită la dimensiuni reale, printr-un proiect de arheologie experimentală, la care va putea participa voluntar orice turist sau constănţean. Scopul construcţiei acestei nave antice este crearea unui instrument de marketing pe care oraşul să îl utilizeze  ca formă de promovare pentru toate atracţiile din zonă.

Sugestia pe care am oferit-o în cadrul lucrărilor conferinţei a fost ca municipalitatea să găsească soluţia prin care să poată oferi celor care vin în oraş pentru câteva zile un bilet comun pentru toate atracţiile turistice, prelungindu-şi astfel şederea în Cernavodă. Acest bilet comun ar putea fi achiziţionat de la Centrul de Informare Turistică sau de la oricare obiectiv turistic important, putând oferi pe lângă intrarea la obiectivele turistice consacrate şi alte modalităţi de a îşi petrece timpul liber. De asemenea, este necesar ca mai multe obiective turistice să fie introduse cât mai curând în circuitul turistic (cum ar fi podul lui Anghel Saligny) dar şi să se depună toate diligenţele necesare pentru ca obiective precum „Cavoul Axiopolis – Mormântul pictat de la Hinog” să devină vizitabile (un proiect care are toate şansele de reuşită dacă va fi făcut în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa).

În urma tuturor discuţiilor purtate şi având în vedere reacţiile foarte pozitive ale tuturor celor implicaţi în proiect, rezultă tot mai puternic nevoia de a crea un cadru cât mai propice dezvoltării turismului în zona Dunării, iar Cernavodă, printr-o administraţie locală eficientă şi cu ajutor de la Consiliul Judeţean Constanţa, poate deveni motorul dezvoltării şi celorlalte localităţi din zona DanuBio.

 

P.S. Pentru cei interesaţi de proiectul de promovare a turismului pe Dunăre „DanuBio”, va invit să aruncaţi un ochi aici: http://bogdanbola.ro/danubio/64