nov. 9, 2022 | Constanța
🌳Primarul Constanței respinge ideea plajelor publice. Mimând preocuparea pentru alte proiecte care nu aduc nicio transformare vizibilă în viața constănțeanului, primarul Vergil Chițac a anunțat că el nu este de acord ca locuitorii să se bucure de plaje publice, așa cum se întâmpla odinioară.
La o întâlnire recentă cu ministrul Mediului și cel al Turismului, primarii localităților riverane Mării Negre au discutat despre soarta plajelor. Discuția vine în contextul în care am depus în Parlament un proiect legislativ care prevede amenajarea de către UAT-uri a unor plaje publice, fără șezlonguri și umbrele plătite, fără construcții care să acopere nisipul, cu dușuri, toalete publice și coșuri de gunoi, pe care să se poată monta rampe de acces pe plajă și în mare pentru persoanele cu dizabilități, în zona cărora să poți practica sporturi pe plajă așa cum se făcea odinioară.
Concret, propunerea legislativă prevede că statul român, prin Ministerul Mediului, încheie contracte de concesiune cu autoritățile publice locale din UAT-uri riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, pentru o cotă de până la 30% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială”. Pentru aceste plaje, primăriile ar achita o redevență de 2% din valoarea de inventar a plajelor, undeva la 0,08 lei/mp de plajă, un efort financiar mic pentru o administrație locală.
Vergil Chițac, primarul municipiului #Constanța, se opune plajelor libere, se opune ca locuitorii orașului să poată merge pe plajă fără să achite diferite tarife operatorilor privați.
Iată ce spune #Chițac: „Din perspectiva orașului Constanța, ducem foarte mulți bani spre zona de subvenții. Eu sunt speriat de ce se va întâmpla anul acesta cu subvenția la căldură. Din niște estimări, dacă iarna aceasta va fi la fel de blândă ca cea de anul trecut, subvenția la căldură ne va costa 140 de milioane de lei. Adăugați și subvenția pentru salubritate și toate subvențiile pe care le acordăm (…) eu nu zic că nu se poate face, eu zic doar că, dacă subvenționăm și plajele, toată masa de bani se va duce către subvenții/servicii sociale și vor rămâne foarte puțini bani pentru dezvoltare. Dacă această comunitate și consilierii locali vor acest lucru, așa vom face, că nu decid eu”.
În legislația din Lituania, Letonia, Portugalia și Grecia nu există noțiunea de „plajă turistică”. În România, doar astfel de plaje avem. În Spania și Letonia, plajele sunt date către autoritățile locale, pentru o mai bună administrare a acestora, în funcție de interesele comunităților locale. În România, ministrul mediului Tanczos Barna refuză acest lucru.
În Grecia și Spania, țările preferate de români pentru a-și petrece concediul la plajă, este trecut clar în lege: plaja, ca zonă de agrement, are întotdeauna prioritate față de utilizarea ei în scop comercial. La noi, autoritățile centrale nu se gândesc decât cum să facă mai mulți bani din ele, nu la interesul și binele general.
Tocmai de aceea am depus inițiativa legislativă a #Forța #Dreptei „Plaje libere pentru constănțeni” în Parlament. Tocmai de aceea, am demarat și strângerea de semnături pentru susținerea ei în comisiile parlamentare, deoarece această inițiativă nu este un moft, ci dorința tuturor comunităților de pe litoralul Mării Negre.
nov. 9, 2022 | Constanța
Vă mai amintiți promisiunea lui Vergil Chițac din iunie 2020? „Voi fi un primar eminamente pro-business, pentru că știu că oricât bitum va fi turnat pe străzi, fără un sector privat puternic și dinamic orașul nu poate prospera. Iar acestea nu sunt vorbe adunate de nicăieri.”
Cum arată realitatea după doi ani de când constănțenii i-au dat votul? Iat-o: Numărul firmelor radiate în primele opt luni ale anului 2022 în județul Constanța este de 2.068, cu 13,25% mai mare decât în perioada similară a anului 2021. Majoritatea radierilor sunt în municipiul Constanța.
Așadar, „primarul eminamente pro-business” pune pe butuci, ajutat și de o guvernare dezastruoasă, sute, mii de firme private care creau locuri de muncă și aduceau bani la bugetul local.
Dar să revenim și la alte promisiuni făcute în 2020 de Vergil Chițac:
– „Misiunea mea este de a realiza investiții publice și de a încuraja investițiile private în Constanța
– Prioritatea mandatului meu va fi dezvoltarea sectorului privat (…) Nu basme, nu cai verzi pe pereți.”
Din nou, realitatea arată că toate acestea au fost chiar vorbe în vânt și cai verzi pe pereți. Municipiul #Constanța așteaptă în continuare investiții private atrase/încurajate de administrația locală, municipiul Constanța așteaptă în continuare dezvoltarea sectorului privat.
Or, sectorul privat nu se dezvoltă într-un oraș în care primăria este neprietenoasă cu oamenii de afaceri, în care investitorii nu au un dialog deschis și onest cu reprezentanții administrației locale.
În concluzie, firmele se închid, sectorul privat este în scădere, iar nouă nu ne rămâne decât să citim cum Vergil Chițac ne promitea cai verzi pe pereți în 2020.
nov. 2, 2022 | Constanța
Dragă Vergil,
Îți scriu această scrisoare deschisă pentru că am citit în presa din #Constanța o știre care m-a tulburat. Am văzut un comunicat al Asociației Elevilor din Constanța potrivit căruia ai propus Consiliului Local Constanța plafonarea burselor pentru elevi în acest an școlar la valoarea din anul școlar precedent.Am verificat Proiectul de Hotărâre nr. 604/20.10.2022 și am constatat următoarele:
– Bursa de performanță rămâne plafonată la valoare din 2020;
– Bursa de merit rămâne plafonată la valoarea din anul școlar precedent;
-Bursele de studiu și ajutor social rămân plafonate la valoarea din 2019.
Am încercat să caut o justificare pentru această plafonare în Raportul de specialitate, dar nu am găsit absolut nimic. De bine, de rău, Guvernul a mărit semnificativ finanțarea de la bugetul de stat pentru bursele elevilor în ultimii 3 ani, doar că aceste măriri nu se regăsesc și în buzunarele elevilor.
Dragă Vergil, știm amândoi foarte bine că inflația, conform datelor INS, a ajuns la 16%, ceea ce înseamnă o scădere reală a acestor burse, din perspectiva puterii de cumpărare. De asemenea, știi foarte bine că demersurile Asociației Elevilor din Constanța au condus la acordarea acestor burse în 2015, când în mod abuziv Radu Mazăre și Decebal Făgădău au refuzat să le acorde, deși erau prevăzute de lege.
Ca oameni politici, știm amândoi că Asociația Elevilor din Constanța este o organizație foarte serioasă care s-a luptat cu gașca pesedistă atunci când mulți constănțeni tăceau, iar unii liberali nu știau cum să facă mai multe combinații pe plan local cu ei.
Vergil, am încredere că vei lua foarte în serios propunerile A.E.C. de a majora bursele, respectiv bursele de merit 300 lei/lună, bursele de studiu 350 lei/lună și bursele de ajutor social 500 lei/lună.
Amândoi știm că acești bani se vor duce în bugetele familiilor lor, (prea) multe dintre ele fiind nevoiașe. Cred că bugetul Constanța are acești bani pentru elevii din Constanța și sper că ești capabil să îi identifici.
Dacă nu, ca oameni politici, ce credibilitate vom mai avea să le cerem să rămână în Constanța, dacă administrația nu vrea să dea doi bani pe ei? Eu nu am făcut campanie pentru Partidul Național Liberal și pentru tine, dacă mai ții minte în 2016, ca după toate acestea să ne batem joc de viitorul țării și cred că înțelegi foarte bine asta.
Sper că această scrisoare să te găsească cu bine și să ai înțelepciunea să iei cele mai bune decizii pentru acest oraș, cât timp mai ocupi funcția de primar. Eu unul mă voi bate în continuare pentru tinerii acestui oraș și ai acestei țări… și sper ca și tu să ai aceeași preocupare pe viitor măcar.
Cu bine,
Al tău Bogdan Bola
P.S: Scrisoare deschisă către Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța, cu ocazia Zilei Copilului
P.P.S: Domnule Vergil Chițac, dați-vă demisia din Parlament!
sept. 17, 2022 | Constanța
În legislația din Lituania, Letonia, Portugalia și Grecia nu există noțiunea de „plajă turistică”. În România, doar astfel de plaje avem. În Spania și Letonia, plajele sunt date către autoritățile locale, pentru o mai bună administrare a acestora, în funcție de interesele comunităților locale.
În România, ministrul mediului Tanczos Barna refuză acest lucru.
În Grecia și Spania, țările preferate de români pentru a-și petrece concediul la plajă, este trecut clar în lege: plaja, ca zonă de agrement, are întotdeauna prioritate față de utilizarea ei în scop comercial. La noi, autoritățile centrale nu se gândesc decât cum să facă mai mulți bani din ele, nu la interesul și binele general.
Tocmai de aceea am depus inițiativa legislativă „Plaje libere pentru constănțeni” în Parlament. Tocmai de aceea, am demarat și strângerea de semnături pentru susținerea ei în comisiile parlamentare, deoarece această inițiativă nu este un moft, ci dorința tuturor comunităților de pe litoralul Mării Negre.
Despre această luptă, cu un Stat surd la dorințele propriilor cetățeni, despre „bătăliile” care urmează pentru a trece această inițiativă dar și despre alte subiecte arzătoare privind municipiul și județul
#Constanța, vă invit să urmăriți în interviul de mai jos.
aug. 24, 2022 | Constanța
Aș râde tare, dacă nu ar fi de plâns și enervat: am solicitat Parlamentului, prin proiect de lege, ca 30% din plajele noastre să fie libere de contracte de închiriere, libere pentru constănțenii și turiștii care își doresc să nu fie obligați să achite ceva pentru a se bucura de domeniul public al Statului.
Consiliul Economic și Social, organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, îmi trimite că „se impune ca plajele să fie publice”, dar dau aviz NEFAVORABIL inițiativei mele legislative. Este de noaptea minții, dar face parte din „normalul” nostru!
Asta înseamnă să fii rupt de realitatea din teritoriu, să nu știi ce se întâmplă cu adevărat pe litoralul nostru. Sigur, toate plajele sunt publice acum, dar împărțite și sufocate de construcții și reguli care încalcă legea. Tocmai de aceea, propunerea mea – 30% să fie lăsate libere de contract și singurele construcții permise să fie toalete publice, dușuri și coșuri de gunoi – ar fi benefică pentru toată lumea.
Constănțenii ar putea sta liniștiți cu prosopul și umbrele proprii pe plajă, așa cum a existat litoralul înainte de închirierea sectoarelor de plajă; autoritățile locale ar putea să ofere comunității acele servicii de care toți știm că este nevoie pe plajă – dușuri și toalete; Statul ar administra, cu puținele resurse pe care le alocă acestui sector, mai eficient sectoarele de plajă care ar rămâne operatorilor de plajă.
Propunerea mea nu vine întâmplător: anul viitor mai bine de jumătate din sectoarele de plajă vor fi libere de contract și vor fi iarăși toate scoase la închiriere, dacă nu ne unim să facem ceva și pentru cetățeanul de rând. Turismul pe litoral suferă de ani de zile și din acest motiv, al nesfârșitelor scandaluri privind prețurile practicate pe plajă și a faptului că cetățenilor nu li se acordă o alternativă viabilă pentru a se bucura, chiar și pentru câteva ore, de litoralul constănțean, la „liber”.
Da, Consiliul Economic și Social vrea plaje libere (o spune negru pe alb), dar dă un aviz negativ pentru un astfel de proiect. În ale cărui prevederi am mai adăugat și posibilitatea de a se realiza zone speciale privind accesul persoanelor cu dizabilități, pentru organizarea de competiții sportive, înăsprirea amenzilor date către cei care ne distrug plajele, etc.
Din păcate la „capitală”, lucrurile de care noi, constănțenii, ne lovim mereu, nu sunt înțelese sau măcar băgate în seamă. Dar cred că împreună, cu sprijinul dumneavoastră, putem face ca vocea noastră să se facă auzită cu siguranță! Nu trebuie să renunțăm la această luptă și trebuie să îi facem să înțeleagă pe cei „de sus” că asta ne dorim pentru litoralul nostru!
iul. 30, 2022 | Administraţie publică, Constanța
Principala mea preocupare în Parlament a fost, este și va rămâne protejarea, dezvoltarea și promovarea Dobrogei. Tocmai de aceea, în momentul în care am aflat că Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” nu își mai poate desfășura activitatea sa principală – de cercetare în acvacultura marină și reconstrucția ecologică – din cauza legislației incomplete, am mers în Parlament cu propuneri concrete și imediate.
Actul normativ pe care îl doresc modificat prin inițiativa mea legislativă – HG nr. 183/2020, modificată şi completată prin HG nr. 1283/2021 – face referire la posibilitatea concesionării de suprafețe ale Mării Negre în scopuri de acvacultură. Din păcate, din momentul redactării și până în prezent, posibilitatea de a întreprinde activități de cercetare-dezvoltare nu era menționată, nepermițând accesul INCDM la procedura de concesionare a luciului de apă marină pentru realizarea de experimente în mare deschisă.
Însă pentru că o hotărâre de guvern nu poate fi modificată decât prin o altă hotărâre, iar actualul Guvern nu are niciun interes în a servi interesul public, am depus un proiect legislativ prin care să modificăm OUG 107/1996 (Legea Apelor) în sensul „autoritatea publică centrală din domeniul apelor… poate transmite folosința gratuită a unor părți din domeniul public al apelor către institutele române de cercetare, pentru exploatarea apelor de suprafață în activitățile de cercetare-dezvoltare” (modif. art 33. alin. 1).
Adică…să atribuim, cu titlu gratuit, suprafețe de luciu de apă din Marea Neagră pentru realizarea de experimente în mare deschisă, prin testarea in situ de tehnologii, instalații, specii pretabile etc. Să dezvoltăm Dobrogea și România. Și înainte să credeți că spun vorbe mari, dar goale, vă aduc la cunoștință că INCDM „Grigore Antipa” a fost desemnat de către Comisia Generală a Pescăriilor din Marea Mediterană (GFCM), structură aflată sub coordonarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), să gestioneze un Centru Demonstrativ de Acvacultură la Marea Neagră.
Scopul acestui Centru va fi de a stimula dezvoltarea acvaculturii marine într-o zonă în care acest gen de activitate este incipientă. Fără ca proiectul meu să fie adoptat de urgență, un astfel de Centru își va pierde practic obiectul său de activitate. De altfel, din cauza imposibilității concesionării luciului de apă marină, cercetătorii de la INCDM “Grigore Antipa” nu au putut accesa deja fonduri FAO-GFCM pentru amplasarea în apele Mării Negre a unei instalaţii experimentale de mitilicultură, cu scopul de a studia procesele biologice şi ciclurile de dezvoltare ale organismelor epibionte din Marea Neagră.
Pe lângă aceste suprafețe pe care le-ar primi cu titlu gratuit, am decis modificarea Legii Apelor în ideea ca Statul Român să nu închirieze spații în Marea Neagră către terți pentru acvacultură…și apoi să uite de ele.
Am introdus la același art. 33 un nou alineat prin care „Statul român va efectua, o dată la 6 luni, activități de monitorizare asupra suprafețelor de mare teritorială închiriate către operatori economici, cu sprijinul institutelor de cercetare, întocmind astfel rapoarte de impact asupra mediului, fără perturbarea activității economice”.
Astfel, am rezolva și lipsa reglementării desfășurării activității de cercetare marină – studierea aspectelor oceanografice, chimice, biologice, ecologice etc. – în perimetrele ce vor fi închiriate de către operatorii economici privați, în virtutea HG 183/2020. Considerăm vital ca oamenilor de știință și cercetătorilor noștri, prea puțin băgați în seamă de către Statul pe care îl slujesc, să li se permită prin lege accesul în zonele care urmează a fi concesionate pentru investigații științifice, evident fără a perturba în niciun fel activitatea economică.
Sper ca și colegii mei parlamentari să înțeleagă importanța acestui proiect și să nu le mai țină în sertare doar pentru că proiectul vine de la Opoziție. Este totodată inadmisibil ca răspunsurile la întrebările mele, pe care mi-am bazat această inițiativă legislativă, să fie întârziate cu lunile sau să nu le primesc deloc. Însă acum, „zarurile au fost aruncate” și vă voi ține la curent cu restul detaliilor pe parcurs.
