În comuna Pantelimon, o investiţie ridică multe semne de întrebare

În comuna Pantelimon, o investiţie ridică multe semne de întrebare

În calitate de membru al Comisiei de Educaţie, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, am efectuat mai multe vizite de lucru în comuna Pantelimon, la invitaţia preşedintelui PNL Pantelimon Costel Armăşescu, unde am discutat cu cetăţenii şi cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din localitate, care mi-au expus o parte din problemele cu care se confruntă comunitatea.

Aşa cum orice locuitor al comunei îşi poate uşor imagina, principalul subiect de discuţie a fost starea extrem de precară a drumului judeţean DJ228B. Deşi are aproximativ șapte km lungime, aceştia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpaturi și plombe sărite. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice investiții care ar putea fi făcute de agenţii economici interesaţi sau autorităţile judeţene. Astfel, nu se pot crea noi locuri de muncă sau oportunităţi pentru tinerii din localitate, iar cetatea Ulmetum va rămane în continuare în afara oricărui circuit turistic judeţean.

Din aceste considerente, împreună cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări privind programul cu lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul CJC, unde la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-comuna Pantelimon-comuna Grădina-comuna Cogealac).

Pornind de la informațiile primite de la cetăţeni și analizând starea de fapt în comună, am întrebat administratorul special al Regiei dacă este de părere că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă este nevoie de o consolidare suplimentară. Pentru mai multe detalii, vă invit să citiți materialul următor, unde am prezentat solicitările către RAJDP Constanța: bogdanbola.ro/comuna-pantelimon-si-cetatea-ulmetum-rupte-de-civilizatie/311

Interpelare către primarul interimar al comunei Pantelimon

Având în vedere aceste aspecte, lipsa de transparenţă de care a dat dovadă până în acest moment administraţia locală a comunei şi nevoia de a găsi soluţii la toate aceste probleme, am solicitat primarului interimar al comunei, alături de preşedintele PNL Pantelimon Costel Armăşescu şi echipa sa de consilieri locali liberali, în conformitate cu prevederile legii 544/2001 şi art. 31 din Constituţia României privind dreptul la informaţie, să ne pună la dispoziţie, nouă şi locuitorilor din comuna Pantelimon, următoarele informaţii cu caracter public:

  • Contractul de asociere în participaţiune pe care primăria Pantelimon îl avea iniţial cu SC NICO EXPLO CAR SRL şi toate actele subsecvente, anexe la contract, inclusiv documentaţia prin care au fost cedate cu titlu gratuit către SC YUL EURO TRANS SRL drepturile şi obligaţiile din contractul iniţial (de asemenea, orice anexă care a fost fost semnată de noile părţi ale contractului).
  • Vă rugăm să ne comunicaţi care este cuantumul anual al redevenţei primite de către comuna noastră, de la începutul contractului şi până în prezent. Menţionăm faptul că în cazul unor astfel de contracte, comunitatea beneficiază şi de o cantitate anuală de piatră, atât de necesară pentru pietruirea drumurilor din satele noastre. Din informaţiile pe care le deţinem, comuna noastră nu beneficiază de un asemenea protocol. Vă solicităm să aduceţi nişte lămuriri cetătenilor comunei şi pe acest subiect, cariera de piatră Pantelimon producând zilnic în jur de 4.000 de tone de piatră concasată de diferite sortimente, potrivit informaţiilor oferite pe propria lor pagina web – http://cariera-piatra-pantelimon.ro/index.php
  • Această asociere în participaţiune este, din câte cunoaştem, condusă de un consiliu de administrare format din patru membri, doi fiind din partea Consiliului Local, iar hotărârile acestui consiliu ar trebui consemnate într-un registru. Având în vedere că acest consiliu ar trebui să stabilească lunar şi repartizarea profitului între asociaţi, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie rapoartele lunare pe ultimii trei ani. De asemenea, reprezintă un mister pentru comunitatea noastră cine sunt cei doi membri desemnaţi din partea Consiliului Local Pantelimon pentru a ne reprezenta în cadrul acestei asocieri, motiv pentru care va rugăm să îi nominalizaţi şi să ne puneţi la dispoziţie documentaţia prin care aceştia au fost numiţi.
  • Există un raport scris de specialiştii primăriei din comuna Pantelimon din care să rezulte faptul că traficul greu se desfaşoară pe drumul de exploatare şi nu prin centrul comunei, aşa cum se sugerează în adresa transmisă în mai 2016 de fostul primar Neicu Vasile, Agenţiei pentru Resurse Minerale? Potrivit acestei adrese, pe care o solicităm să ne-o puneţi la dispoziţie, contrasemnată de domnul secretar Cristian Dima, se subliniază faptul că nu sunt afectate infrastructura şi clădirile adiacente drumurilor publice, motiv pentru care nu este necesară încheierea unui Acord de Reabilitare.

  • Domnule Primar, potrivit legii 284/2005, comunitatea noastră ar fi putut beneficia de reabilitarea drumurilor şi clădirilor din comună dacă un astfel de Acord ar fi fost semnat şi am fi putut creşte nivelul de trai al cetăţenilor din Pantelimon. Vă solicităm un punct de vedere public în care să ne spuneţi clar, în prima şedinţă de consiliu local, dacă susţineţi cele spuse de fostul primar în adresa către Agenţia de Resurse Minerale, că un astfel de Acord nu este necesar, că traficul greu se realizează doar pe drumul de exploatare iar clădirile şi drumurile nu sunt afectate.
  • De asemenea, vă solicităm ca la prima şedinţă a consiliului local din comuna Pantelimon să puneţi pe ordinea de zi propunerea noastră, a consilierilor liberali, prin care solicităm înfiinţarea unei comisii pentru evaluarea în teren a pagubelor produse de către traficul greu din comună. Un astfel de proiect, pe care ne obligăm să îl susţinem şi să îl fundamentăm, vine în sprijinul comunităţii pe care o reprezentăm şi poate pune bazele pe care vom recontrui viitorul comunei.

În speranţa în care solicitările noastre vor primi răspunsurile necesare în cel mai scurt timp posibil, domnule Primar, vă asigurăm de tot sprijinul nostru, al consilierilor locali şi judeţeni ai Partidului Naţional Liberal. Considerăm că problemele cu care se confruntă localitatea noastră durează de prea mult timp şi că  doar prin implicarea noastră, a tuturor, se pot găsi soluţiile necesare şi mult aşteptate de locuitorii comunei Pantelimon.

România fără educație de calitate este o Românie săracă!

România fără educație de calitate este o Românie săracă!

România are un abandon școlar record. Lipsa de măsuri aruncă România într-o criză a educației, apoi în alta a forței de muncă și mai târziu în una economică și socială. România se va trezi cu generații care ajung la vârsta maturității fără o diplomă cu acoperire în competențe și fără calificări reale, fara o educație adaptată la piața muncii. Dacă astăzi pleacă nouă români pe oră, mâine s-ar putea să crească viteza exodului de două ori.
Așadar, rata părăsirii timpurii a școlii este de 19%, România s-a angajat, prin Strategia Europa 2020, să o reducă la 11,3%. În acest moment, acest obiectiv este imposibil de atins în mai puțin de 3 ani!
 
Cum începe anul școlar 2017-2018? Dezastruos! Şi vă expunem în continuare motivele:

1. Fără manuale 

• 177.000 de elevi din clasa a V-a încep anul școlar fără manuale pe bănci. Programe finalizate târziu, licitații întârziate, dezinteres, toate au condus ca manuale esențiale pentru educarea copiilor si îndrumarea profesorilor sa fie absente. S-a preferat cheltuirea banilor pe inovații precum manualul de sport. Această generație a fost una de sacrificiu în ultimii 5 ani. Iar dumneavoastră purtați responsabilitatea în acest moment. Nu ați învățat din greșelile anterioare. Ce le veți spune copiilor în această situație? Că în primele luni de școală vor duce în ghiozdane un ghid de 296 de pagini? După experiența din ultimii ani, cele 8 săptămâni se pot transforma în 6 luni! Pentru mai multe detalii: https://www.dcnews.ro/manual-sport-clasa-5-abera-iile-din-manual-autorii-ii-inva-a-pe-copii-cum-sa-mearga-foto_556087.html

2. Fără autorizații de funcționare pentru şcoli.

Din peste 31.000 de unități de învățământ, doar 6.500 au avize și autorizații. Dragi colegi, problema autorizațiilor școlilor nu este una care a apărut peste noapte și nu a putut fi rezolvată. An de an avem aceeași situație. S-a știut de această problemă. S-a știut și s-a tăcut. Responsabilii direcți s-au mulțumit cu un control și o constatare simplă. Autoritățile locale au cerut ajutor de la centru. La centru nu s-a rezolvat nimic, ba mai mult, i-ați lăsat fără bani de investiții și pentru educație, chiar dvs. d-le ministru ați spus că, vă citez, ”părinții să nu își ducă la școală copiii, dacă școlile nu prezintă siguranță”. Iar școlile – NU PREZINTĂ SIGURANȚĂ, așa ne spun instituțiile statului. Ce facem? Închidem 50%, 60% sau 90% dintre scoli?
Ce au așteptat oare cei responsabili? Să ne spuneți dacă e vorba de nepricepere sau rea voință! Dacă nu vă pricepeți – plecați! Dacă este vorba de rea voință, sesizați autoritățile competente şi luaţi măsurile urgente care se impun! Pentru mai multe detalii: http://www.mediafax.ro/social/incepescoala-peste-4-000-de-cladiri-scolare-din-tara-fara-avize-si-autorizatii-de-functionare-15679699
 

3. Sistemul educațional politizat la maximum.

După ce ați politizat concursurile de inspectori în timpul guvernării Ponta, acum îi schimbați politic fără un temei legal pe cei care nu au răspuns la ordinele PSD. Fiecare inspector are un mandat de patru ani, un contract de management. Dacă schimbările se fac prin fax, fără motive întemeiate, unde se va ajunge? Oare vom trăi iar clipele în care și portarul va trebui să aibă carnet de partid?
La fel, ați politizat și concursul pentru ocuparea funcțiilor de director școlar. I-ați silit pe candidații cinstiți să susțină probele de concurs, după care v-ați numit pe posturile rămase oameni fideli, care nu s-au prezentat la concurs ori care, deși s-au prezentat, n-au fost capabili să-l promoveze. Totul, cu complicitatea inspectoratelor școlare anterior politizate. Ne-ați demonstrat că sistemul de educație nu are nici o șansă în fața mașinăriei PSD-iste. Ați îngenuncheat tot ce înseamnă educație. Veți îngenunchea România.

 

4. Fără bani pentru salariile profesorilor.

Este tot mai clar că în campania electorală PSD a promis creșteri salariale fără acoperire! Mai mult decât atât, în acest moment dascălii sunt lăsați la coada majorărilor salariale. Nu li se vor mări salariile cu cât s-a promis, nu li se vor restitui nici sumele restante și cuvenite în urma unor decizii judecătorești sau a recuperării sporului de doctorat. În medie, fiecare profesor ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei, iar sumele nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017.
 

5. Școala este decuplată complet de piața muncii şi se continuă distrugerea învățământului profesional – zero educație privind nevoile societății.

Pentru ca fiecare absolvent al școlii românești să-şi găsească locul pe piața muncii, trebuie să ne asigurăm că îl ajutăm pe fiecare să aleagă traseul educațional care i se potrivește cel mai bine, în funcție de abilitățile naturale. Orientarea în alegerea unei profesii, trebuie începută în ciclul gimnazial și făcută temeinic, vizându-i atât pe elevi, cât și pe părinții lor și pe profesori. În acest mod, banii din sistem vor fi folosiți eficient, iar școala nu va mai produce oameni care nu se pot integra în societate. Orientarea profesională are și menirea de a îndruma elevii spre meseriile cerute pe piața muncii. Cu toate astea, în ultimii ani de guvernare, PSD nu a crescut numărul de locuri pentru învățământul profesional, ponderea învățământului teoretic rămânând aproximativ aceeași, la stabilirea cifrelor de școlarizare. Ba mai mult, prin modificarea la Senat a OUG 81/2016 care reglementa învățământul profesional dual, s-a încercat împiedicarea agenților economici să investească în învățământul profesional. Unul din patru tineri (cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani) nu muncește şi nici nu urmează o facultate. Este vorba 31 de mii de persoane tinere. În timp ce angajatorii se plâng că nu găsesc forță de muncă bine calificată, guvernul PSD se încăpățânează să continue să asigure norme complete pentru toți profesorii din învățământul teoretic, ignorând faptul că în centrul sistemului educațional trebuie să stea elevul și nevoile lui, corelate cu nevoile societății. Pentru mai multe detalii: http://observator.ro/invatamant-adevarul-despre-distrugerea-invatamantului-profesional-spus-de-un-director-de-scoala-383090.html

6. Fără profesori calificați în timpul verii – zero educație în timpul liber

În această vară profesorii trebuiau să urmeze cursuri de formare. Cursurile nu s-au ținut, iar școala a început. În plus, aproape 11.000 de dascăli vor profesa în calitate de suplinitori, chiar dacă au luat note între 1.00 şi 6,99, toate acestea în timp ce Masteratul Didactic este amânat an de an.
 

7. Fără investiții pentru modernizarea procesului didactic în universități – zero educație nonformală

Sunt aproape 10 ani de când universitățile nu au beneficiat de investiții pentru aparatura necesară procesului didactic. Se vorbește despre relația strânsă cu mediul socio-economic dar foarte multe dintre laboratoare funcționează cu echipamente vechi, depășite din punct de vedere moral, fără corespondent pe piața muncii.
 

8. Lipsa legislației și a procedurilor pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat.

Un învățământ universitar de calitate presupune dezvoltarea și consolidarea ciclului al 3-lea de studii universitare, cel doctoral. Un număr important de cadre didactice și cercetători au obținut abilitarea dar nu pot funcționa ca și conducători de doctorat în instituțiile de unde provin, pentru că în acest moment legislația nu permite nici constituirea de noi școli doctorale și nici acreditarea de noi domenii de doctorat. Dincolo de încercarea de disipare a responsabilității pe această temă (ARACIS, etc.) considerăm că Ministerul Educației Naționale este principalul responsabil în tergiversarea acestei situații.
 

9.Atac la autonomia și resursele universităților.

Guvernul și Ministerul Educației Naționale au luat o serie de măsuri, pe care ne permitem a le cataloga ca demagogice și populiste, nebazate pe o analiză reală a resurselor și care în acest moment pun în dificultate universitățile, referindu-ne aici la lipsa resurselor pentru plata burselor studenților, plata sporului de doctorat, a sentințelor judecătorești devenite executorii și a creșterilor salariale pentru care nu există resurse financiare clare.
Iată câteva principii de care trebuie să ținem cont dacă dorim ca țara noastră să conteze în actualul context internațional unde se cauta performanţă si competitivitate:
 
• Finanțarea corectă a învățământului și cercetării;
 
• Acordarea de șanse egale pentru fiecare tânăr la învățătură de calitate;
 
•Profesori motivați, laboratoare bine dotate, programe școlare actualizate în permanență;
 
• Legislație coerentă și predictibilă;
 
• Consiliere școlară și orientare profesională eficiente;
 
• Popularizarea învățământului profesional, atât în rândul beneficiarilor direcți cât și al potențialilor investitori;
 
• Plata corectă a forței de muncă pentru a nu o pierde.
 
PNL solicită Ministrului Educației să respecte legea şi să prezinte în Parlament un raport privind starea învățământului românesc.
 
Stimate domnule ministru,
 
Stimaţi colegi,
 
Această moţiune nu a fost depusă din pură formalitate! Dacă o veți susține vom arăta că educația este o preocupare reală a Parlamentului. Dacă nu o veți vota, vă întreb, cum o să mergeți în fața celor care v-au trimis să-i reprezentați aici?
 
Votul pentru moţiune va semnifica un pas înainte spre performanţă şi competitivitate. Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL și ai USR cerem Guvernului Tudose:
 
1. Rezolvarea de urgenţă a problemei manualelor şcolare.
 
2. Asigurarea tuturor resurselor financiare și legale pentru obținerea autorizațiilor de funcționare a tuturor școlilor;
 
3. Finanţare corectă pentru educaţie;
 
4. Descentralizarea reală și depolitizarea şcolii româneşti;
 
5. Promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional;
 
6. Elaborarea unei legislații şi a unor proceduri coerente pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat.
 
7. Demisia Ministrului Educației.
P.S. Aceasta este moțiunea care va fi depusă în câteva zile de către parlamentarii Partidului Național Liberal. Dacă aveți idei sau păreri prin care am putea îmbunătăți activitatea noastră în domeniul educației, vă rog să nu ezitați să ne acordați puțin din timpul dumneavoastră şi să ne-o împărtăsiți!
Cât despre județul nostru şi propria mea activitate, vă prezint doar o mică parte din problemele pe care le-am descoperit în comuna constănțeană Crucea: https://bogdanbola.ro/formarea-si-educarea-tinerilor-reprezinta-investitii-pentru-viitor-nu-cheltuieli-de-la-buget/188
Despre război hibrid si propagandă la „Zilele Securităţii Naţionale”

Despre război hibrid si propagandă la „Zilele Securităţii Naţionale”

Aşa cum vă spuneam ieri, în acest sfârşit de săptămână, am avut plăcerea de a lua parte, alături de colegii mei din Tineretul Naţional Liberal filiala Constanţa, la evenimentul „Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră”, organizat de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens şi Societatea Liberală. Cele trei mari teme de discuţie în cadrul lucrărilor acestui seminar au fost: situaţia geopolitică a României şi starea Armatei Române, problema refugiaţilor din ţările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa şi dezvoltarea ideei de război hibrid în zona României.

Dacă în articolul de ieri am vorbit despre situaţia geopolitică a României şi despre problema refugiaţilor din ţările arabe, ultima parte a acestui seminar s-a concentrat pe explicarea noţiunii de „război hibrid” şi pe mijloacele de propagandă care sunt folosite în acest nou tip de război rece. Pentru cei care nu au citit prima mea relatare de la Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră, vă invit să accesaţi urmatorul link: https://bogdanbola.ro/despre-securitatea-nationala-la-marea-neagra/331

Având nişte lectori care au dobândit de-a lungul anilor o experienţă vastă în acest domeniu, precum Narciz Balaşoiu, doctor în Securitate Naţională şi Informaţii la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, general lt. în rezervă Valentin Petre, care este şi preşedintele Grupului de Lucru al Experţilor în Logistică a ţărilor partenere, Vlad Nistor, director general al Institutului Diplomatic Român şi fost consilier prezidenţial şi Ionuţ Rites, preşedintele Centrului de Strategii Aplicate şi expert în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, discuţiile au fost extrem de complexe, cu multe puncte de vedere, astfel încât ne-au permis nouă să ne facem o idee cât mai completă asupra situaţiei geopolitice reale a României.

Despre război hibrid şi dezvoltarea lui în zona României

Modalităţile prin care un război se poartă în acest mileniu s-au schimbat mult, deoarece mobilizarea nu intervine atunci când este declarat războiul, ci neobservată, intervine mult înainte de asta. NATO a denumit această formă de conflict „război hibrid” – o noţiune care se referă la o arie extinsă de acţiuni ostile, în care forţa militară reprezintă doar o mică parte, şi care sunt executate în concertare, ca parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe termen lung.

Modelul cel mai discutat în cadrul Zilelor Securităţii Naţionale a fost cel din Ukraina, unde implicarea Rusiei în problemele interne ale Ucrainei a început cu ani în urmă:

  • în 2010, sistemul ucrainean de computere a devenit ţinta unui malware cunoscut sub numele de Snake, care a afectat zeci de sisteme diplomatice şi guvernamentale
  • a folosit gazoductele ca un instrument de presiune foarte puternic asupra liderilor politici ucraineni cel puţin din 2008
  • mii de conturi false şi grupuri pe reţelele de socializare care făceau parte din propaganda anti-NATO (cea pro-rusă era mai voalată)
  • odată cu alungarea lui Viktor Ianukovici, Rusia a trecut la o nouă fază – a aprovizionat separatiştii rebeli din estul Ucrainei cu un arsenal vast de armament greu: de la tancuri şi artilerie până la sisteme anti-rachetă sofisticate

Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre războiul hibrid din Ucraina, puteţi citi chiar de pe site-ul oficial al NATO: http://www.nato.int/docu/review/2015/also-in-2015/hybrid-modern-future-warfare-russia-ukraine/en/index.htm

Chiar dacă Rusia este principalul exponent în acest război hibrid mondial, alte state, care au resursele şi voinţa necesară la dispoziţie, încep să folosească această tactică. Potrivit experţilor, Iranul a investit sume enorme în dezvoltarea de capacităţi de atac cibernetic, dorind să o folosească ca o nouă parghie politică regională, bazându-se pe enorme resurse energetice şi pe o mass media este ferm controlată. De asemenea, China face eforturi importante de a-şi asigura hegemonia în zona sa de influenţă, mai ales prin acţiuni de propagandă şi spionaj.

Având în vedere faptul că specificul noţiunii de „război hibrid” nu îl reprezintă lupta pentru teritorii, ci pentru minţile cetăţenilor altor state, fiind războaie nedeclarate unde esenţiale nu sunt slăbiciunile militare, ci cele societale, toţi cei prezenţi în acest weekend la seminar au fost de acord că acest tip de război se poartă în acest moment şi în România, iar spaţiul informaţional a devenit un câmp de luptă. Cel mai recent exemplu este atacul cibernetic denumit GoldenEye, care a lovit iniţial băncile, instituţiile guvernamentale şi companiile ucrainene, se răspandeşte rapid în întreaga lume şi a blocat deja sistemele informatice ale unor companii din Spania, România, Marea Britanie şi Danemarca.

„Acțiunile informaționale” s-au rafinat din 2013, anul apariției „doctrinei Gherasimov, denumire dată după generalul Valeri Gherasimov, pe atunci șeful Statului Major al armatei ruse, care la acea dată a scris un articol în care a indicat direcțiile strategice de urmat în cazul unei confruntări. „Regulile de război însele s-au schimbat. Rolul mijloacelor non-militare în atingerea obiectivelor politice și strategice a crescut și, în multe cazuri, aceste mijloace au o eficiență mai mare decât puterea armelor. Metodele aplicate într-un conflict se concentrează mai mult în direcția utilizării la scară largă a măsurilor politice, economice, informaționale, umanitare, ținându-se cont de potențialul de protest al populației”, preciza Valeri Gherasimov.

Oricine este interesat de acest subiect şi este atent la informaţiile apărute în spaţiul online, realizează că această strategie este în plină desfăşurare în ţara noastră. Potrivit lectorilor din cadrul seminarului, există patru caracteristici ale propagandei anti-NATO/pro-ruse care se regăsesc în spaţiul virtual, parte componentă din acest război hibrid:

  • Folosirea unui număr mare de mass-media tradiţionale, site-uri de știri false și armate de trolli plătiți
  • Uneori, știrile conțin un sâmbure de adevăr, dar distorsionează realitatea. De multe ori însă, ceea ce se transmite este pură ficțiune, fotografii trucate, evenimente înscenate.
  • Rapiditatea și continuitatea
  • Deși, în mod tradițional, consistența și persuasiunea merg mână în mână, propaganda rusă a demonstrat că „țintele” pot fi convinse și altfel, prin explicații alternative, teorii și acuzații, totul pentru a distrage atenția și a observa care zvonuri devin credibile

Despre Zilele Securităţii Naţionale, din punct de vedere european

Având în vedere toate cele expuse mai sus, în încheiere doresc să mai menţionez un singur aspect, care mi-a suscitat cu siguranţă interesul şi ar putea reprezenta o soluţie pentru toate problemele enumerate: în cadrul Zilelor Securităţii Naţionale a participat şi Niklas Novaky, în calitate de reprezentant al Centrului pentru Studii Europene Wilfried Martens şi specialist al Parlamentului European pe probleme de securitate şi apărare. Acesta ne-a vorbit despre proiectul propus Comisiei europene privind crearea unei noi structuri civile şi militare, autonome şi permanente, denumită „European Security and Defence Union” (ESDU), care ar avea ca principal scop redefinirea conceptului de securitate europeană, militară dar şi civilă.

Dacă în 2003, în Strategia Europeană de Securitate se spunea că: „Europa nu a fost niciodată mai prosperă, mai sigură şi mai liberă”, multe s-au schimbat în rău după acel moment. Terorismul şi radicalizarea propriilor cetăţeni, atacurile cibernetice tot mai numeroase, atitudinea agresivă a Rusiei (atât în Crimeea cât şi în mediul online european – război hibrid) dar şi cea izolaţionistă ale Statelor Unite ale Americii, boom-ul demografic pe continentul african, expansiunea Chinei şi situaţia extrem de volatilă din peninsula Coreea, au condus la nevoia adaptării strategiei defensive a statelor europene în faţa acestor noi ameninţări.

Chiar dacă este o idee mai veche, din 2015, Uniunea Europeană de Securitate si Apărare a început să fie promovată tot mai mult în Parlamentul European, principalul ei susţinător fiind Germania. O astfel de structură ar fi condusă de un consiliu al Miniştrilor Apărării din ţările UE, ar încuraja crearea unui fond comun al Uniunii Europene pentru apărare şi de asemenea, a unei academii europene pentru pregătirea militarilor şi ofiţerilor. ESDU îşi propune de asemenea să atragă şi statele non-NATO în acest sistem de apărare comun şi integrat, tocmai pentru a asigura o flexibilitate crescută sistemului defensiv european.

Pornind de la această idee, în iunie 2017 Comisia Europeană a înfiinţat Fondul European pentru Aparare (EDF), din care se vor finanţa activiţăti de cercetare şi dezvoltare de noi programe militare de apărare, estimându-se că bugetul anual va fi de 1.5 miliarde de euro dupa 2020. Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii, vă recomand acest comunicat de presă al Comisiei Europene: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-1508_en.htm

Dar despre acest subiect şi impactul pe care îl va avea asupra Uniunii Europene, vă voi informa într-un viitor apropiat, după ce voi primi mai multe informaţii de la partenerii noştri europeni.

Despre securitatea naţională la Marea Neagră

Despre securitatea naţională la Marea Neagră

În acest sfârşit de săptămână, am plăcerea de a lua parte, alături de colegii mei din Tineretul Naţional Liberal filiala Constanţa, la evenimentul „Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră”, organizat de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens şi Societatea Liberală. Cele trei mari teme de discuţie în cadrul lucrărilor acestui seminar sunt: situaţia geopolitică a României şi securitatea naţională, problema refugiaţilor din ţările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa şi dezvoltarea războiului hibrid în zona României.

De ce consider că un astfel de eveniment este extrem de important pentru clasa politică românească? În primul rând, aşa cum a subliniat colega mea şi organizatorul principal al acestui eveniment, Violeta Vijulie, specialist în comunicare instituţională, pierdem prea uşor din vedere faptul că Europa trece printr-o perioadă în care riscurile multiple, ameninţările şi vulnerabilităţile generează efecte imprevizibile nu numai la nivel naţional, cât şi la nivel regional şi global. Chiar dacă mulţi (inconştienţi, din punctul meu de vedere) nu consideră ca fiind prioritar un astfel de subiect de discuţie, România trebuie să aibă un plan operaţional pentru consolidarea credibilităţii strategice prin promovarea continuităţii şi previzibilităţii derivate din statutul de stat membru al NATO şi UE. Tocmai de aceea, obiectivul unui seminar de securitate naţională este de a începe o acţiune de conştientizare a opiniei publice cu privire la faptul că problematica siguranţei patriei este o chestiune care ne influenţează viaţa cotidiană şi de aceea, trebuie adusă în atenţia societăţii cât mai mult.

Un alt motiv pentru care consider că acest gen de evenimente trebuie să fie cât mai prezente în cadrul societăţii noastre îl reprezintă calitatea deosebită a lectorilor prezenţi la Jupiter în acest weekend. De la generali în rezervă ai Armatei Române (general lt. Alexandru Grumaz) la doctori în securitate naţională şi informaţii (vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Politică Externă Alba Popescu), de la foşti consilieri prezidenţiali pe probleme de securitate naţională (conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii Iulian Fota) la directori de think-tankuri ce activează în domeniul relaţiilor internaţionale şi studiilor de securitate (director general al publicaţiei NewsInt Răzvan Munteanu), au dezbătut teme de actualitate şi de interes general, de la cât de protejată este România în cazul unor atacuri teroriste până la securitatea naţională în contextul noilor provocări cu care se confruntă NATO şi UE.

Situaţia geopolitică a României şi securitatea naţională

Unul dintre principalele subiecte de discuţie la aceasta primă ediţie a Zilelor Securităţii Naţionale la Marea Neagră a fost exerciţiul militar „Zapad 2017”, organizat de Rusia şi Belarus în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Chiar dacă Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter „defensiv”, urmând să participe doar 13.000 de militari, experţii occidentali şi români cred că exerciţiile militare sunt un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus. Toţi lectorii participanţi si-au declarat îngrijorarea că Moscova ar putea lăsa şi echipamente militare în Belarus, care vor putea fi utilizate ulterior dacă preşedintele Vladimir Putin va decide o invazie militară, aşa cum a procedat în Georgia în anul 2008 şi în Ucraina în 2014.

Stiu că mulţi vor spune că altele ar trebui să fie priorităţile ţării, de la infrastructură la educaţie, de la sistemul de sănătate la eradicarea corupţiei şi că nu ar trebui cheltuit puţinul pe care îl avem pentru înzestrarea armatei, însă personal cred că problema se pune greşit: în această parte a Europei, fără o armată puternică şi tehnologizată, cu securitatea naţională mereu în pericol, nu cred că vom mai avea un viitor în care să ne bucurăm de acele servicii publice. O imagine sumbră au zugravit-o toţi lectorii prezenţi:

  • în industria militară română în acest moment mai lucrează doar 9.000 de angajaţi din cei 120.000 care erau in 1990
  • lipseşte predictibilitatea finanţării corespunzătoare, din cauza instabilităţii factorului politic
  • lipseşte coerenţa programelor de înzestrare pe termen lung (deşi necesarul de anumite echipamente este în volum mare, se cumpără eşantioane reduse prin licitaţii separate, ceea ce poate duce la câstigarea licitaţiilor de produse diferite). Acest lucru duce la înzestrarea pestriţă a armatei (coşmar logistic), la un preţ mai ridicat la bucată şi la incapacitatea de a negocia o compensaţie industrială sau o integrare/producţie parţială în ţară
  • nu există o implicare reală, finanţată corespunzător, în cercetare
  • tehnica militară învechită şi numărul tot mai mic al specialiştilor angajaţi în Armata Română.

Pentru cei interesaţi, puteţi accesa următorul link pentru a putea studia statisticile europene ale EDA (European Defence Agency) privind capacităţile de apărare ale Uniunii Europene şi problemele cu care se confruntă fiecare stat membru: http://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/eda-national-defence-data-2013-2014-%282015-est%295397973fa4d264cfa776ff000087ef0f.pdf

În aprilie 2017, comisiile reunite pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Parlament au aprobat, în unanimitate, următorul Memorandum de înzestrare a Armatei Române, prezentat de Ovidiu Raeţchi, deputat PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor:

 

Problema refugiaţilor din tările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa

În prezent, potrivit statisticilor europene, peste 60% dintre europeni sunt îngrijoraţi de conexiunea dintre migraţie/refugiaţi şi terorism, iar România începe să se înscrie în acest trend. România ar fi trebuit să găzduiască până în acest an peste 4.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – aşa-numitele „cote obligatorii” de refugiaţi, cărora România li s-a opus şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaţilor care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaţilor eligibili pentru mutarea în altă ţară europeană este şi el mult mai mic decât estimase iniţial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimişi până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat şi care au ajuns prin migraţie ilegală în Italia şi Grecia. Cei mai mulţi provin din Siria, dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen.

Chiar şi aşa, încercările autorităţilor de a găsi locaţii pentru noi centre de cazare a refugiaţilor au fost întâmpinate cu proteste. La Ardud, în judeţul Satu Mare, cand s-a pus problema construirii unui centru pentru imigranţi, mai mulţi localnici s-au strâns la Căminul Cultural, au chemat primarul, au strâns semnături şi au ameninţat că, dacă e nevoie, vor folosi şi forţa ca în clădirile unei asociaţii să nu fie găzduiţi aproape 100 de refugiaţi. Chiar dacă în spaţiul public, sunt anumite personaje care lansează declaraţii incendiare privind un număr imens de refugiaţi care vor fi relocaţi din Europa în România (generalul SRI în rezervă Sorin Gabriel Cozma, fostul şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, a lansat la Festivalul de Film de la Râşnov ipoteza că 500.000 de refugiaţi vor fi aduşi în ţară), numărul acestora nu va creşte din acest punct de vedere si nu va pune in pericol securitatea naţională.

Însă, aşa cum au subliniat experţii în domeniu prezenţi la Zilele Securităţii Naţionale, problema ar putea veni în acest moment din partea Turciei şi a evenimentelor politice din ultima perioadă. Se pare că, din cauza tonului mai dur adoptat de UE la adresa guvernului turc, aceştia încep să deschidă graniţele şi să lase refugiaţii (să nu spunem că îi încurajează) să plece din ţara lor şi să îşi caute un drum spre inima Europei, folosind România ca punct de trecere (cel puţin pentru moment..). Un exemplu recent ar fi interceptarea de către Poliţia de Frontieră a unui vas sub pavilion turc în zona Mangaliei, care transporta 70 de refugiaţi irakieni.

Toţi participanţii la seminar au avut un punct de vedere comun: terorismul reprezintă principalul motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte refugiaţii veniţi din ţările arabe, tocmai din cauza faptului că terorismul distruge democraţia folosindu-se chiar de pârghiile şi mecanismele democraţiei.

Datorită complexităţii discuţiilor, subiectelor numeroase si a cursurilor care încă se desfasoară, vă rog să îmi permiteţi să închei subiectul despre securitatea naţională într-un articol viitor, pe care îl voi posta ziua următoare, la finalul discuţiilor.

Comuna Pantelimon şi cetatea Ulmetum, rupte de civilizaţie

Comuna Pantelimon şi cetatea Ulmetum, rupte de civilizaţie

La marginea estică a localităţii Pantelimon se află ruinele castrului roman Ulmetum, una dintre cele mai interesante cetăţi antice ale Dobrogei. Povestea acestei cetăţi (denumirea ei însemnând „Pădurea de ulmi”) începe după cucerirea Daciei, în secolul II, când Traian oferă veteranilor, ca recompensă pentru serviciile lor, loturi de pământ în Moesia Inferior (Dobrogea). Aceştia, împreună cu câteva zeci de familii de traci din neamul bessilor, se instalează în această zonă şi încep fortificarea satului, deoarece, fiind la răspântia drumurilor comerciale, era adesea ţinta năvălitorilor şi a tâlharilor (stă mărturie o piatră funerară ridicată de negustorul Valerius Valens, cel care în epitaf îşi deplânge cei trei fii ucişi într-un interval de numai un an). De asemenea, arheologii din Constanța au stabilit că, la sfârșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a găzduit sute de federați goti, care primiseră dreptul de a se stabili în această zonă. Cu ocazia săpăturilor, în centrul fortificației a fost decoperit mormântul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza că necropolele ar fi fost amplasate numai în afara localităților.

Dacă vă întrebați de ce un asemenea castru roman, care este inclus în Repertoriul Arheologic Național și în lista monumentelor istorice a Județului Constanța, nu este cunoscut mai deloc sau valorificat precum ar fi normal, răspunsul pe care îl am ar fi unul destul de simplu: drumul județean DJ 228B arată de parcă ar fi văzut și cucerirea Daciei de către romani, iar ultima reabilitare a drumului pare a fi fost în secolul VI în urma unei invazii avaro-slave.

Pentru locuitorii comunei Pantelimon, acest drum județean nu mai este demult un motiv de a face haz de necaz, situația lui degradându-se de la an la an, mi-a spus liderul consilierilor liberali din localitate, Costel Armășescu. Deși are aproximativ șapte km lungime, aceștia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. În timp ce toți locuitorii din zonă suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul județean se distruge tot mai mult, o vină majoră având și traficul greu, în zonă existând trei cariere de piatră. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice fel de investiții, creșterea economică a zonei fiind astfel blocată.

Nu mai menționez partea de promovare a turismului pentru că sincer, mi-ar fi rușine de oamenii aceia ale căror vieți sunt puse în pericol din cauza acestui drum și a traficului greu din zonă, mai ales în perioadele ploioase sau cu căderi masive de zăpadă, când este îngreunată serios circulația atât pentru oameni cât și pentru vehicule cu tracțiune animală sau autovehicule. In situații de urgență, în care este necesar a se interveni cu mijloace de transport și echipamente adecvate, acestea nu pot acționa în timp util, fapt care conduce la o întârziere deosebit de mare, în unele cazuri aceasta putând fi fatală locuitorilor comunei.

Dar să revenim la rezolvarea acestei probleme: în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța” la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-Pantelimon-Grădina-Cogealac), lucrare care este programată în acest an, dar care până în acest moment, nu a fost demarată. Având în vedere aceste aspecte, împreună cu consilierii locali ai Partidului National Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări pe acest subiect.

Astfel, pornind de la informațiile pe care le deținem la acest moment și analizând starea de fapt în comună (drumuri distruse și case cu pereți crăpați de la trepidații), am întrebat administratorul special al Regiei dacă crede că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și dacă nu cumva, acestea nu vor fi suficiente pentru a aduce drumul la o stare normală. De asemenea, la atenționarea consilierului local Costel Armășescu, am observat că există mai multe porțiuni de drum care sunt aproape prăbușite (asfaltul este rupt de la centrul axei drumului spre margini) și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie de o consolidare suplimentară a acestuia.

Sincer să fiu, orice măsură pe care o va lua Consiliul Județean Constanța și Regia Autonoma Județeană de Drumuri și Poduri, nu cred că va fi eficientă până nu se va rezolva problema traficului greu din comună..și aici cred că este „buba” cea mai mare a administrației locale de până acum. În pofida faptului că există un drum de exploatare care ocolește comuna, am putut observa personal cinci camioane încărcate cu piatră trecând prin centrul comunei la un interval de zece minute și continuându-și ruta spre  drumul național pe DJ226B. Lucrul acesta nu este deloc normal și din discuțiile cu consilierii locali ai PNL, administrația locala PSD nu a făcut niciun demers pentru a trage la răspundere pe cei vinovați pentru distrugerea infrastructurii în comuna Pantelimon și nici pentru a beneficia, măcar în mică parte, de piatra extrasă din carieră (un lucru absolut normal în astfel de contracte).

Mai mult decât atât, se pare ca există un document oficial prin care primarul PSD al comunei Pantelimon înștiințează societatea care exploatează cariera de piatră că nu este necesar un Acord de reabilitare pentru drumurile din interiorul comunei, deoarece nu sunt afectate infrastructura și clădirile adiacente, traficul greu realizându-se pe drumul de exploatare. Mă întreb ce părere au locuitorii comunei despre existența unui astfel de document, care practic i-a privat de case stabile și drumuri normale pentru secolul acesta…

Din aceste motive, împreună cu președintele organizației PNL Pantelimon, Costel Armășescu și consilierii locali liberali, vom depune săptămâna viitoare solicitări la Primăria Pantelimon pentru a obține (sperăm noi) mai multe detalii despre acordurile dintre primărie și cei care exploatează cariera. Astfel de date, într-o țară normală, ar trebui să fie cu caracter public și la îndemâna tuturor locuitorilor, însă vorba celebrei campanii de promovare a turismului mioritic, trăim într-o Românie „mereu surprinzătoare”. Dar despre asta vom discuta în săptămânile care urmează..

Dacă vă interesează să aflați mai multe și despre alte comune cu un specific aparte, care au aceleași probleme, vă invit să citiți și materialul următor: https://bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300

Solicitare fonduri judeţene pentru reabilitarea drumului comunal spre Ghindăreşti

Solicitare fonduri judeţene pentru reabilitarea drumului comunal spre Ghindăreşti

Acum două săptămâni vă povesteam despre problemele prezentului și posibilițătile viitorului comunei Ghindărești, „insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene. Dar aceste oportunități depind doar de cum vom putea rezolva cât mai repede problemele actuale cu care se confruntă această comunitate. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, în cea mai mare parte a lor tineri, căutând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numărul este în continuă scădere.

Cred că ați auzit toți politicienii cum vorbesc să aducă tinerii înapoi in țară, sa reîntregească familiile, dar noi nici măcar nu avem drumurile necesare pe care aceștia să se intoarcă acasă. Si din păcate, singura cale de acces în comuna Ghindărești, drumul comunal DC67, se află într-o stare absolut deplorabilă. Din aceste motive, împreună cu domnul primar Vasile Simion, am depus solicitările necesare către autoritățile județene competente pentru reabilitarea drumului comunal.

Cei aproximativ șapte km de la intersecția Tichilești – DC67 sunt într-o stare foarte proastă, acostamentele de pământ cu multă vegetație, partea carosabilă are viabilitatea foarte rea, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. Aceiași problemă o avem și pe sectorul de drum Ghindărești – DN2A, în lungime de aproximativ patru km. În timp ce toți locuitorii acestei comune suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul comunal nu a primit finanțările necesare pentru reabilitare prin programele naționale de dezvoltare.

Astfel, prima solicitare am formulat-o către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, unde am solicitat sprijinul administratorului special pentru rezolvarea acestei probleme. Atât eu cat și domnul primar suntem conștienți de faptul că drumurile comunale nu intră în atribuțiile RAJDP Constanta și că o astfel de lucrare nu este cuprinsă în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța”, însă având în vedere lipsa fondurilor proprii ale primăriei și proiectul neaprobat spre finanțare din fondurile naționale, este singura soluție viabilă pentru reabilitarea acestui drum. Această cerere a fost facută și în ideea în care, în acest moment se lucrează pentru reabilitarea drumului județean DJ223, drum cu care se intersecteaza DC67, nefiind necesară deplasarea pe distanțe mari a utilajelor din dotarea RAJDP, traducându-se în costuri mai mici pentru regia judeteană. Vă prezint în link-ul următor solicitarea depusă de catre mine la RAJDP Constanța: Ghindăresti – RAJDP

Cea de a doua solicitare am adresat-o președintelui Consiliului Județean Constanța, căruia i-am solicitat respectuos să aprobe, la următoarea ședință a CJC, repartizarea pentru comuna Ghindărești a unei sume defalcate din TVA pe anul 2017 pentru finanțarea unor lucrări de plombare/reabilitare la drumul comunal, așa cum au mai beneficiat și alte localități în acest an (Adamclisi, Aliman, Amzacea, Castelu, Comana, Costinești, CuzaVodă, Lipnița, Deleni, Lumina, MihaiViteazu, Nicolae Bălcescu, Oltina, Săcele, Seimeni). Pentru cei interesati, pot accesa link-ul următor pentru a vedea adresa oficială: Ghindaresti – Cjc – DC67

Alături de domnul primar Vasile Simion așteptăm răspunsurile celor două autorități județene și suntem conștienți că o astfel de lucrare ar putea avea doar un caracter temporar, pentru „a trece iarna”, cheltuielile fiind prea mari cu reabilitarea acestuia la standarde europene. Dar sunt convins că anul viitor, lucrând impreună, vom putea obține fondurile necesare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru ca drumul comunal DC67 sa ajungă la standardele dorite de către comunitatea dunăreană.

Dacă doriți să aflați mai multe despre localitatea Ghindărești, vă propun să citiți și următorul material: https://bogdanbola.ro/ghindaresti-intre-legendele-trecutului-problemele-prezentului-si-posibilitatile-viitorului/172

Sursa foto: https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts