La sfârşitul săptămânii care doar ce a trecut ar fi trebuit să aibă loc la Cernavodă „Festivalul Dunării”, eveniment organizat de Primăria Cernavodă în parteneriat cu Innovation Travel, ce avea ca scop promovarea tradiţiilor celor 18 minorităţi etnice din Dobrogea și o conferinţă despre posibilităţile pe care le oferă judeţul Constanţa pentru dezvoltarea turistică a rivierei dunărene. Spun că ar fi trebuit să aibă loc deoarece, din cauza condiţiilor meteo potrivnice, partea evenimentului care presupunea un târg autentic, cu produse tradiţionale, gătite şi servite de către localnici, nu a mai avut loc. Cu părere de rău, oraşul care trebuia să fie plin de viaţă, de mirosuri îmbietoare, de cântec şi de multă bună dispoziţie, a înregistrat un record absolut înaintea acestui weekend: cantitatea de apă căzută pe metrul pătrat a depăşit 150 de litri, fapt ce a condus la paralizarea activităţii în centrul oraşului, acesta fiind inundat pentru câteva ore bune (din păcate, noul canal colector al oraşului este finalizat in proporţie de doar 95% şi nu a putut fi de ajutor cernăvodărenilor). Însă, prin intervenţia rapidă a autorităţilor publice locale care au depus toate eforturile de a scoate centrul oraşului de sub ape, sâmbătă la prânz totul arăta de parcă nu s-ar fi întamplat nimic şi conferinţa a putut avea loc.
La aceasta au participat jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice. Una dintre prezentele marcante la acest eveniment a fost domnul Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă şi scriitor, fondator al academiei de vară Atlantykron (tabără sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO) care a vorbit despre mileniul vitezei în care ne aflăm, oraşele inteligente ale viitorului dar şi despre dispariţia elitelor din comunităţile din ţara noastră. 
Printre diversele teme abordate, am avut plăcerea de a le putea prezenta invitaţilor noştri „DanuBio”, primul proiect intercomunitar de dezvoltare a turismului pe linia Dunării constănţene. Împreună cu domnul primar Liviu Negoiţă şi cu domnul consilier judeţean Marian Iordache, am prezentat lucrurile concrete pe care dorim să le implementăm atât în localităţile limitrofe, dar mai ales în Cernavodă, aceasta fiind gazda evenimentului şi cel mai important nod rutier şi economic din zonă.
Cele trei categorii de monumente istorice de valoare națională excepțională considerate valori ale patrimoniului național ale orașului Cernavodă sunt:
1. Podul “Carol I”, monument de arhitectură industrială. În 1895 a fost inaugurat podul de la Cernavodă „Carol I”, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, iar la acea vreme, incluzând rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume (deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală).
2. Așezarea neolitică de tip Tell – În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, mai mulți arheologi conduși de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfășurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizații vechi. Într-un cimitir de inhumație neolitică, aparținător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars, care reprezentau un bărbat șezând pe un scaunel într-o poziție ce imita gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „Gânditorul” și o femeie stând alături. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 I.e.n.) și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale, fiind incluse in patrimoniul UNESCO! În anul 2000, statueta Gânditorul a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
3. Cetatea romană Axiopolis, castru și așezare civilă aferentă romano-bizantina. Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 și 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități. Cu această ocazie au fost identificate două așezări, una romană și alta bizantină. În urma cercetărilor, s-au descoperit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porții de nord a cetății mai vechi, precum și inscripții, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană și medievală timpurie. Axiopolis are o valoare deosebită și pentru istoria creștinismului, o inscripție descoperită în cetate atestând martirizarea a trei creștini, Chiril, Chindeas și Dasius, cel mai probabil în timpul persecuțiilor declanșate de împaratul roman Dioclețian. La sud de cetatea Axiopolis, din dreptul insulei Hinog, respectiv 3,25 km sud de orașul Cernavodă, începe valul de piatră care sfârșește la cetatea Tomis (acesta este clasificat ca si monument istoric din secolul X, în lungime de 59 km).
La aceste obiective turistice de o importanţă deosebită, care cu siguranţă pot atrage un număr foarte mare de turişti, putem menţiona de asemenea: Geamia cultului musulman (construită în 1756), Mormântul pictat de pe dealul Hinog (evul mediu timpuriu), Festivalul naţional de teatru pentru copii şi tineret (prima ediţie a fost in 2009). Pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului în oraşul Cernavodă şi planurile autorităţilor pentru viitorul apropiat, vă sugerez să consultaţi Strategia de Dezvoltare Integrată a Oraşului Cernavodă 2015-2020: http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/Strategia%20de%20dezvoltare/Strategia2015-2020.pdf
Din spusele domnului primar Liviu Negoita, anual ajung în portul Cernavodă aproximativ 200 de pasagere, fiecare având cel puţin 130-150 de turişti la bord, însă dacă în trecut aceştia foloseau oraşul doar ca punct de tranzit către litoral, lucrurie încep să se schimbe în bine. În Cernavodă s-au dezvoltat în ultima perioadă mai multe spaţii de cazare şi unităţi alimentare, putând satisface cererile turiştilor veniţi într-un număr tot mai mare în localitate. Un proiect unic in judeţul Constanţa îl reprezintă „Via Verde”, prin care primăria îşi propune să restructureze peste 7 ha de teren abandonat, neîngrijit şi nefolosit, în spaţii verzi de tip parc, cu piste de biciclete, cu amenajări de petrecere a timpului liber prin sport, mişcare şi evenimente culturale.
În „Strategia de Promovare Turistică a Oraşului Cernavodă” mai putem descoperi şi alte proiecte inovative pentru turismul constănţean: adăpostul de animale abandonate „Footprints of Joy” şi realizarea unui obiectiv turistic care să coaguleze atracţiile publice locale. Adăpostul de animale este primul adăpost pentru animale din România la standarde europene, unde sunt găzduiți câini fără stăpân, cai și măgari abandonați. Aici se doreşte, prin diferite concursuri şi evenimente, să se treacă de la imaginea de „animale în ţarcuri” la starea care să permită o interacţiune între animale şi vizitatori, creându-se astfel o atmosferă pozitivă pentru turişti şi localnici, interacţiunea sporind şi starea de bine a animalelor. O altă idee, foarte bună în opinia mea, este Axios (Axiopa) – o navă antică reconstruită la dimensiuni reale, printr-un proiect de arheologie experimentală, la care va putea participa voluntar orice turist sau constănţean. Scopul construcţiei acestei nave antice este crearea unui instrument de marketing pe care oraşul să îl utilizeze ca formă de promovare pentru toate atracţiile din zonă.
Sugestia pe care am oferit-o în cadrul lucrărilor conferinţei a fost ca municipalitatea să găsească soluţia prin care să poată oferi celor care vin în oraş pentru câteva zile un bilet comun pentru toate atracţiile turistice, prelungindu-şi astfel şederea în Cernavodă. Acest bilet comun ar putea fi achiziţionat de la Centrul de Informare Turistică sau de la oricare obiectiv turistic important, putând oferi pe lângă intrarea la obiectivele turistice consacrate şi alte modalităţi de a îşi petrece timpul liber. De asemenea, este necesar ca mai multe obiective turistice să fie introduse cât mai curând în circuitul turistic (cum ar fi podul lui Anghel Saligny) dar şi să se depună toate diligenţele necesare pentru ca obiective precum „Cavoul Axiopolis – Mormântul pictat de la Hinog” să devină vizitabile (un proiect care are toate şansele de reuşită dacă va fi făcut în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa).
În urma tuturor discuţiilor purtate şi având în vedere reacţiile foarte pozitive ale tuturor celor implicaţi în proiect, rezultă tot mai puternic nevoia de a crea un cadru cât mai propice dezvoltării turismului în zona Dunării, iar Cernavodă, printr-o administraţie locală eficientă şi cu ajutor de la Consiliul Judeţean Constanţa, poate deveni motorul dezvoltării şi celorlalte localităţi din zona DanuBio.
P.S. Pentru cei interesaţi de proiectul de promovare a turismului pe Dunăre „DanuBio”, va invit să aruncaţi un ochi aici: https://bogdanbola.ro/danubio/64
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.