feb. 6, 2018 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
În calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Constanța, având în vedere proiectul de buget supus dezbaterii publice pe data de 15.01.2018, am solicitat săptămâna trecută președintelui Consiliului Județean Constanța și implicit, aparatului de specialitate, să ne răspundă în cel mai scurt timp posibil la următoarele întrebări pentru a ne putea forma o imagine cât mai corectă asupra bugetului de venituri și cheltuieli.
Acest lucru nu îl privesc ca pe o formă de atac politic, dar este ceva necesar, într-o democrație funcțională, pentru ca toți consilierii județeni să poată formula în timp util eventualele amendamente și apoi pentru a vota în cunoștință de cauză bugetul propus. Aveți aici link-ul către proiectul de buget propus dezbaterii: http://www.cjc.ro/dyn_doc/anunturi/consultare-dezbatere_publica/2018/BVC-2018.pdf
Nefiind economist de meserie sau să am studii de specialitate în domeniul financiar, îmi vine greu să înțeleg toate mecanismele creării și colectării veniturilor la bugetul județean, asa ca voi avea o singură întrebare la acest capitol. Mai mult de 15 milioane de lei dispar ca și venituri pentru județul nostru față de 2017 ( de la 383.969.782 la 368.338.049 în 2018) – puteți să ne argumentați scăderea încasărilor în proiectul de buget al Consiliului Județean Constanța și ce anume a determinat acest fapt?
Dar în ceea ce privește capitolul „Total Cheltuieli”, lucrurile se complică…..
Partea I-a “Servicii publice generale”:
- La capitolul “cheltuieli pentru servicii publice comunitare de evidență a populației”, suma alocată crește de la 2,94 milioane la 3,9 milioane lei – ne puteți spune care este motivul, dacă este o creștere a drepturilor salariale, noi angajări sau alte motive?
Partea a III-a “Cheltuieli social-culturale”:
La capitolul “Învățământ” se prevede o scădere a bugetului de cheltuieli de la 37,43 milioane la 15,87 milioane.
- Această scădere este datorată faptului că drepturile salariale ale profesorilor din învățământul special au trecut din grija Consiliului Județean în grija Inspectoratului Scolar Județean sau există și un alt motiv?
- Care este motivul pentru care la acest capitol sumele, care scad dramatic, sunt atât de disproporționat alocate – 3,1 milioane pentru învățământul special și 12,69 milioane sunt trecute la “alte cheltuieli”? Ce reprezintă aceste “alte cheltuieli”, care sunt subordonate, potrivit proiectului de buget, la “alte cheltuieli de funcționare”? De asemenea, vă solicităm să ne prezentați și documentația care a stat la baza alocării acestei sume, de 4 ori mai mare decât cea care are o destinație directă.
- De ce la capitolul “cheltuielile secțiunii de dezvoltare” cheltuielile prevăzute pentru învățământul special sunt doar de 168.536 lei (la jumătate față de anul trecut)? Nu există niciun proiect din partea Consiliului Județean Constanta de a dezvolta și îmbunătăți actul de educație al celor cu nevoi speciale? La acest capitol intră și bugetul de investiții pentru unitățile de învățământ speciale?
- Consider că este nevoie de mai mai multă implicare, coordonare și de mai mult interes pentru acest capitol, mai ales având în vedere nivelul educației la nivel național (am mai scris despre acest subiect: https://bogdanbola.ro/romania-fara-educatie-de-calitate-este-o-romanie-saraca/363 ).
La capitolul “Sănătate”,ne bucură foarte mult faptul că a fost alocat un buget mai mare cu 4 milioane de lei față de 2017, ajungând la peste 24 de milioane. Bugetul alocat spitalelor generale crește mai mult de două ori față de anul trecut (de la 7,4 milioane la aproape 16 milioane), în timp ce la “alte cheltuieli” bugetul scade simțitor (de la 11,74 milioane în 2017 la 7,29 milioane).
- Puteți să ne prezentați motivul care a stat la bază creșterii cheltuielilor de funcționare, de la 4,5 milioane în 2017 la 7,2 milioane în 2018?
- Care este planul de dezvoltare al spitalelor generale în 2018, având în vedere că cheltuielile la acest capitol cresc de la 5,5 milioane la 11,6 milioane în 2018?
- Ce investiții își propune CJC în acest an care să justifice o astfel de creștere a cheltuielilor?
- De asemenea, suma de 5,49 milioane lei, prevăzută la “alte cheltuieli pentru dezvoltare”, este previzionată în vreun fel, aveți un set de proiecte la care v-ați gândit?
La capitolul “Cultură, religie și recreere”, bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța este de 63,71 milioane lei, sensibil la fel ca cel de anul trecut.
- Ciudat este faptul că la secțiunea de “cheltuieli pentru dezvoltare”, bugetul a crescut de la 18,99 milioane în 2017 la 24,2 milioane în 2018, însă bugetate defalcat sunt doar 2,2 milioane (muzee, biblioteci, instituții publice de spectacole) restul de aproape 22 de milioane fiind trecute la “alte cheltuieli”. De ce această discrepanță, de ce nu sunt bugetate direct? Ce acțiuni de dezvoltare/promovare/investiții au fost gândite de către Consiliul Județean pentru a justifica existența unei astfel de sume la capitolul “alte cheltuieli de dezvoltare”?
- La secțiunea “Instituții publice de spectacole și concerte” avem bugetată suma de 7,8 milioane lei. Vă rugăm să ne prezentați lista de spectacole pe care dorește Consiliul să le sprijine în anul 2018 și sumele defalcate pentru fiecare! De ce nu cautăm să facem niște colaborări în acest domeniu, cu diferiți sponsori, iar fondurile bugetate să treacă la capitolul investiții/dezvoltare. Sunt convins că autoritățile locale și comunitățile sărace din județ ar aprecia acest fapt mult mai mult decât niște concerte sau spectacole.
- Vă solicit să ne prezentați bugetul defalcat pentru secțiunea “Scoli populare de arte și meserii”. Suma acordată acestor scoli este una destul de mare (6,5 milioane lei) din care aproape toate fondurile se duc pe cheltuielile de funcționare ( aproape 6,3 milioane lei) și doar 270.000 pentru dezvoltarea acestora.
- Cum se justifică tăierea de buget de la 7 milioane la 3 milioane pentru secțiunea “Sport”? Ce anume s-a decis Consiliul Județean să nu mai susțină la această secțiune? De asemenea, cele 3 milioane pentru ce anume sunt prevăzute ? Speranța noastră este că acești bani să fie repartizați pentru promovarea sportului de masă, nu pentru salariile unor jucători, așa cum a mai fost cazul în trecut.
- De ce nu există niciun fel de sprijin financiar pentru secțiunile “Centre pentru conservarea și protejarea culturii tradiționale” și nici pentru “Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice”? Cheltuielile bugetate ale Consiliului Județean Constanța sunt 0 (zero) și cu toate acestea, ne dorim implementarea unor programe de turism care sa atragă tot mai mulți turiști în județul nostru și în afara sezonului estival… Avem unul dintre cele mai frumoase și captivante județe din țară, dar în afara celor trei luni de vară nu alegem să punem nimic în valoare.
- Pentru secțiunea “Tineret”, avem o creștere fabuloasă față de anul trecut, când bugetul de cheltuieli era 0, iar acum este 200.000 lei. Cum justificați suma ridicolă pentru acest capitol și care sunt programele de tineret pe care doriți să le finanțați din această sumă? Nu credeți că am putea începe implementarea unor programe de incluziune socială, poate chiar a unui program județean de antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural? Sper doar, din tot sufletul, să nu considerați și dumneavoastră, domnule Președinte, că “program de tineret” înseamnă doar a împărți pliante.
- Pentru secțiunea “Servicii religioase”, vă rugăm să ne prezentați motivul pentru care cheltuielile la acest capitol cresc cu 2 milioane de lei, de la 5,2 milioane în 2017 la 7,1 milioane în 2018! Aici vorbim despre o angajare suplimentară de personal sau despre măriri de salarii?
- Persoanele respective sunt angajate ale Consiliului Județean Constanța și dacă nu, avem acces la contractele lor de muncă, prin care să se facă dovada faptului că această cheltuială este justificată? Din acest motiv, vă solicităm lista cu personalul non clerical și salariile pe care fiecare dintre aceștia le primesc.
- De asemenea, vă rugăm să ne prezentați bază legală pe care se întemeiază aceste cheltuieli (lege, hotărâre de guvern, acord între CJC și Arhiepiscopia Tomisului).
- “Alte cheltuieli în domeniile culturii, recreerii și religiei” – 25,9 milioane de lei, adică aproape 10% din bugetul total pentru acest domeniu. De ce atât de mare bugetarea aici? Există proiecte care sunt în atenția Consiliului Județean Constanța pentru a fi duse la bun sfârșit în 2018 și dacă da, ni le puteți pune la dispoziție? Care este scopul pentru care aproape sase milioane de euro sunt bugetate la “alte cheltuieli”, văduvind alte capitole mult mai importante de finanțări adecvate?
La capitolul “asigurări și asistență socială”, bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța crește de la 171 milioane la 181 de milioane, în principal pentru “asistență socială pentru familie și copii”.
- Domnule Președinte, această creștere se datorează unui număr mai mare de asistați sociali sau creșterii cuantumului ajutorului social? Ne puteți pune la dispoziție modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la aceasta sumă?
- Vă atrag atenția și asupra subsecțiunii “unități de asistență medico-sociale”Aceasta este bugetată aici cu 3,6 milioane, dar și la capitolul “Sănătate” cu 1,1 milioane lei (unități medico-sociale). Este vorba de o greșeală sau discutăm despre instituții diferite, cu rol diferit? Dacă discutăm despre lucruri diferite, vă rugăm să ne precizați și care unități medico-sociale sunt bugetate pentru fiecare secțiune în parte.
- Dacă în 2017 bugetam cantinele sociale cu 500.000 lei, anul acesta nu mai acordăm nicio finanțare. Nu credem că bugetul Consiliului Județean va fi salvat făcand această economie, drept urmare vă solicităm să ne spuneți de ce am ales să oprim finanțarea acestor cantine (s-a dispus cumva închiderea acestora, nu veneau persoane nevoiașe, etc).
Partea a IV-a – Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
Creșterea acestui capitol de cheltuieli este spectaculoasă față de 2017, de la 7,3 milioane la 29,1 milioane în 2018.
- Pentru “locuințe, servicii și dezvoltare publică” suma bugetată este de 7,2 milioane lei, toată introdusă la “alte cheltuieli”. De ce aici și de ce în acest cuantum? Vă rugăm să ne indicați finalitatea acestei bugetări.
- Vă rugăm sa ne spuneți de ce bugetăm cheltuielile de dezvoltare la secțiunea “alte cheltuieli cu domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale” cu suma de 1.5 milioane? Ce anume ați prevăzut în acest segment?
- La capitolul “Protecția mediului” subcapitol “colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor” bugetul este de 21,2 milioane lei, față de 1 milion în 2017!! De ce această creștere, există vreo schimbare legislativă în domeniu sau un proiect care să fie propus spre finanțare în 2018, în baza căruia s-a prevăzut această sumă?
- Având în vedere faptul că bugetul de funcționare la capitolul “protecția mediului” pe 2018 este 0, vă rugăm să ne spuneți care este destinația celor 21 milioane de lei din secțiunea “cheltuielile pentru dezvoltare”?
Partea a V-a – Acțiuni Economice ale Consiliului Județean Constanța– bugetul pentru cheltuieli este de 98 milioane lei, aproape egal cu cel din 2017.
- Inexplicabil, nu există buget pentru “prevenire și combatere inundații și ghețuri”, “programe de dezvoltare regională și social”, “stimularea întreprinderilor mici și mijlocii”, “măsuri active de combatere a șomajului”!!! Cum este posibil așa ceva, de ce nu există niciun leu pentru aceste activități? Puteți să explicați de ce nu există nici măcar un singur proiect pentru fiecare dintre aceste activități, care sunt VITALE dezvoltării județului și bunăstării constănțenilor noștri?
- Nici secțiunea “agricultură, piscicultură, silvicultură și vânătoare” nu reprezintă vreun interes pentru Consiliul Județean, fiind bugetată doar cu 527.131 lei față de 3,2 milioane în 2017. De ce a mai fost bugetat atunci, ne putem întreba, mai ales că lipsa de imaginație în crearea bugetului este subliniată din nou prin atribuirea acestei sume la capitolul “alte cheltuieli”. Chiar și așa, vă rugăm să ne spuneți pentru ce a fost bugetată această sumă la “alte cheltuieli” și ce proiect se are în vedere de către CJC?
“Transporturi” – bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța pentru anul 2018 este de 97,5 milioane lei, cu aproximativ trei milioane mai mult fata de 2017.
- Pentru “Drumuri și poduri” avem 75 milioane și la “alte cheltuieli” suma de 22,4 milioane lei. De ce această sumă la “alte cheltuieli”? Cum se justifică această sumă pentru anul 2018, având în vedere că în 2017 erau bugetați doar 345.745 lei la acea secțiune? Care este motivul acestei creșteri spectaculoase?
- Au fost transmise adrese către primăriile din județ pentru a li se solicita puncte de vedere în acest sens?
- Există o listă de drumuri județene care sunt deja planificate pentru reabilitare și modernizare?
Toate aceste date, domnule Președinte, au fost extrase din Bugetul Propriu de Venituri și Cheltuieli pe anul 2017 (Hotărârea nr. 81/31.03.2017) și din proiectul de Buget Local de Venituri și Cheltuieli pe anul 2018, supus dezbaterii publice pe site-ul Consiliului Județean Constanța. Toate informaţiile solicitate consider că sunt necesare tuturor consilierilor judeţeni, care doresc să aibă o imagine cât mai clară asupra a ceea ce urmează să votăm și asupra modului în care urmează să cheltuim banul public în anul 2018.
În lipsa răspunsului, ce este necesar a fi furnizat transparent şi complet, reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor nu pot identifica soluţiile optime de remediere a multiplelor probleme cu care se confruntă judeţul nostru. Concluzionând, domnule Președinte, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie în cel mai scurt timp posibil datele si documentele solicitate, în spiritul liberului acces la informaţii cu caracter public, mai ales în condiţiile în care toate aceste informaţii sunt vitale pentru generarea de soluţii concrete, nu doar ipotetice, pentru problemele reale şi stringente ale comunităţii noastre.
În aşteptarea răspunsurilor necesare consilierilor judeţeni PNL, pentru a ne putea desfăşura liber, neîngrădit şi democratic activitatea politică, vă asigurăm de întreaga noastră implicare în definitivarea unui buget care să slujească pe deplin interesele tuturor locuitorilor și administraţiilor locale din judeţul Constanţa.
ian. 22, 2018 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică, sănătăte
La inițiativa domnului Tudorache Iulian, viceprimar în comuna Crucea, împreună cu colegul meu consilier județean Marius Enescu, membru în Comisia de Sănătate și Protecție Socială a CJC, am depus săptămâna trecută la registratura Direcției de Sănătate Publică Constanța o adresă prin care solicitam implicarea și susținerea lor în proiectul depus de domnul viceprimar la Consiliul Local Crucea ,,Înființarea unui centru de îngrijire medicală de zi în cadrul comunei Crucea, județul Constanța”.
1. Motivarea proiectului
În comuna Crucea funcționează două cabinete medicale, respectiv doamna doctor de familie Palcău Cristina și doamna doctor de familie Vânătoru Gabriela. Programele celor doi medici sunt următoarele: doamna dr. Palcău oferă consultații în zilele de luni , miercuri și vineri, iar doamna dr. Vânătoru în zilele de marți și joi.
Locuitorii comunei au o mare problemă în ceea ce privește efectuarea unui eventual tratamentul injectabil, de cele mai multe ori singura opțiune fiind deplasarea și internarea într-una din unitățile spitalicești din Hârșova sau Constanța. Având în vedere nivelul de trăi scăzut al celor din mediul rural și distanța apreciabilă până la principalele centre medicale din județ, dar și faptul că o astfel de unitate medicală ar putea deservi și localitățile din apropiere, considerăm imperios necesară înființarea unui astfel de centru medical în comuna Crucea.
În viziunea noastră, acest centru medical de zi ar putea asigura, din fondurile proprii ale comunei dar și cu sprijin financiar din partea Consiliului Județean, următoarele servicii medicale, atât de necesare comunității noastre:
- efectuarea unui tratament injectabil dispus strict prin recomandare medical; determinarea unei tensiuni arteriale
- acordarea primului ajutor și stabilizarea victimei până la sosirea ambulanței – acest lucru poate face diferența dintre viață și moarte în cazul unei victime care prezintă un infarct miocardic, de ex.
- curățarea unei plăgi cutanate, stoparea unei plăgi hemoragice care necesită garou de urgență
- urgențe minore precum accidentele școlarilor/adulților care nu necesită investigații amănunțite
- monitorizarea și consultarea atentă și periodică a pacienților care se cunosc din fișele medicale cu boli acute/cornice. Importanța acestui act de prevenție – ajută la depistarea unor boli sau împiedicarea acutizării altor afecțiuni în regim rapid
- existența unui personal medical calificat pe tot parcursul zilei ar fi crucială pentru administrarea corectă a tratamentului medicamentos fiecărui individ – insulină, de ex.
2. Centru medical de interes zonal în comuna Crucea
După consultările pe care le-am avut cu consilierii locali PNL cât și cu oameni de specialitate, am ajuns la concluzia că, în comuna Crucea, avem posibilitatea deschiderii unui astfel de centru. Ne ajută foarte mult locația noastră la șoseaua națională cât și faptul că suntem situați exact în mijlocul județului Constanța. De asemenea, avem în cadrul comunei oameni cu pregătirea necesară pentru a acoperi necesarul de forță de muncă pentru deservirea acestui centru, respectiv două asistente medicale ce pot efectua program de 12 ore pe zi sau oricând va fi nevoie, fiind locuitori ai comunei.
În același timp, am identificat și clădirea în care o astfel de activitate s-ar putea desfășura în conformitate cu prevederile legale, în deplină siguranță pentru pacienți. Această locație poate fi utilată cu mobilier specific și adusă la standardele solicitate de către instituția dumneavoastră prin achiziții din surse proprii ale comunei sau cu ajutorul Consiliului Județean Constanța.
Personal, consider că implicarea CJC în susținerea acestui proiect este crucială nu numai pentru locuitorii din comuna Crucea, dar și pentru cei din localitățile imediat învecinate precum comunele Pantelimon, Vulturu, Târgușor sau Grădina. Aceștia, beneficiind și ei de acest centru medical de zi, ar fi scutiți de o cheltuială în plus cu drumul până la Constanța/Hârșova și ar economisi și timpul pe care l-ar pierde așteptând în sălile de urgență foarte aglomerate ale marilor unități spitalicești.
3. Solicitările noastre la adresa Direcției de Sănătate
Având în vedere informațiile expuse mai sus, faptul că un astfel de centru medical ar veni în ajutorul spitalelor din orașe, eliberând paturile pentru cazurile mai grave și prevenind supra-aglomerarea unităților de primiri urgențe și capacității acestora de monitorizare eficientă a pacienților, am solicitat domnului director al Direcției de Sănătate Publică următoarele aspecte:
- să ne precizeze cadrul legal prin care un astfel de centru ar putea funcționa în comuna Crucea și cerințele tehnice pentru dotarea acestuia
- să ne pună la dispoziție un specialist din partea instituției pe care o conduce, cu care să colaborăm pe durata punerii în practică a acestui proiect, pentru a îl duce la bun sfârșit în cadrul acestui mandat
- să îndeplinească rolul de mediator între Consiliul Local Crucea și diversele instituții medicale din județ, cu care intenționăm să colaborăm, pentru a putea deveni, în cel mai scurt timp, funcționali și un exemplu de bune practici în acest domeniu.
P.s. Despre alte inițiative legate de comuna Crucea, pe care le-am avut alături de domnul viceprimar Iulian Tudorache, puteți citi aici: https://bogdanbola.ro/formarea-si-educarea-tinerilor-reprezinta-investitii-pentru-viitor-nu-cheltuieli-de-la-buget/188
nov. 29, 2017 | Politică, securitatea naţională
Absolut toată lumea a luat foc în urma declarației de presă a Departamentului de Stat al SUA care îndeamnă România să renunțe la modificarea legilor justiției, care „afectează lupta anticorupție și independența judiciară și slăbește statul de drept”. Dar nici răspunsul dat de către Dragnea&Co nu a liniștit deloc spiritele, ba chiar din contră. Am ajuns la concluzia că le place să trăiască pe marginea prăpastiei și că nu vor ezita să ne traga și pe noi dupa ei.
Unii sunt pro și susțin că este în interesul românilor comunicatul americanilor, alții sunt contra și acuză imixtiunea în treburile interne ale statului, toată lumea comentează, toți sunt experți în Constituție, în legislație europeană și internațională. Ne dăm cu părerea despre legi, chiar dacă nu am citit vreodată una, despre câte articole ar trebui să aibă și de ce nu este scrisă cu caractere „Times New Roman”. (comunicatul original îl puteți citi în acest link: www.state.gov/r/pa/prs/ps/2017/11/275899.htm
Eu personal cred că situația este mult mai simplă decât ne place nouă să o complicăm..e vorba despre bani si despre cuvântul dat! Și ne place sau nu, psd-ist sau pnl-ist, avem nevoie de banii americanilor investiți în România! Iar mesajul dat de Departamentul de Stat american la asta se referă. Dar ca să ne dăm seama de acest aspect, trebuie să facem un pas în spate și să analizăm imaginea generală, nu doar cele câteva rânduri scrise zilele trecute.
1. Iunie 2017 – Semnarea Parteneriatului Strategic
În iunie 2017, când am bătut palma cu Trump pentru achiziționarea rachetelor Pariot și semnarea Parteneriatului Strategic cu americanii, Dragnea declara cam așa ceva: „Salut faptul că parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii se întăreşte! Sper ca parteneriatul strategic să aibă efecte şi în plan economic”. Perfect de acord cu el, aș zice eu…
Însă Dragnea&Co, obișnuiti cu politica dâmbovițeană, au zis că „dai un ban, dar stai în față”. Numai că la americani nu merge așa. La acel moment, Ambasada SUA a arătat că Parteneriatul Strategic dintre SUA și România „se bazează pe angajamentul față de valorile democratice, pe buna guvernare și pe consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creșterea securității și prosperității comune„. Numai că Dragnea&Co nu a prins-o pe asta din zbor și a mers din nou pe principiul românesc „las-o frate, că merge și așa”.
Nici o lună mai târziu, Ambasadei SUA opina că „instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic si independent, precum si de procurori independenti, fara imixtiuni politice„. Ai noștri guvernanți, analizând „scrofulos” cele menționate, au zis totuși să îi dea înainte cu vestitele legi ale justiției, ignorând cu bună-știință orice semnal de alarmă tras de partea americană.
2. Octombrie 2017 – evenimentul economic TradeWinds2017
Și uite așa, am ajuns în toamnă, când, la București, s-a ținut cel mai mare eveniment de promovare comercială organizat anual de către Departamentul american al Comerțului – Trade Winds, aflat la a zecea ediție. TradeWinds17 a fost una cu totul specială pentru noi, având în vedere faptul că aceasta coincidea cu cea de a 20-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Dragnea&Co priveau un astfel de eveniment ca pe o excelentă oportunitate de a consolida dimensiunea economică a Parteneriatului nostru cu americanii.
Ba chiar înainte de acest eveniment, Liviu Dragnea scria mândru pe Facebook: „În această dimineață am discutat cu ambasadorul SUA la București, dl. Hans Klemm, despre misiunea economică americană „Trade Winds”, care va avea loc la București în luna octombrie, precum și despre Legile Justiției, unde am reiterat faptul că decizia asupra lor se va lua in Parlament, după o dezbatere serioasă asupra acestora„.
Ați prins-o pe asta, da? Aia cu dezbaterea serioasă înainte de a se lua o decizie!! Ca fapt divers pentru PSD-iști: 4.000 de magistrați au semnat Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a legilor justiției, dar asociația care a lansat acest memoriu (Forumul Judecătorilor din România) nu a fost invitată la dezbaterile din Parlament. Mai mult decât atât, Comisia parlamentară specială condusă de autorul OUG13, deputatul PSD Florin Iordache, a refuzat prin vot propunerea făcută de membri ai Comisiei de a-i invita pe reprezentanții AFR. Deci cum poți să ieși acum în presă și să spui că esti șocat/nemulțumit de comunicatul de presă al Departamentului de Stat american !?!
Tot de pe Facebook vă redau și următorul paragraf, care aparține primului ministru Tudose, care a crezut că l-a prins pe Dumnezeu de picior, având în vedere cele peste 100 de companii prezente la acest forum: „Începând de la agricultură, până la industria IT, țara noastră are potențial. Putem dovedi acest lucru prin ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni, când mari companii americane, precum Raytheon, General Dynamics sau Bell Helicopter au decis să investească în România, realizând și transfer tehnologic. Sunt convins că prezența în țara noastră a acestor companii de renume mondial reprezintă un bun exemplu și o declarație de încredere a mediului de afaceri american pentru România„.
(sursa foto:Facebook)
Ce cuvinte frumoase, ce gânduri nobile..dar tot în ideea în care să îi fraierim pe ceilalți!!! Cum poți da încredere mediului de afaceri când tu nu îți respecți propriul cuvânt, când dorești să îți înșeli propriul partener de afaceri? Cum te poți aștepta ca agenții economici care provin dintr-o țară unde politicienii oferă serviciile de bază pe care cetățenii le cer și cadrul instituțional de care aceștia au nevoie să investească acolo, să rămână impasibili la minciunile/promisiunile deșarte ale guvernării Dragnea&Co de la noi?
3. Noiembrie 2017 – Dragnea&Co se intorc la 180 de grade
Răspunsul dat astăzi de coaliția de guvernare este absolut halucinant, ignorând total angajamentele luate în fața partenerilor strategici și doleanțele românilor care ies în stradă în fiecare săptămână.
În primă fază se merge pe șantaj (pentru că acesta este cuvântul): „Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiției, pentru că este același Parlament care:
– a adoptat Declarația privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;
– a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;
– a decis participarea forțelor armate ale României în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak precum și în cadrul cooperării în coaliția anti-ISIS/DAESH alături de SUA și alți aliați;
– a adoptat legile privind achiziționarea sistemului de apărare antirachetă Patriot.”
Deci exact pe principiul „ciocul mic băieți, noi v-am dat ce ați vrut, acum lăsați-ne în durerea noastră și în legea noastră”. Și noi vrem să fim respectați pentru…ce anume? Verticalitatea noastră? După ce am făcut niște promisiuni pe care nu aveam nicio intenție să le onoram?!?
(sursa foto: Internet)
„Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă”, se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Eu nu cunosc, însă poate să-mi spună cineva despre cine participă la aceste dezbateri? Cum poți să declari cu câteva luni înainte ca se va analiza totul înainte să se ia o decizie iar astăzi să ieși public și să spui că „orice ar fi, mergem înainte” (ministrul „Altă Întrebare”)?!?!
Atât am avut de zis, cu toate că ar fi mult mai multe! Ne comportăm, ca stat, ca niște țepari ordinari care aleg să schimbe regulile jocului în timpul acestuia, unilateral, coțcărește! Iar aleșii&votanții PSD cred că asta înseamnă să fim un stat suveran și independent și că e vorba la mijloc de mândria de a fi român!
Ce nu înțeleg cei care conduc vremelnic România este faptul că succesul economic pe care ni-l dorim, și pe care americanii îl au deja, se datorează mentalității instituțiilor publice, regulilor care ne influențează modul de funcționare a economiei și stimulentelor care ne motivează ca populație. Legislația coerentă, inițiativa antreprenorială și educația adecvată ne lipsesc în continuare cu desăvârșire, în timp ce minciuna și populismul nerușinat ale lui Dragnea&Co sunt la putere.
Personal, nu știu despre voi, însă eu nu mă simt foarte mândru de nimic la acest moment….
aug. 23, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
La marginea estică a localităţii Pantelimon se află ruinele castrului roman Ulmetum, una dintre cele mai interesante cetăţi antice ale Dobrogei. Povestea acestei cetăţi (denumirea ei însemnând „Pădurea de ulmi”) începe după cucerirea Daciei, în secolul II, când Traian oferă veteranilor, ca recompensă pentru serviciile lor, loturi de pământ în Moesia Inferior (Dobrogea). Aceştia, împreună cu câteva zeci de familii de traci din neamul bessilor, se instalează în această zonă şi încep fortificarea satului, deoarece, fiind la răspântia drumurilor comerciale, era adesea ţinta năvălitorilor şi a tâlharilor (stă mărturie o piatră funerară ridicată de negustorul Valerius Valens, cel care în epitaf îşi deplânge cei trei fii ucişi într-un interval de numai un an). De asemenea, arheologii din Constanța au stabilit că, la sfârșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a găzduit sute de federați goti, care primiseră dreptul de a se stabili în această zonă. Cu ocazia săpăturilor, în centrul fortificației a fost decoperit mormântul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza că necropolele ar fi fost amplasate numai în afara localităților.
Dacă vă întrebați de ce un asemenea castru roman, care este inclus în Repertoriul Arheologic Național și în lista monumentelor istorice a Județului Constanța, nu este cunoscut mai deloc sau valorificat precum ar fi normal, răspunsul pe care îl am ar fi unul destul de simplu: drumul județean DJ 228B arată de parcă ar fi văzut și cucerirea Daciei de către romani, iar ultima reabilitare a drumului pare a fi fost în secolul VI în urma unei invazii avaro-slave.
Pentru locuitorii comunei Pantelimon, acest drum județean nu mai este demult un motiv de a face haz de necaz, situația lui degradându-se de la an la an, mi-a spus liderul consilierilor liberali din localitate, Costel Armășescu. Deși are aproximativ șapte km lungime, aceștia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. În timp ce toți locuitorii din zonă suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul județean se distruge tot mai mult, o vină majoră având și traficul greu, în zonă existând trei cariere de piatră. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice fel de investiții, creșterea economică a zonei fiind astfel blocată.
Nu mai menționez partea de promovare a turismului pentru că sincer, mi-ar fi rușine de oamenii aceia ale căror vieți sunt puse în pericol din cauza acestui drum și a traficului greu din zonă, mai ales în perioadele ploioase sau cu căderi masive de zăpadă, când este îngreunată serios circulația atât pentru oameni cât și pentru vehicule cu tracțiune animală sau autovehicule. In situații de urgență, în care este necesar a se interveni cu mijloace de transport și echipamente adecvate, acestea nu pot acționa în timp util, fapt care conduce la o întârziere deosebit de mare, în unele cazuri aceasta putând fi fatală locuitorilor comunei.
Dar să revenim la rezolvarea acestei probleme: în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța” la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-Pantelimon-Grădina-Cogealac), lucrare care este programată în acest an, dar care până în acest moment, nu a fost demarată. Având în vedere aceste aspecte, împreună cu consilierii locali ai Partidului National Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări pe acest subiect.
Astfel, pornind de la informațiile pe care le deținem la acest moment și analizând starea de fapt în comună (drumuri distruse și case cu pereți crăpați de la trepidații), am întrebat administratorul special al Regiei dacă crede că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și dacă nu cumva, acestea nu vor fi suficiente pentru a aduce drumul la o stare normală. De asemenea, la atenționarea consilierului local Costel Armășescu, am observat că există mai multe porțiuni de drum care sunt aproape prăbușite (asfaltul este rupt de la centrul axei drumului spre margini) și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie de o consolidare suplimentară a acestuia.
Sincer să fiu, orice măsură pe care o va lua Consiliul Județean Constanța și Regia Autonoma Județeană de Drumuri și Poduri, nu cred că va fi eficientă până nu se va rezolva problema traficului greu din comună..și aici cred că este „buba” cea mai mare a administrației locale de până acum. În pofida faptului că există un drum de exploatare care ocolește comuna, am putut observa personal cinci camioane încărcate cu piatră trecând prin centrul comunei la un interval de zece minute și continuându-și ruta spre drumul național pe DJ226B. Lucrul acesta nu este deloc normal și din discuțiile cu consilierii locali ai PNL, administrația locala PSD nu a făcut niciun demers pentru a trage la răspundere pe cei vinovați pentru distrugerea infrastructurii în comuna Pantelimon și nici pentru a beneficia, măcar în mică parte, de piatra extrasă din carieră (un lucru absolut normal în astfel de contracte).
Mai mult decât atât, se pare ca există un document oficial prin care primarul PSD al comunei Pantelimon înștiințează societatea care exploatează cariera de piatră că nu este necesar un Acord de reabilitare pentru drumurile din interiorul comunei, deoarece nu sunt afectate infrastructura și clădirile adiacente, traficul greu realizându-se pe drumul de exploatare. Mă întreb ce părere au locuitorii comunei despre existența unui astfel de document, care practic i-a privat de case stabile și drumuri normale pentru secolul acesta…
Din aceste motive, împreună cu președintele organizației PNL Pantelimon, Costel Armășescu și consilierii locali liberali, vom depune săptămâna viitoare solicitări la Primăria Pantelimon pentru a obține (sperăm noi) mai multe detalii despre acordurile dintre primărie și cei care exploatează cariera. Astfel de date, într-o țară normală, ar trebui să fie cu caracter public și la îndemâna tuturor locuitorilor, însă vorba celebrei campanii de promovare a turismului mioritic, trăim într-o Românie „mereu surprinzătoare”. Dar despre asta vom discuta în săptămânile care urmează..
Dacă vă interesează să aflați mai multe și despre alte comune cu un specific aparte, care au aceleași probleme, vă invit să citiți și materialul următor: https://bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300
aug. 16, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Acum două săptămâni vă povesteam despre problemele prezentului și posibilițătile viitorului comunei Ghindărești, „insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene. Dar aceste oportunități depind doar de cum vom putea rezolva cât mai repede problemele actuale cu care se confruntă această comunitate. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, în cea mai mare parte a lor tineri, căutând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numărul este în continuă scădere.
Cred că ați auzit toți politicienii cum vorbesc să aducă tinerii înapoi in țară, sa reîntregească familiile, dar noi nici măcar nu avem drumurile necesare pe care aceștia să se intoarcă acasă. Si din păcate, singura cale de acces în comuna Ghindărești, drumul comunal DC67, se află într-o stare absolut deplorabilă. Din aceste motive, împreună cu domnul primar Vasile Simion, am depus solicitările necesare către autoritățile județene competente pentru reabilitarea drumului comunal.
Cei aproximativ șapte km de la intersecția Tichilești – DC67 sunt într-o stare foarte proastă, acostamentele de pământ cu multă vegetație, partea carosabilă are viabilitatea foarte rea, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. Aceiași problemă o avem și pe sectorul de drum Ghindărești – DN2A, în lungime de aproximativ patru km. În timp ce toți locuitorii acestei comune suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul comunal nu a primit finanțările necesare pentru reabilitare prin programele naționale de dezvoltare.
Astfel, prima solicitare am formulat-o către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, unde am solicitat sprijinul administratorului special pentru rezolvarea acestei probleme. Atât eu cat și domnul primar suntem conștienți de faptul că drumurile comunale nu intră în atribuțiile RAJDP Constanta și că o astfel de lucrare nu este cuprinsă în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța”, însă având în vedere lipsa fondurilor proprii ale primăriei și proiectul neaprobat spre finanțare din fondurile naționale, este singura soluție viabilă pentru reabilitarea acestui drum. Această cerere a fost facută și în ideea în care, în acest moment se lucrează pentru reabilitarea drumului județean DJ223, drum cu care se intersecteaza DC67, nefiind necesară deplasarea pe distanțe mari a utilajelor din dotarea RAJDP, traducându-se în costuri mai mici pentru regia judeteană. Vă prezint în link-ul următor solicitarea depusă de catre mine la RAJDP Constanța: Ghindăresti – RAJDP
Cea de a doua solicitare am adresat-o președintelui Consiliului Județean Constanța, căruia i-am solicitat respectuos să aprobe, la următoarea ședință a CJC, repartizarea pentru comuna Ghindărești a unei sume defalcate din TVA pe anul 2017 pentru finanțarea unor lucrări de plombare/reabilitare la drumul comunal, așa cum au mai beneficiat și alte localități în acest an (Adamclisi, Aliman, Amzacea, Castelu, Comana, Costinești, CuzaVodă, Lipnița, Deleni, Lumina, MihaiViteazu, Nicolae Bălcescu, Oltina, Săcele, Seimeni). Pentru cei interesati, pot accesa link-ul următor pentru a vedea adresa oficială: Ghindaresti – Cjc – DC67
Alături de domnul primar Vasile Simion așteptăm răspunsurile celor două autorități județene și suntem conștienți că o astfel de lucrare ar putea avea doar un caracter temporar, pentru „a trece iarna”, cheltuielile fiind prea mari cu reabilitarea acestuia la standarde europene. Dar sunt convins că anul viitor, lucrând impreună, vom putea obține fondurile necesare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru ca drumul comunal DC67 sa ajungă la standardele dorite de către comunitatea dunăreană.
Dacă doriți să aflați mai multe despre localitatea Ghindărești, vă propun să citiți și următorul material: https://bogdanbola.ro/ghindaresti-intre-legendele-trecutului-problemele-prezentului-si-posibilitatile-viitorului/172
Sursa foto: https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts
aug. 8, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Vă prezint în materialul de mai jos adresa pe care am depus-o astăzi la Consiliul Judeţean Constanţa, solicitând implicarea directă si imediată a aparatului de specialitate al CJC în atragerea, pentru judeţul nostru, a cât mai multe fonduri din noile programe lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene. Acestea se adresează doar judeţelor riverane Dunării, termenul de depunere începe sa curgă din data de 28 august şi reprezintă teme de interes major pentru toate comunităţile constănţene: infrastructură, cultură şi îmbunătăţirea mediului urban.
Consider că implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem ca şi comunitate. Iar după ce veţi citi randurile ce urmează, veţi avea informaţiile necesare ca după data de 28 decembrie (data limită de depunere a proiectelor) să vă duceţi la primarul dumneavoastră şi să îl întrebaţi ce proiecte a depus pentru comunitate, fie că vorbim despre promovarea culturii şi a turismului, despre dezvoltarea infrastructurii sau pentru crearea de noi facilităţi de recreere.
„Domnule Preşedinte
Săptămâna trecută au fost lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene trei apeluri de proiecte care se adresează în mod direct celor 12 judeţe riverane Dunării. Având în vedere importanţa acestor iniţiative, pe care vi le voi prezenta succinct, consider că este de datoria noastră, a Consiliului Judeţean Constanţa, să identificam obiectivele pe care le putem finanţa cu ajutorul acestor programe, sa promovăm aceste proiecte şi să iniţiem procedurile privind posibilele parteneriate cu unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului nostru pentru a le duce la bun sfârşit.
Solicitanţii eligibili sunt autoritățile publice centrale, unitățile administrativ teritoriale, unităţi de cult, organizaţii nonguvernamentale, precum şi parteneriate între entităţile menţionate anterior. Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS), iar din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, indiferent de regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.
Valoarea maximă totală a unui proiect este 5 milioane euro (in cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă totală este de 10 milioane euro), pe cand valoarea minimă totală a unui proiect poate fi de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Primul apel de proiect este dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în ceea ce priveşte Aria prioritară 3 a SUERD „Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe între oameni„, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Prin acest proiect, se doreste finanţarea obiectivelor incluse în patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural si obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.
In cadrul acestei axe de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.
Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la:
- Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
- Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
- Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
- Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
Al doilea apel de proiect se refera la Axei prioritara 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020). Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judetene, după cum urmează:
- modernizarea si reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc. reţelei de drumuri judeţene (inclusiv poduri și podețe, acces la proprietăți – aflate în domeniul public ) care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, pentru a contribui la depășirea dificultăților și blocajelor, inclusiv în materie de mediu și economie, în special în secțiunile transfrontaliere.
- construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației (parapeți de protecție, limitatoare de viteză – inclusiv marcaje rezonatoare), semnalistică orizontală și verticală, reorganizare de intersecții.
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
- construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători) pentru transport public;
- realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (construire/modernizare trasee pietonale și piste pentru biciclisti acolo unde geografia terenului permite acest lucru), inclusiv semnalistica luminoasă verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică.
Toate aceste măsuri au ca rol îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere regionale/ locale (din regiunea Dunării) şi a accesului la zonele rurale dar si dezvoltarea planificării nodurilor pentru multimodalitate. Totodată, prin acest proiect, se facilitează îmbunătățirea drumurilor secundare și terțiare în regiunea Dunării, se sprijină transportul sigur și sustenabil și a mobilității cetătenilor, creându-se astfel posibilitatea dezvoltării unor terminale multimodale eficiente pe mare, râuri și uscat în regiunea Dunării și asigurarea conectivității și accesului către ele prin integrarea tuturor modalităţilor de transport și a serviciilor eficiente de logistică, până în 2030.
Ultimul proiect propus judetelor riverane Dunarii are legatură cu Axa prioritară 5 – Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
Prioritatea de investiții o reprezintă realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate. Acțiunile propuse în cadrul acestui proiect ar fi urmatoarele:
- demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
- realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
- amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști);
- crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
- achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere/vestiare, scene;
- instalare Wi-Fi în spațiile publice;
- instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect;
- dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);
- înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice a terenului obiect al investiției;
- realizare sistem de irigații/sistem de iluminat pentru spațiile amenajate prin proiect.
Din aceste motive, domnule Președinte, consider ca prioritar pentru toți locuitorii județului nostru ca aceste proiecte sa fie puse în practică, de la dezvoltarea infrastructurii până la restaurarea obiectivelor culturale, Consiliul Judetean Constanta trebuind sa fie un factor de coeziune pentru primăriile din județ. Deoarece se merge pe principiul “primul venit, primul servit” iar termenul de depunere începe sa curgă de la data de 28 august, propunerile mele sunt urmatoarele:
- având în vedere aprobarea grupului de lucru privind proiectul de dezvoltare intercomunitară DanuBio (adresa nr 21027/01.08.2017), vă rog să dispuneți numirea reprezentanţilor CJC cat mai curând posibil pentru a putea demara lucrările în folosul comunităţilor dunărene. Pentru mai multe detalii despre DanuBio, accesaţi următorul link – https://bogdanbola.ro/danubio/64
- departamentele de specialitate sa formuleze adrese de informare către toţi primarii din judeţ pentru a le aduce la cunostinţă aceste apeluri de proiecte, pentru a identifica din timp obiectivele vizate pentru obţinerea de fonduri.
- dupa ce am identificat priorităţile, trebuie stabilit cadrul general de acţiune, pentru ca aceste proiecte sa se îmbine armonios şi să începem discuţiile cu primăriile solicitante despre oportunitatea formării de parteneriate.
Domnule Presedinte, implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem, de aceea vă asigur de întregul meu sprijin în accesarea acestor apeluri de proiecte.”
Accesand link-ul urmator veti putea gasi mai multe informatii despre apelul de proiecte, ghidul solicitantului, etc: http://www.mdrap.gov.ro/comunicare/presa/comunicate?luna=7&an=2017&x=30&y=9
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.