iul. 4, 2021 | Administraţie publică, Deputat - Camera Deputatilor, Legea Pescuitului
În urma demersurilor întreprinse pentru a înțelege mai bine pescuitul în România și toate activitățile ce țin de acesta, împreună cu colegul meu deputat Alexandru Kocsis, am adresat mai multe întrebări autorităților cu drept de control din acest domeniu. Iar răspunsurile nu le consider chiar îmbucurătoare, mai ales că doar patru din cele opt instituții ne-au răspuns, făcându-ne să tragem astfel concluzia că celelalte nu au niciun fel de statistică. Astfel, răspunsurile sună în mare cam așa:
- Inspectoratul General al Jandarmeriei Române – a constatat doar ȘASE infracțiuni în 2020 privind pescuitul (cele mai puține în ultimii cinci ani) și a confiscat 641 de kg de pește, din care: caras 482 de kg și roșioară 108 kg (specii de pești cu valoare economică foarte mică).
- Inspectoratul General al Poliției de Frontieră – a constatat 97 de infracțiuni (cele mai puține din ultimii 5 ani – exceptând 2018) și 284 de contravenții (cele mai multe în ultimii cinci ani), confiscând 5459 de kg de pește, din care 66 de kg de sturion.
- Inspectoratul General al Poliției Române – în 2020 a confiscat 19.436 de kg de pește, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani (din aceasta, doar 24 de kg de sturion, față de 151 de kg de sturion capturate în 2016) și a constatat 114 infracțiuni.
- Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură – în 2020 au fost efectuate 788 de controale și au fost încheiate 45 de procese verbale de constatare privind pescuitul ilegal, rezultând amenzi în cuantum de 16.800 de lei și pește confiscat în valoare de 100 de lei.
Aici puteți găsi interpelările noastre și răspunsurile primite: http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=62622&idl=1
De altfel, în perioada 2016-2020, în baza protocoalelor de colaborare între instituțiile de control, au fost constatate 39 de infracțiuni, cu o valoare totală a sancțiunilor de 58.300 de lei. Însă dacă te gândești că doar în anul 2020 au fost 643 de acțiuni comune de control în Delta Dunării, cuantumul amenzilor este într-adevăr mic. De asemenea, un alt răspuns din partea Rezervației Biosfera Delta Dunării ne-a pus pe gânduri și va trebui să luăm măsuri: din mai 2019 și până în prezent au fost aplicate doar 26 de amenzi contravenționale pentru încălcarea regimului de viteză în Delta Dunării. Asta în condițiile în care în 2019 a fost achiziționat primul aparat radar, iar în 2020 al doilea. Cei care locuiesc în perimetrul ARBDD știu ce haos provoacă teribiliștii care conduc bărci cu motor în zonă.
Încă așteptăm datele oficiale, însă în urma tuturor acestor infracțiuni privind pescuitul, constatate de organele de control, se pare că nu s-au înregistrat condamnări cu închisoarea. Pedepsele extrem de mici îi fac scăpați pe acești infractori, în cel mai rău caz primind închisoare cu suspendare. Ba mai mult, neprimind și pedeapsa complementară a suspendării/anulării permisului/autorizației de pescuit, contravenienții și infractorii se întorc liniștiți și continuă să pescuiască. Tocmai de aceea, am decis ca, în viitoarea lege a pescuitului, să creștem cuantumul amenzilor de cel puțin cinci ori, cu anularea permiselor/autorizațiilor de pescuit, având în vedere dezastrul provocat ihtiofaunei și mediului înconjurător. De asemenea, creștem cu mult pedepsele cu închisoarea pentru cei care braconează la nivel industrial, fiind clar din toate discuțiile că vorbim aici despre rețele bine organizate de braconieri.
Iar dacă până în acest moment organele de control nu puteau desfășura activități de interceptare a infractorilor, din cauza pedepselor foarte mici prevăzute de OUG 23, acest lucru se va schimba total la intrarea în vigoare a noii legi la care am lucrat, pentru a reliefa cu adevărat pericolul social al acțiunilor acestor infractori. Pedepsele, care vor ajunge chiar și la OPT ani de pușcărie (acestea DUBLANDU-SE în cazul în care infracțiunile sunt săvarșite de personal cu drept de control în acest domeniu) vor acorda, pentru prima oară în istorie:
- posibilitatea documentării activității infracționale prin măsuri de supraveghere (interceptări telefonice, filaje, etc)
- posibilitatea solicitării instanței de a dispune arestarea preventivă
iul. 4, 2021 | Administraţie publică, Deputat - Camera Deputatilor, Legea Pescuitului
Inceputuri
„Puterea de producție a apelor Dunărei, cu bălțile, gârlele și lagunele ei, se manifestă aci în prima linie prin producția de pește – pescuit. Condițiunile naturale pentru producțiunea peștelui sunt în adevăr aici unice în Europa, și numai prin nepriceperea și rapacitatea omului, care – în loc să respecte și să se acomodeze la cerințele naturii – se dedă la vandalisme, face câteodată ca acest izvor natural de bogăție să nu dea roadele la care suntem în drept să ne așteptăm„. Acestea erau vorbele profetice și pline de adevăr ale savantului Grigore Antipa, rostite acum exact 100 de ani, la 1921, la apariția lucrării sale „Dunărea și problemele ei”.
România intra, pe atunci, în perioada modernă a pescăriei odată cu promulgarea legii asupra pescuitului la 7 octombrie 1896, inițiată de Grigore Antipa. Încă de la înființarea Direcției Generale a Pescăriilor, în același an, s-a construit o bază materială de excepție, care a ajutat mult la dezvoltarea acestui domeniu strategic. Astfel, în 1920, Direcția Pescăriilor Statului deținea o bază materială impresionantă: 98 de clădiri cu terenuri, 107 ghețării, 153 de bărci, 8 șalupe cu motor, 4 vapoare, 11 șlepuri și o dragă. Însă venirea regimului comunist și apoi a democrației prost înțelese de după ’89, a distrus tot ce gândise și construise marele nostru savant.

Din albumul „România la lucru”, anul 1940
Ziua de azi
Iar situația dezastruoasă în care ne aflăm acum se ilustrează cel mai bine prin niște simple cifre: capturile comerciale de crap, raportate în medie/an între 1920-1924 în Delta Dunării au fost de 1849 tone/an iar între 2003-2020 au fost de doar 132 tone/an. Asta înseamnă de 14 ori mai puțin crap prins într-o perioadă de 4 ori mai îndelungată. De asemenea, capturile de știucă, raportate în aceleași perioade de timp în Delta Dunării, au fost de 1816 tone/an, comparativ cu doar 98 tone/an. De peste 18 ori mai puțin în vremurile noastre…
Toată această scădere a pescuitului comercial este uriașă, în pofida faptului că vorbim de o creștere exponențială a eficacității în acest domeniu în ultima sută de ani, prin dezvoltarea de noi materiale și unelte de pescuit, o mobilitate crescută a pescarilor și tehnici moderne de detecție a exemplarelor. Gândiți-vă că în ultimii 9 ani, capturile declarate de către pescarii comerciali în România au fost sub 50% din cota alocată de stat pentru pescuit. Din punctul nostru de vedere, doar trei factori cumulați pot genera această situație: stocurile de pește foarte scăzute, cotele alocate pescuitului supradimensionate și evaziunea fiscală la un nivel extrem de ridicat, majoritatea capturilor nefiind declarate.
Viitor
Tocmai de aceea, în ultimele luni, alături de colegul meu deputat Alexandru Kocsis, am lucrat la o nouă lege a pescuitului, care să elimine cadrul legislativ actual, total ineficient. Fie că vorbim de braconajul excesiv, de protecția mediului dar și a pescarilor tradiționali, de înăsprirea pedepselor sau de măsuri de ajutorare a acestui domeniu strategic, totul va fi prevăzut în viitoarea lege. Este cât se poate de limpede faptul că stocurile de pești au scăzut dramatic, producându-se un dezechilibru între mortalitate și productivitatea naturală.
Să nu uităm că peștele reprezintă o resursă strategică de hrană pentru România, dar și un important bioindicator al calității mediului acvatic confirmând, prin prezența unora dintre specii, ape curate, nepoluate și implicit un mediu de viață adecvat traiului uman în cele mai bune condiții. Faptul că mortalitatea prin pescuit a crescut, iar productivitatea, prin alterarea habitatelor, a scăzut, ar trebui să ne amintească tuturor că resursele pescărești nu sunt infinite. Raportul Curții de Conturi de anul trecut ne spune foarte clar că evaziunea fiscală depășește 70% din cuantumul total al efortului de pescuit. Aici trebuie să intervenim noi, legiuitorul, dacă vrem să avem o pescărie performantă și un viitor pentru acest domeniu, trebuie să reglementăm toate aceste neajunsuri și să restabilim echilibrul natural.
ian. 30, 2020 | Administraţie publică, Consiliul Județean Constanța, PNL Constanţa, sănătăte
Pentru a înțelege mai bine de ce am depus săptămâna aceasta la Consiliul Județean Constanța o adresă prin care solicit președintelui Consiliului Județean Constanța achiziționarea de urgența a unui aparat EEG, special pentru secția de neurologie pediatrică, vă prezint câteva detalii mai putin cunoscute:

Adresa nr 2334 din 28.01.2020 către Consiliul Județean Constanța privind achiziționarea unui aparat EEG pentru secția de neurologie pediatrică
- De la 01 ianuarie până în prezent, aproape 90 de copii cu probleme au avut nevoie, în cadrul secției de neurologie pediatrică a Spitalului Județean Constanța, de o electroencefalogramă (EEG).
- Dacă în 2017, peste 700 de copii au avut probleme de neurologie pediatrică, din iulie 2018 până în decembrie 2019, medicul specialist pe neurologie pediatrică a Spitalului Județean Constanța a avut peste 2000 de copii care au necesitat un consult EEG, potrivit datelor de la Direcția de Sănătate Publică.
- Secția de neurologie pediatrică a Secției de Pediatrie a Spitalului Județean Constanța a fost înființată abia în martie anul trecut, în urma demersurilor susținute de mine, cu toate că aveam un medic disponibil încă din vara lui 2018, iar nevoia era evidentă și stringentă. Puteți găsi detalii suplimentare în raportul meu de activitate, pe care îl depun în fiecare an, de la începutul mandatului meu de consilier județean: https://bogdanbola.ro/raportul-meu-de-activitate-in-consiliul-judetean-constanta-in-perioada-2018-2019/700
- Cu toate acestea, după 30 de ani de “modernizări” și investiții masive, Spitalul Județean Constanța are un singur aparat de electroencefalografie (EEG) care deservește populația, atât adultă cât și pe cei mici, din județele Constanța și Tulcea! Și nici măcar acela nu este achiziționat din bugetul Spitalului, ci primit ca donație din partea unui binefăcător.
- În ciuda condițiilor impuse de Direcția de Sănătate Publică, conform cărora pentru copii este necesar un circuit separat de pacientul adult, lucrul acesta nu se întâmplă acum! Toți folosesc același aparat, stând la coadă împreună cu orele și zilele câteodată…
- Și cu toate că doar cu ajutorul acestui aparat se poate face o investigație noninvazivă și rapidă, putându-se folosi la sugarii cu vârsta mai mică de un an și pentru cei mici care suferă de evenimente epileptice sau nonepileptice, noi avem un singur aparat EEG la zeci de mii de pacienți
- Acesta ar scuti părinții de timp pierdut inutil pe drumuri, statul român ar face o economie consistentă, scurtându-se perioada de internare a pacienților și ar scuti pe cei mici de chinul de a sta prin spitale și le-ar descoperi eventualele probleme din timp
Motivarea cererii mele, asa cum veți vedea mai jos, este una simplă, documentată și în același timp înfiorătoare pentru cei care sunt obligați să treacă prin așa ceva. Dar să începem cu începutul…:
„➡️ în luna februarie 2019 vă solicitam, domnule Președinte, să urgentați procedurile pentru înființarea unui compartiment de neurologie pediatrică în Spitalul Județean Constanța și să îmi comunicați care erau stadiul și pașii făcuți până la acel moment pentru înființarea compartimentului, având în vedere trecuse un an de la demararea (ipotetică) a procedurilor de înființare.
➡️ chiar dacă nu am primit niciun răspuns în scris, luna următoare, Consiliul Județean Constanța adopta Hotărârea nr. 63/29.03.2019, prin care aprobam modificarea structurii organizatorice a S.C.J.U. Constanța prin crearea unui compartiment de neurologie pediatrică. Adresa mea avusese efectul scontat, însă acela ar fi trebuit să fie doar primul pas spre modernizarea Secției de Pediatrie.
➡️ cu toate că Secția Clinică de Pediatrie a Spitalului Județean Constanța deservește practic trei județe – Constanța, Tulcea și Ialomița – abia din luna iulie 2018 a fost angajat un medic specialist pe neurologie pediatrică.
➡️ Dacă în 2017, peste 700 de pacienți au avut probleme de neurologie pediatrică, din iulie 2018 până în decembrie 2019, medicul specialist pe neurologie pediatrică a avut peste 2000 de copii care au necesitat un consult neurologic pediatric, potrivit datelor de la Direcția de Sănătate Publică
➡️ Se poate observa în mod clar că numărul de copii care necesită diagnostic, investigații de specialitate și tratament specific este în creștere, iar aceste îngrijiri nu se pot face decât prin internarea într-o secție de neurologie pediatrică
De ce este un astfel de compartiment vital pentru întreaga zonă de sud-est a României și de ce trebuie să îl dotăm pe măsură, cu echipamente moderne și spații adecvate?
➡️ Neurologia pediatrică este o specialitate independentă, care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea afecțiunilor neurologice ale copiilor și adolescenților, unde aproximativ 10-20% din internările din pediatrie al S.C.J.U. sunt cauzate de afecțiuni neurologice;
➡️ Patologia neurologiei pediatrice este vastă, dar epilepsia și manifestările paroxistice non-epileptice ale copilului reprezintă cea mai frecventă cauză de prezentare la medicul neurolog, urmate de tulburările de dezvoltare la vârsta de sugar;
➡️ Avem un număr mare de pacienți, iar tendința este în creștere pentru copiii născuți prematur, cu sindroame genetice, cu suferință pre și perinatală, care pot fi diagnosticați și investigați din timp, în compartimentul de neurologie pediatrică, pentru a împiedica viitoarele complicații;
➡️ De asemenea, deoarece de aici a pornit demersul meu, nu trebuie să uităm că pacienții cu atrofie musculară spinală pot beneficia de tratamentul necesar doar în acest compartiment, internare și monitorizare specifice afecțiunii lor
➡️ În evidența Secției de Pediatrie a S.C.J.U. Constanța sunt înregistrați pacienți tineri cu boli neurologice rare, care primesc tratament specific cu administrare bilunară, fiind necesară internarea și monitorizarea lor la neurologie pediatrica. Monitorizarea se face in special cu aparatul de EEG
➡️ Nu mai puțin important este faptul că, potrivit medicilor, sunt frecvente solicitările de consult neurologic din partea altor secții ale spitalului (chirurgie pediatrică sau neonatologie) precum și pentru pacienții cu afecțiuni acute ce sunt urgențe medicale, necesitând internare și supraveghere. Acest consult se poate face in conditii optime cu ajutorul EEG-ului
Cu toate aceste motive, Spitalul Județean Constanța are UN SINGUR APARAT EEG pentru întregul spital, adulți si copii. De ce este nevoie de un aparat performant EEG și de un spațiu adecvat secției de neurologie pediatrică?
➡️ EEG este o investigație noninvazivă și ușor de efectuat, putându-se folosi la sugarii cu vârsta mai mică de un an, unde manifestările legate de imaturitatea cerebrală necesită diagnostic diferențial cu epilepsia;
➡️ Există un număr mare de prezentări si internări în cadrul secției de pediatrie pentru evenimente epileptice sau nonepileptice (aprox. șapte pe zi), fiind necesar cel puțin o înregistrare standard de EEG, care durează aproximativ 30 min per pacient, uneori durând chiar și o oră, în funcție de vârsta pacientului.
➡️ Prezența unui aparat EEG destinat copiilor va scurta perioada de spitalizare a acestora si va reduce stresul părinților și cheltuielile aferente. În prezent, efectuarea EEG-ului se face pe bază de programare (în lipsa aparaturii), prelungind astfel spitalizarea copiilor cu aproximativ 2 zile (adică cheltuieli de minim 720 de lei). Costurile acestea sunt suportate de spital/statul român, deci am putea face o substanțială economie.
➡️ În cadrul S.C.J.U. Constanța s-a înființat Centrul de Epilepsii, ceea ce a făcut ca Laboratorul de la Explorări funcționale (unde se află acum singurul EEG din spital) să fie supraaglomerat de pacienții adulți. De asemenea, potrivit condițiilor impuse de Direcția de Sănătate Publică, pentru copii este necesar un circuit separat de pacientul adult, lucru care nu se întâmplă acum!
➡️ Luați în considerare că doar în luna octombrie 2019, au fost luați în evidență la compartimentul de neurologie pediatrică 77 de pacienți consultați, care au necesitat spitalizare continuă și de zi. Iar în luna în curs, ianuarie 2020, pană la data de 23.01. existau deja 82 de pacienți la secția de neurologie pediatrică.
➡️ Deci toți pacienții și părinții acestora au așteptat și au plătit în plus, apelând la spitale private, deoarece nu există măcar un aparat EEG pentru secția de pediatrie. Asta ca să nu mai vorbim și de ceilalți 139 de pacienți consultați în regim ambulatoriu în policlinica de copii a S.C.J.U. Iar creșterea vizibilă a numărului de pacienți va continua, deoarece abia acum începe sa se afle de existența acestei secții din cadrul Spitalului Județean Constanța.
Concluzii și solicitări

Din aceste motive, domnule Președinte, considerăm că este imperios necesar să achiziționăm un aparat EEG pentru secția de neurologie pediatrică, complet dotat și de ultima generație. De acest aparat EEG vor putea beneficia și alți copii, înafară de cei internați la neurologie pediatrică, pe baza unui bilet de trimitere și a unei programări. Având în vedere că există, la acest moment, UN SINGUR APARAT EEG pentru tot Spitalul Județean Constanța (și acela primit ca donație de la privați, nu cumpărat din fonduri publice) și pentru zecile de pacienți care zilnic îl folosesc, considerăm că este o investiție care trebuie imediat făcută. Costul preconizat pentru un aparat de ultima generație nu s-ar ridica la mai mult de 50.000 de euro per total (mai ieftin decât am dat pe catargul de la intrarea din statiunea Mamaia, aș zice eu…).
Vă rog să îmi comunicați în scris ce decizie se va lua în urma adresei mele, dacă se dorește sau nu achiziționarea acestui aparat și când anume preconizați că se va face. Ideal ar fi să se întâmple înainte de votarea bugetului pe anul 2020, altfel mă voi vedea nevoit să revin cu această solicitare ca amendament la bugetul județului, dar va trece până atunci nepermis de mult timp. Deocamdată, apelez doar la buna credință a dumneavoastră în rezolvarea acestei probleme cu adevărat stringente pentru cei mai mici locuitori ai județului nostru. Chiar nu îmi doresc sa treacă încă un an pană se va rezolva și această problema, asa cum s-a întâmplat în cazul înființării secției de neurologie pediatrică.” Pentru aducere aminte: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie-locala/consilierul-judetean-bogdan-bola-trage-un-semnal-de-alarma-copiii-cu-boli-rare-mor-iar-spitalul-judetean-constanta-nu-are-un-compartiment-de-neurologie-684362.html
La final, îl voi cita chiar pe președintele Consiliului Județean Constanța, care spunea într-o declarație dată la sfârșitul anului trecut: “Pentru anul viitor una din prioritățile mele personale este continuarea modernizării și reabilitării spitalului județean dar și investiții masive în tot sistemul medical din județul Constanța.” Sper doar că nu a fost încă o altă declarație politicianistă și demagogică și că lucrurile se vor mișca rapid și normal. Pentru că mai sunt multe de făcut pentru secția de neurologie pediatrică a Constanței…
sept. 15, 2019 | Administraţie publică, Turism local
Printre atribuțiile Consiliului Județean, conform Codului Administrativ, se numără dezvoltarea economico-socială a județului, cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern, gestionarea serviciilor publice de interes județean (inclusiv furnizarea serviciilor publice de interes județean privind: turismul, cultura, sportul, protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoarea monumentelor istorice și de arhitectură, etc). Din aceste motive și având în vedere potențialul turistic uriaș al județului nostru, conducerea Consiliului Județean Constanța a achiziționat, într-un final, o analiză privind starea actuală a turismului în Constanța și o strategie privind viziunea pe termen mediu și lung a dezvoltării turismului în județul nostru: Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028.
Asa cum am susținut încă din 2017, când am făcut prima propunere pentru o strategie privind dezvoltarea turismului în localitățile dunărene, Consiliului Județean Constanța avea misiunea, deținând cele mai importante obiective turistice/culturale și infrastructura de acces la acestea, de a coagula în jurul său întregul ecosistem turistic de pe teritoriul său, în vederea dezvoltării și promovării unui produs turistic competitiv. În acest sens, principalul scop este de a revitaliza sectorul turistic la nivelul întregului județ Constanța, în vederea creării unei destinații turistice pentru 365 de zile pe an, durabile și competitive la nivel național și internațional.
Tocmai pentru a ne face o imagine cât mai corectă și mai actuală a dezastrului din turismul constănțean, realizatorii studiului au dedicat o bună parte din conținutul Strategiei unei analize a stării de fapt din acest moment. Studiul de față urmărește să prezinte stadiul actual de dezvoltare a turismului la nivelul județului Constanța, să identifice principalele probleme cu care se confruntă acest sector și să propună un set de direcții care să orienteze eforturile de valorificare prin turism durabil a unei destinații de top la nivel național. Studiul se dorește a fi un instrument util, coerent și corelat cu alte strategii naționale, regionale și locale, prin care Consiliul Județean Constanța să fundamenteze politica de dezvoltare a turismului la nivel județean. Aceasta analiză – diagnostic privind dezvoltarea turismului în județul nostru o puteți accesa dând click aici: Strategia jud Constanta_ Faza1

Din păcate, se pare că nimic nu merge cum ar trebui în acest domeniu, mai ales dacă avem în vedere că și studiul acesta a sosit în luna septembrie 2019, dar el conține prevederi care ar fi trebuit deja să fie în curs de implementare. Potrivit celor care au redactat strategia, problemele majore cu care se confruntă destinația turistică Județul Constanța sunt:
-
Sezonalitate puternică a cererii turistice – aproximativ 89% din numărul de turiști și 92,2% din numărul de înnoptări sunt înregistrați/înregistrate în perioada de sezon (lunile mai-septembrie), iar 62,3% din numărul de turiști și 67,6% din numărul de înnoptări sunt înregistrați în perioada de vârf de sezon (lunile iulie-august). Aceasta aglomerare excesivă în perioada de vârf de sezon și, în special în weekend-urile din vârf de sezon, creează o serie de probleme, cele mai importante fiind legate de gradul de satisfacție a turiștilor sosiți pe litoral.
-
Concentrare spațială – o altă problemă importantă o reprezintă concentrarea puternică a spațiilor de cazare și a fluxurilor turistice în zona de litoral (incluzând aici municipiul Constanța și stațiunea Techirghiol). Acest areal deține mai mult de 99% din numărul de locuri de cazare și peste 99% din numărul de turiști sosiți în județul Constanța, iar interesul turiștilor este destul de scăzut, în parte din cauza drumurilor de proasta calitate, a semnalizării turistice deficitare, a lipsei informațiilor și a unui portal turistic al județului.
-
Scăderea atractivității litoralului românesc – dacă în perioada comunistă litoralul românesc era o destinație costieră de top la nivel european, capabilă să atragă atât un număr mare de turiști români, dar totodată și un număr important de turiști străini,în anii de tranziție, pe fondul unor privatizări nereușite și a unor investiții la nivel minim, stațiunile turistice dinzona de litoral au pierdut din atractivitatea de altă dată, odată cu numărul mare de hoteluri rămase închise în timpul sezonului, cu străzile deteriorate, trotuare distruse, spațiile verzi neîngrijite, iluminatul public deficitar, locurile de parcare insuficiente, plajele neîngrijite, amenajarea precară a falezelor și a locurilor de promenadă etc
-
Lipsa unei abordări unitare de dezvoltare și promovare – din păcate, nici la nivel județean și nici regional (Dobrogea) nu există o abordare unitară de dezvoltare și de marketing. Nu există o organizație de management-marketing care să reprezinte interesele tuturor stakeholderilor din județ, iar prezența județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă și nu există un brand al destinației, nici la nivel județean și nici la nivel regional, iar promovarea se face descentralizat, separat de fiecare sub-destinație în parte, în general cu materiale promoționale învechite și de slabă calitate.
-
Lipsa personalului calificat – una dintre principalele probleme cu care se confruntă turismul pe litoralul românesc, problemă care sar putea adânci și mai mult în viitor, o constituie lipsa de personal calificat. Așa cum s-a menționat anterior, aceasta este accentuată de caracterul sezonier al destinației, dar își are rădăcinile și în migrația forței de muncă calificate, criza demografică cu care se confruntă societatea românească în ultima perioadă (spor natural negativ și spor migrator negativ). Din aceste motive, în perioada sezonului estival nevoile pieței muncii nu pot fi acoperite sau sunt acoperite la un nivel calitativ și/sau cantitativ inferior, multe structuri de primire turistică riscând să rămână închise.
-
Accesibilitatea deficitară – deși destinația este conectată la câteva coridoare europene de transport, fiind deservită de toate tipurile de transport (rutier – autostradă, feroviar, maritim, fluvial, aerian) și deși are o bună poziționare faţă de municipiul Bucureşti, cel mai important bazin al cererii turistice pentru zona de litoral, are un număr extrem de mic de zboruri pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (atât la nivel național, cât și internațional, în special în extrasezon), la care se adaugă accesul dificil în interiorul destinației, în special în vârf de sezon între municipiul Constanța și stațiunile din sudul litoralului. În plus, continua studiul, un număr mare de drumuri care fac conexiunea între stațiunile de litoral și obiectivele turistice din județ sunt de proastă calitate.
Setul de măsuri, propus de realizatorii acestei Strategii, ar trebui sa facă din județul Constanța, în următorii 10 ani, o destinație turistică competitivă la nivel european, dezvoltată pe principii durabile, atractivă pentru 365 zile pe an, cu o paletă largă de atracții și experiențe turistice oferite, echilibrat răspândite la nivelul întregului areal. Turismul, ca activitate economică de bază la nivelul județului Constanța, va crea noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă și pentru îmbunătățirea calității vieții populației locale. Puteți citi mai exact obiectivele și propunerile făcute în cadrul Strategiei dând click aici: Strategie Jud. Constanta_Faza 2
Pentru a va face rapid o idee privind obiectivele specifice supuse dezbaterii în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța, acestea sunt câteva dintre ele:
-
Îmbunătățirea activității de management-marketing turistic la nivelul destinației prin crearea de structuri și instrumente specifice – în prezent, nu există o abordare unitară în ceea ce privește dezvoltarea turistică și marketingul turistic la nivel județean.
-
Accesibilitate și mobilitate în cadrul destinației – îmbunătățirea accesibilității, în vederea creșterii mobilității vizitatorilor spre și în cadrul destinației turistice; dezvoltarea unor legături rutiere și feroviare de bună calitate pe axa nord-sud în zona de litoral; dezvoltarea drumurilor rutiere pe principalele rute turistice din județ este esențială pentru o mai bună dispersie a fluxurilor turistice; iar amenajarea rutelor de cicloturism (în special a rutei europene EuroVelo 6) va favoriza deplasarea unor noi segmente de turiști în zonă.
-
Resurse turistice – restaurarea, protecția și valorificarea durabilă în turism a patrimoniului cultural și natural din județul Constanța. Slaba valorificare a obiectivelor turistice naturale și culturale situate în afara zonei de litoral, corelată cu lipsa structurilor turistice de cazare, alimentație și agrement, a facilităților deficitare de acces în cadrul destinației și a informațiilor turistice deficitare despre acestea au dus la stagnarea acestui segment.
-
Infrastructură turistică – crearea/modernizarea infrastructurii turistice în vederea creșterii atractivității și competitivității destinației. În prezent, se observă o concentrare puternică a acestor structuri în zona de litoral și o slabă reprezentare în celelalte zone din județ. De asemenea, la nivelul litoralului, dacă din punct de vedere statistic lucrurile stau bine în privința structurilor de cazare, totuși un număr mare de unități sunt încă într-un stadiu avansat de degradare, lucru care afectează aspectul general al stațiunilor.
-
Produse & Experiențe turistice – dezvoltarea unei palete variate de produse turistice, atractive pentru diferite segmente de turiști, lucru care să contribuie la îmbunătățirea experienței turistice, la atenuarea sezonalității și la direcționarea fluxurilor de turiști spre interiorul județului. Destinaţia turistică nu trebuie sa mai ofere pur şi simplu produse şi servicii turistice, aceasta trebuie să devină un furnizor de experienţă turistică.
-
Resurse umane – asigurarea resurselor de forță de muncă în sectorul turistic din județul Constanța, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Lipsa personalului suficient, din punct de vedere calitativ și cantitativ, pentru structurile turistice de pe litoral este poate cea mai importantă provocare cu care se confruntă această destinație, iar tendința pare să se acutizeze de la an la an. Migrația forței de muncă, sporul demografic negativ, desființarea școlilor profesionale din domeniu și lipsa de atractivitate a locurilor de muncă din turism reprezintă o serie de factori care, cumulat, au contribuit la adâncirea acestei crize.
-
Calitate, Siguranță & Dezvoltare durabilă – creșterea gradului de satisfacție și siguranță a turiștilor, oferirea unui produs turistic de calitate, recunoscut ca atare și reducerea impactului negativ pe care activitățile economice din turism și activitățile conexe îl au asupra mediului, patrimoniului cultural și natural. O destinație turistică dezvoltată pe principii durabile ar trebui să ofere un produs turistic de calitate, să ofere siguranță și securitate turiștilor și să asigure exploatarea resurselor naturale şi culturale pentru generaţiile viitoare.
-
Marketing, Promovare & Informare turistică – consolidarea imaginii destinației și realizarea unei promovări unitare a acesteia. Lipsa de coordonare atât în acțiunile de dezvoltare turistică, cât mai ales în cele de marketing este vizibilă. În aceste condiții, prezența turistică a județului Constanța în mediul virtual este nesemnificativă, neexistând un portal turistic la nivel județean care să promoveze destinația în ansamblu, să integreze şi care să centralizeze informațiile cu privire la obiective turistice, evenimente, programe turistice, structuri turistice existente la nivelul întregului județ. În plus, aceleași probleme sunt constatate și în mediul off-line (participări la târguri cu standuri separate, etc.)
Sunt multe de analizat, dezbătut, dar mai ales, de făcut. Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța 2019 – 2028 va fi supusă votului consilierilor județeni cel mai probabil la sfârșitul acestei luni, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Constanta. Personal, aștept de mai bine de doi ani să facem acest pas și am militat mereu pentru urgentarea acestor proceduri, care ne sunt extrem de necesare dacă chiar dorim să facem ceva inteligent și să putem accesa fonduri europene în acest domeniu. În 2017, am propus un plan de acțiune pe termen scurt, mediu și lung, pentru a revitaliza turismul în localitățile dunărene din județul Constanta iar măsurile propuse de mine atunci, mă bucur să le regăsesc în aceasta Strategie. Din păcate, am irosit doi ani în care ni s-a tot spus că exista un adevarat boom în turismul constănțean, fapt negat chiar de Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța. Pentru mai multe detalii despre proiectul meu de acum doi ani puteți accesa următorul link: https://bogdanbola.ro/danubio/64
Tocmai de aceea, părerea dumneavoastră, a agenților economici care activează în domeniul turistic, a reprezentanților ONG-urilor cu activități conexe sau a instituțiilor de cultură din județul nostru, dar și a simplilor cetățeni care doresc să se implice activ în „vindecarea” acestui domeniu extrem de important pentru noi, contează enorm pentru mine și pentru colegii mei. Orice propunere din partea dumneavoastră, fie că discutăm despre punerea în valoare a unor obiective culturale, despre amenajarea unor noi muzee/case memoriale sau reabilitarea unor obiective de cult religios care ar putea intra în circuitul turistic, despre prioritizarea facilităților de transport – circuite velo sau transport feroviar – și crearea de noi trasee turistice interesante, este binevenită și supusă dezbaterii! Sper doar să aveți răbdarea necesară pentru a citi (măcar pe diagonala) Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Județul Constanța și să vă formați propria dumneavoastră opinie.
iun. 29, 2019 | Administraţie publică, Consiliul Județean Constanța
În conformitate cu prevederile art.51 alin.4 din Legea nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare, prezint următorul raport de activitate pentru perioada iulie 2018 – iunie 2019.

Preambul
În intervalul menționat am participat la zece ședințele ordinare ale Consiliului Județean, trei ședințe extraordinare și o ședință solemnă comună cu Consiliul Județean Tulcea. În calitate de consilier județean, în urma votului primit în cadrul ședințelor Consiliului Județean Constanța, fac parte din următoarele comisii de specialitate :
- Comisia pentru Educație, Sport, Turism și Tineret
- Comisia Juridică, Ordine publica și Situații de Urgență.
În cadrul lucrărilor comisiilor de specialitate și ședințelor Consiliului Județean, am analizat fiecare solicitare sau proiect de hotărâre care s-a regăsit pe ordinea de zi și m-am implicat cu maximă seriozitate și responsabilitate, asumându-mi fiecare atribuție reglementată legal în calitate de consilier județean. Pe parcursul acestor activități am avut intervenții documentate, astfel încât prin amendamente proprii sau prin abordări colective am obținut clarificările necesare atât pentru avizarea proiectelor cât și corectarea conținutului acestora.
De asemenea, în calitate de reprezentant al CJC, am participat la ședințele Consiliului de Administrație ale Asociației Grup Local Dobrogea Nord , la care am fost convocat de două ori. În cadrul comisiilor de specialitate și a ședințelor ordinare și extraordinare ale Consiliului Județean Constanța, am avut luări de cuvânt pe diverse teme, printre care:
- M-am opus în mod public, alături de colegii mei liberali, modalității prin care reprezentanții Centrului Cultural „Teodor Burada” au înțeles să cheltuie banul public (aprox. 200.000 de euro) în cadrul evenimentelor așa zis culturale „Sărbătoarea Recoltei și Vinului” și „Festivalul Berii”. Din păcate, cu toată opoziția noastră, proiectul a trecut așa cum a fost propus inițial.
- Am solicitat, în repetate rânduri, subvenționarea cu 50% a transportului public de călători organizat de operatorii autorizați de Consiliul Județean pentru elevi și studenți și subvenționarea cu 100% a transportului public de călători pentru elevii și studenții orfani, cu cerințe educaționale speciale
- Am avut luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor privind Bugetul județului Constanța, solicitând amendamente, alături de colegii mei liberali, fără ca acestea să fie introduse pe ordinea de zi sau pe lista de investiții.
- Am protestat public, în ședințele Consiliului Județean, față de unele investiții absolut aberante ale conducerii CJC, cum ar fi catargul de 80.000 de euro montat în fața Pavilionului Expozițional, catalogat de alianța PSD-PMP drept un „monument” semnificativ pentru Constanța.
- De asemenea, am combătut cu argumente ipocrizia „actului de promisiune civică”, semnat de conducerile PSD-iste ale Consiliului Județean Tulcea și Constanța, din cauza faptului că marea majoritate a acestora nu țin de activitatea noastră și sunt de fapt promisiuni (neonorate) ale Guvernului.
Solicitări, interpelări și proiecte depuse
Ca și în anii trecuți, mi se pare firesc sa va informez în legătură cu toată activitatea mea ca ales local (puteți accesa următorul link cu privire la raportul meu de activitate din perioada 2017 – 2018: https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie/consilierul-bogdan-bola-a-iesit-din-zona-de-confort-a-alesilor-ce-ridica-mana-din-reflex-din-pacate-propunerile-sale-sunt-ignorate-de-executivul-consiliului-663323.html
Astfel, în perioada 2018 – 2019 am efectuat vizite în județ, am participat la ședințe de consiliu local în diferite localități pentru a putea observa cât mai clar problemele cu care se confruntă aleșii locali, am organizat și am participat la dezbateri locale cu cetățenii județului Constanța, în urma cărora au rezultat următoarele acțiuni:
LUNA |
ACȚIUNE |
DESTINATAR |
RĂSPUNS |
OBSERVAȚII |
Nr. 16974 din 21.06.2018 |
Proiect de hotărâre privind aprobarea rectificării Bugetului de Venituri și Cheltuieli a CJC și a listei obiectivelor de investiții a Județului Constanta – studiu de fezabilitate pentru construirea unui nou teatru pentru copii |
Consiliul Județean Constanța |
Nu a fost pus pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean |
Actualul Teatru de Copii „Căluțul de Mare” se afla într-o stare avansata de degradare și având în vedere noile cerințe ale instituțiilor de cultura din ziua de azi, consideram ca este necesara ridicarea unui nou teatru, prima instituție de cultura construită exclusiv cu acest scop în peste 100 de ani. |
Nr. 19892 din 25.07.2018 |
Depunere proiect de hotărâre privind acordarea facilitaților de transport pentru elevi și studenți |
Consiliul Județean Constanța |
A fost pus pe ordinea de zi a ședinței din 27.07.2018 |
În urma dezbaterilor din cadrul ședinței, proiectul a fost retras de pe ordinea de zi.
|
Nr. 1701 din 11.09.2018 |
Solicitare de informații cu caracter public în ceea ce privește repartizarea forței calificate de munca pe domenii de activitate și vârsta în județul Constanța. |
Direcția Județeana de Statistica Constanța |
Răspuns oficial primit – nr ieșire 1738/19.09 |
Răspuns parțial la întrebările mele, mai ales din cauza faptului ca multe dintre statisticile solicitate nu exista în cadrul Direcției. |
Nr. 27835 din 23.10.2018
|
Am solicitat instituțiilor să nu taxeze suplimentar participanții la evenimentul „Zilele Dobrogei” pentru închirierea de spații sau standuri. Agenții economici s-au plâns de preturile mari solicitate și de presiunile făcute |
Consiliul Județean Constanța/
C.C.I.N.A/
Primăria Constanța |
Am primit răspuns oficial – nr 28210 din 26.10.2018 |
Am fost asigurat de către conducerea CJC că totul va fi cu titlu gratuit și că au comunicat și celorlalte doua instituții care au colaborat la eveniment sa facă același lucru. |
Nr. 28583 din 30.10.2018 |
Interpelare privind situația miniporturilor turistice de pe Dunăre și a demersurilor făcute referitor la dezvoltarea unei strategii de turism pe termen mediu și lung |
Consiliul Județean Constanța |
Răspuns oficial primit – nr 300566 din 19.11 |
Răspuns extrem de vag și pe lângă subiect, însă din o adresa internă (nr 30577/19.11) rezultă clar ca miniporturile turistice pe Dunăre nu se mai fac din cauza întârzierii depunerii documentației de către Consiliul Județean Constanța. |
Nr 15468 din 13.11.2018 |
Interpelare privind stadiul în care se află Programul Național de Tratament pentru Boli Rare la Constanta și ce se face pentru pacienții care suferă de aceste maladii. |
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate |
Am primit răspuns oficial – 15468 din 27.11.2018 |
Răspunsul a fost unul halucinant: nu oferim asistență medicală adecvată deoarece nimeni din conducerea Spitalului Județean nu și-a bătut capul să întocmească și să depună actele necesare. Ba mai mult, în noiembrie 2018 s-a greșit chestionarul pentru tratamentul medicamentos pentru boli neurologice degenerative, solicitarea Spitalului Județean fiind respinsă de Minister |
Nr. 39 din 16.01.2019
|
Solicitare informații privind numărul de cabinete medicale funcționale în școlile și grădinițele județului Constanța |
Inspectoratul Scolar Județean |
Am primit răspuns oficial – nr 39 din 31.01. |
Rezultă ca avem 142 de unități de învățământ care au cabinet medical și 14 care au și cabinet stomatologic. Nu există date din care sa rezulte în vreun fel nivelul de dotare al acestora și nici nu au fost vreodată solicitate detalii de ISJ în acest sens. Grav! |
Nr 11634 din 18.01.2019 |
Depunere propuneri pentru PUZ-ul Peninsulei în cadrul dezbaterii publice inițiate de Primăria Constanța. Co-inițiator alături de Sava Cosmin, Barață Bogdan și consilier local Cristina Văsii |
Primăria Constanța |
Niciun răspuns |
Am depus un set de zece propuneri practice pentru ce credem noi că ar putea însemna revitalizarea zonei peninsulare a orașului și o viziune proprie pentru dezvoltarea integrată a turismului din Constanța |
Nr. 2639 din 01.02.2019 |
Proiect de hotărâre privind acordarea de facilități pentru transportul în comun pentru elevi și studenți |
Consiliul Județean Constanța |
A fost pus pe ordinea de zi |
În ciuda insistențelor și argumentelor noastre, alianța PSD-PMP-ALDE a votat împotrivă iar proiectul a picat la vot. Toți consilierii liberali au votat pentru. |
Nr. 3090 din 07.02.2019 |
Am solicitat de urgență să se numească o comisie de anchetă privind neregulile și întârzierile de la Spitalul Județean Constanța în legătură cu tratarea bolilor rare. Mai mult, am dorit să aflu stadiul în care se afla înființarea compartimentului de neurologie pediatrică, amânat de mai bine de un an.
|
Consiliul Județean Constanța |
Am primit răspuns oficial – 6906 din 18.03 |
Răspunsul ca de obicei vag – mi s-a comunicat că nu s-au înregistrat nereguli și totul este conform graficului și procedurilor. Dar a fost și o „victorie”, dacă ii pot spune așa: după ce un an de zile nimeni nu a făcut nimic pentru crearea compartimentului de neurologie pediatrică, în următoarea ședință a CJC s-a adoptat, cu unanimitate de voturi, înființarea acestuia. Desigur, nu la inițiativa mea, ci a președintelui CJC…. |
Nr. 29711 din 13.02.2019 |
Am analizat și elaborat, alături de colegii din PNL Constanta și reprezentanții USR Constanța, un proiect de hotărâre privind adoptarea Bugetului Participativ la nivelul municipiului Constanța |
Primăria Constanța |
Nu am primit răspuns |
Nu a fost pus pe ordinea de zi și nici nu s-a dorit dezbaterea acestui proiect în Consiliul Local Constanța de către primarul Decebal Făgădău. |
Nr. 224 din 07.03.2019 |
Am solicitat să se ia măsuri de urgență împotriva directoarei Liceului Tehnologic Ciobanu, în urma declarațiilor sale privind faptul că sala de sport a liceului este utilizată în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. |
Inspectoratul Scolar Județean Constanța |
Nu am primit răspuns oficial |
Cu toate că legea prevede clar că sala de sport trebuie administrată și utilizată de elevi, încălcarea acestui lucru se pare că nu deranjează pe nimeni. Directoarea a declarat că elevii fac sportul în clase atunci când este frig sau pe terenul exterior când este cald. Nici în acest moment, sala de sport nu a intrat în administrarea Liceului. Iar ISJ nu a luat nicio măsură… |
Nr. 13780 din 26.05.2019 |
Am formulat amendamente la proiectul de hotărâre nr. 122 din 17.05.2019 al Consiliului Județean Constanta, referitor la implementarea unei strategii de conștientizare publică la nivelul județului privind sortarea selectivă a gunoiului. Co-inițiator consilier județean PNL, Lavinia Boldea |
Consiliul Județean Constanța |
Nu am primit răspuns și am ieșit din păcate din termen |
Am considerat ca prost gândite soluțiile oferite, de genul să producem aproape 100.000 de pliante și afișe (care nu le putem contoriza real în niciun fel) pentru a promova selectarea gunoaielor, în condițiile în care știm cu toții că acestea devin la rândul lor, rapid, deșeuri aruncate pe stradă. Am oferit multe alte soluții practice și la îndemână. |
Nr. 15031 din 06.06.2019 |
Solicitare privind desemnarea unei comisii de anchetă referitor la neregulile semnalate la Spitalul Județean Constanța în legătură cu mesele oferite pacienților |
Consiliul Județean Constanța |
Nu am primit răspuns, suntem încă în termen |
Am solicitat de asemenea să fie făcute publice contractele de catering ale firmelor care livrează hrana la Spital și să fie făcut public Raportul Comisiei de Nutriție a Spitalului, arătând astfel transparența necesară în asemenea cazuri. |
Nr. 16682 din 24.06.2019
|
Interpelare privind întârzierea nejustificată a primirii/implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Turismului în județul Constanta |
Consiliul Județean Constanța |
Nu am primit răspuns oficial, încă în termen |
De ce am plătit mai mult pe o strategie județeana decât a plătit statul roman pe o strategie naționala, făcută de aceeași firmă? Cum e posibil să nu primim la jumătatea anului 2019 o strategie care trebuia DEJA implementată la începutul acestui an? De ce nu a existat până acum nicio consultare publică pe acest domeniu, cu societăți de turism sau ONG-uri? |

Alte activități în calitate de consilier județean
Totodată, în perioada iunie 2018 – iunie 2019, pe lângă întâlnirile cu primari, consilieri locali și simpli cetățeni, am participat în calitate de consilier județean la mai multe evenimente și festivități oficiale :
- ca membru al Comisiei de Turism, am încercat sa promovez istoria și frumusețile Dobrogei, cu cetățile ei inegalabile și rezervațiile sale naturale, monumente și mănăstiri, atât în mediul online cât și în discuțiile pe care le-am purtat la diferitele întâlniri din țară cu mediul de afaceri și decidenți din domeniul turismului.
- am luat parte la festivitățile de începere a anului școlar la Topalu și Ghindărești.
- am lansat mai multe apeluri publice către autoritățile locale și centrale din județul nostru, informându-le despre oportunitățile oferite de către Uniunea Europeană privind dezvoltarea comunităților pe care le păstoresc. De la fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii, special acordate județelor riverane Dunării pană la programul „WiFi4EU”, de la subvențiile acordate tinerilor fermieri până la posibilitatea de a primi despăgubiri pentru fermierii afectați de pesta porcină, toate aceste instrumente le-am făcut publice, atât în spațiul online și prin intermediul presei locale (căreia ii mulțumesc) cât și prin adrese pe mailurile primăriilor.
- am organizat un eveniment național pentru administrația publică la Constanța: Forumul Antreprenorilor în Administrația Inteligentă, unde am invitat primari, consilieri locali și județeni, parlamentari și antreprenori, în scopul identificării de soluții „smart” pentru a fi implementate în administrația constănțeană.
- ca reprezentant al Consiliului Județean Constanța în cadrul FLAG Dobrogea Nord (un parteneriat public-privat legal constituit, alcătuit din reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile), am lansat la finalul anului trecut un apel public privind posibilitatea accesării de fonduri europene prin Strategia de Dezvoltare Locală Integrată “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și mare”, proiect depus de Asociația Grup Local Dobrogea Nord. Valoarea totala este de 1.6 milioane de euro, disponibili pentru activități de turism/pescuit în localitățile de la malul Mării Negre.
- am participat la depuneri de coroane în zilele de sărbătoare națională.
- am participat la cursuri de perfecționare în administrația publică locală, organizate de către societatea civilă sau de către instituții ale statului, în Constanța sau în țară.
- am demarat o strângere de semnături în comuna Horia în scopul prevenirii accidentelor pe drumul județean în zona grădiniței și a locului de joacă din localitate. De asemenea, am militat pentru interzicerea accesului autovehiculelor de mare tonaj pe drumul județean, din cauza pagubelor produse caselor din comună. Cu aceste semnături, vom merge la autoritățile responsabile să solicităm rezolvarea problemelor oamenilor, chestiuni care nu țin de altfel de politică. Acțiunile de acest gen vor continua în perioada următoare și în alte comunități.
- am lucrat împreună cu colegii mei din PNL Constanța și cu conducerea USR Constanta la un proiect comun denumit „Buget Participativ”. În momentul de față, singurul proces prin care se alege o platformă politică este votul (o dată la patru ani), prin care majoritatea aleasă își implementează platforma politică. Noi credem că acest proces poate fi schimbat și hotărât prin implementarea unui proces anual de bugetare participativă.
- am inițiat întâlniri cu mai mulți primari și consilieri locali în zona de nord a județului pentru a putea elabora strategii comune de dezvoltare dar și pentru a întări relațiile dintre comunitățile locale. Una dintre întrevederile la care am fost invitat s-a axat pe crearea unei asociații intracomunitare intre comunele Horia, Saraiu, Topalu, Gârliciu și Ghindărești, care din păcate pana acum nu a avut niciun proiect concret. Fără sprijinul și coordonarea conducerii județene, este foarte greu sa demarezi astfel de proiecte europene.
- am avut numeroase întâlniri cu primari și consilieri locali în zona de sud a județului pentru a discuta posibilitatea promovării turismului în această zonă dar și pentru a discuta problemele cu care se confruntă localitățile lor. Lipsa unei infrastructuri moderne și interconectate și lipsa unei strategii pe turism afectează grav în continuare această zonă a județului, care are unele dintre cele mai sărace comunități din Constanța.
Încheiere
În perioada raportată am încercat să aduc la cunoștința cetățenilor județului Constanța toate faptele și actele administrative care interesează colectivitatea locală prin informare transparentă și dialog constant și consider că atribuțiile care îmi revin, specifice legislației și statutului de ales local, au fost și sunt duse la îndeplinire cu cinste și corectitudine.
P.s. Dacă doriți să vedeți și activitatea mea din primul an de mandat ca și consilier județean, anul 2016 – 2017, puteți accesa următorul link: https://bogdanbola.ro/asteptari-si-impliniri-la-un-de-mandat-consiliul-judetean-constanta-raport-de-activitate/117

sept. 19, 2018 | Administraţie publică, Consiliul Județean Constanța, Turism local
De la începutul mandatului meu de consilier județean, am fost votat de către colegii mei sa fiu reprezentantul Consiliului Județean Constanța în cadrul FLAG Dobrogea Nord, un parteneriat public-privat legal constituit, alcătuit din reprezentanți ai sectoarelor public, privat și ai societății civile, reprezentativi pentru teritoriul pescăresc Dobrogea Nord. Astfel, m-am putut implica în mod direct în Strategia de Dezvoltare Locală Integrată “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și mare”, proiect depus de Asociația Grup Local Dobrogea Nord în data de 11.09.2017, care a fost aprobat și selectat pentru finanțare la sfârșitul anului trecut (fapt menționat și în raportul meu de activitate https://bogdanbola.ro/raport-de-activitate-la-jumatatea-mandatului-de-consilier-judetean-perioada-2017-2018/616 ).
Astfel, valoarea totală alocată implementării acestui program menit sa dezvolte viabil și competitiv pescuitul comercial și acvacultura din zona pescărească a FLAG-ului Dobrogea Nord este de 14,254,211.93 lei din care 9,115,636.09 lei valoare alocată implementării proiectelor din POPAM (7,319,040.00 lei valoare alocată implementării proiectelor și 1,796,596.09 lei valoare alocată costurilor de funcționare și animare) și 5,138,575.84 lei cofinanțare beneficiari în cadrul măsurilor din strategie. Obiectivul general al proiectului “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare” este sa răspundă corect nevoilor comunităților pescărești din zona de acțiune a Grupului Local, să contribuie la formarea profesională pentru dobândirea de noi competențe a celor care activează în acest domeniu și să promoveze activitățile de mediu, turism și educație în sectorul pescăresc și de acvacultura.
Dar tocmai pentru că multe dintre aceste informații nu ajung la public în timp util și în mod corect, am decis să vă fac o prezentare pe scurt a elementelor care v-ar putea ajuta sa obțineți o astfel de finanțare, în ideea de a dezvolta acest sector de care economia județului are foarte mare nevoie. Doar așa, vom putea atinge scopul prezentei strategii: asigurarea unei dezvoltări sustenabile a activității de pescuit din nordul județului Constanța, bazată pe activități durabile.

1. Zona de interes a Grupului Local Dobrogea Nord și a implementării Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”
Consiliul Județean Constanța este membru fondator în cadrul Asociației Grup Local Dobrogea Nord și poate depune proiecte de dezvoltare a sectorului de pescuit și de acvacultura din teritoriul eligibil al FLAG Dobrogea Nord. Din zona aceasta fac parte două orașe – Năvodari și Ovidiu – și opt comune -Corbu, Lumina, Gradina, Mihail Kogălniceanu, Săcele, Târgușor, Mihai Viteazu și Istria. De asemenea, zona de acțiune a Grupului Local în domeniul pescuitului Dobrogei Nord include și comunitatea de pescari din zona costieră a municipiului Constanța (zona Pescărie, zona Port, Lacul Tăbăcărie și Siutghiol). Pentru mai multe informații sau date de contact, puteți accesa site-ul nostru http://www.flagnord.ro/
2. Care sunt beneficiarii Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”
- Persoane fizice autorizate (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
- Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
- Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
- IMM–uri înființate în baza Legii nr. 31/ 1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
- Unități administrativ teritoriale (UAT-uri) – consilii locale și consilii județene;
- Organizații neguvernamentale; Regii Autonome;
- Asociații de pescari, organizații de producători, asociații de organizații de producători sau organizații interprofesionale.
3. Cuantumul fondurilor alocate prin Strategia “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”
- 30 % din cheltuielile eligibile totale pentru solicitanții care se încadrează în categoria întreprinderilor mari;
- 50 % din cheltuielile eligibile totale pentru IMM-uri, PFA, ÎI, ÎF și ONG-uri;
- 90% pentru solicitanții care asigură accesul publicului la rezultatele proiectului și care îndeplinesc unul dintre criteriile:
1. are un beneficiar colectiv;
2. este în interesul colectiv
3. are caracteristici inovatoare, după caz, la nivel local;
- 100% pentru organisme de drept public, organizații de producători recunoscute din domeniul pescuitului comercial sau al acvaculturii și asociațiile profesionale de pescari din domeniul pescuitului comercial sau al acvaculturii, recunoscute. Dacă proiectul se adresează pescuitului costier la scară redusă: – maxim 80% din valoarea totală eligibilă rezultată din bugetul indicativ al proiectului pentru categoria pescarilor și IMM-urilor (Conform Art.95, Anexa I din regulamentului (UE) 508/2014 ).
ATENTIE: Valoarea maximă a proiectelor dumneavoastră nu trebuie să depășească suma de 400.000 euro! Data la care se deschide sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”: 30 noiembrie 2018 !!! Ghidul solicitantului îl puteți accesa direct de pe pagina FLAG-ului, link-ul îl aveți mai sus!

4. Activitățile finanțate în cadrul Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”
- Creșterea capacității de furnizare a peștelui proaspăt, a peștelui procesat obținut din zona pescărească și valorificarea lui prin vânzarea în piețe de peste
- Investiții inovative pentru zonă cu potențial de generare de venituri atât în domeniul pescuitului cât și în domeniul acvaculturii
- Implementarea de noi tehnici de pescuit, îmbunătățirea proceselor și managementului prin inovare
- Formarea și perfecționarea pentru crearea și menținerea locurilor de muncă în toate etapele activității de pescuit comercial, acvacultură și activități alternative și complementare
- Realizarea de investiții în fermele de acvacultură pentru creșterea calității și a valorii produselor, dar și diversificarea activităților din fermă.
- Dezvoltarea bazei de procesare, încurajarea vânzării în magazine proprii susținute de planul de marketing al produselor pentru producători
- Dezvoltarea activității de pescuit comercial prin investiție în ambarcațiuni, motoare și echipamente de pescuit
- Înființarea/îmbunătățirea infrastructurii specific activității de pescuit – puncte de debarcare, centre de primă vânzare, puncte de depozitare, adăposturi pescărești, toate în scopul îmbunătățirii condițiilor de muncă și viață a pescarilor și creșterii siguranței în activitățile realizate de aceștia.
- Consolidarea infrastructurii și a serviciilor necesare pentru valorificarea patrimoniului natural a zonelor de coastă şi a zonelor din apropierea digurilor (ex. crearea de zone de recreere, amenajarea de plaje, îmbunătăţirea micii infrastructuri portuare legate de activităţi de turism, introducerea de energie electrică şi apă potabilă, drum de acces la obiectiv, precum şi activităţi conexe de monitorizare a mediului şi intervenţii conexe)
- Diversificarea activităților economice în zona pescărească: transport de agrement; pensiuni–restaurante cu specific pescăresc; turism cu specific pescăresc, pescuit sportiv, observare, educațional; activități de mediu aferente pescuitului: colectare deșeuri, instruirea pescarilor sportivi, pescuit sustenabil
- Înființarea/amenajarea și valorificarea spațiilor de agrement pentru turism și recreere
- Investiții eligibile în cadrul schemei de ajutor de minimis „Sprijin pentru punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, aferentă POPAM 2014-2020
- Protecția și conservarea resurselor piscicole și eliminarea poluării, prin elaborarea de studii și instituirea de programe de monitorizare și protecție a mediului
- Dezvoltarea de servicii de protecție a mediului și combaterea braconajului în zona pescărească
- Realizarea de parteneriate și acțiuni pentru înțelegerea și combaterea riscului de inundații de către comunitățile din zona FLAG.
5. Scopul final al Strategiei “DOBROGEA NORD – Pământul Sălbatic între Dunăre și Mare”
- Diversificarea activității de pescuit și de acvacultură prin dezvoltarea de activități turistice, inclusiv structuri de cazare cu specific pescăresc, activități care implică pescuitul recreativ, restaurante, etc. Având în vedere amplasarea favorabilă a FLAG Dobrogea Nord, cu ieșire la Marea Neagră, zonă cu potențial turistic ridicat, dezvoltarea unor astfel de activități prezintă viabilitate și sustenabilitate economică.
- Achiziționarea de echipamente care îmbunătațesc selectivitatea uneltelor de pescuit în funcție de dimensiuni sau specii, având ca scop limitarea pescuitului asupra mediului marin și evitarea și reducerea capturilor nedorite
- Construcția și/sau modernizarea de adăposturi pescărești, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de siguranță și de muncă a pescarilor;
- Modernizarea centrelor de primă vânzare, având ca scop comercializarea în condiții optime a capturii debarcată de pescari;
- Investiiți în infrastructura de bază la scară mică având ca scop îmbunatățirea serviciilor oferite comunitățiilor pescărești;
- Promovarea produselor și a consumului de pește, a patrimoniului cultural local cu impact direct asupra veniturilor pescarilor;
- Crearea și menținerea de locuri de muncă.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.