oct. 4, 2017 | Administraţie publică, Fundația Județeană pentru Tineret Constanța
Motivul pentru care nu multă lume cunoaște detalii despre Fundația Județeană pentru Tineret Constanța este unul foarte simplu: nu s-a dorit acest lucru de către administratorii acestei instituții. În mileniul tehnologiei și deschiderii către comunicare, activitatea acestei Fundații se află în continuare învăluită în mister și aproape nimeni nu pare interesat să afle ce se întâmplă cu patrimoniul de stat al fostei Uniuni a Tineretului Comunist.
Fundația Județeană pentru Tineret Constanța – scurt istoric
În urmă instaurării regimului democrat în România, patrimoniul UTC a fost alocat, în județele în care a existat, către fundații județene pentru tineret, care să asigure și pe viitor faptul că acel patrimoniu va fi utilizat în interesul tinerilor. Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Constanţa este persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ, constituită în baza Decretului–Lege 150/1990 și reglementată ulterior prin Legea 146/2002 “ privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret. Are ca scop elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești.
Ținând cont de caracterul fundației, aceasta fiind de utilitate publică, am încercat să aflu mai multe detalii despre activitatea ei, însă nu a putut fi identificată o adresă web sau orice fel de promovare a activităților pe canalele social-media. Mai mult decât atât, la sediul pe care îl are indicat fundația, respectiv Șoseaua Constanței, nr. 43, Mangalia, nu a fost găsită absolut nicio persoană, acolo desfășurându-și însă activitatea mai multe societăți comerciale ( iar la numărul de telefon pe care Fundația Județeană pentru Tineret îl are ca și contact nu răspunde nimeni ).
Prima interpelare pe care am formulat-o, pentru a afla mai multe detalii despre această organizație fantomatică, a fost adresată Consiliului Județean Constanța în luna septembrie 2016 (nr. înregistrare 22956). Răspunsul a fost unul dezarmant: nu a fost găsită la CJC nicio informație solicitată, chiar dacă Fundația Județeana pentru Tineret este o persoană juridică de utilitate publică. Mai mult decât atât, chiar dacă patrimoniul fundației este unul de stat și potrivit art. 6 alin. 4 din legea 146/2002 spune clar că „la adunarea generală (a fundației) pot participa, fără drept de vot, câte un reprezentant delegat de direcția pentru tineret și sport județeană…precum și de consiliul județean”, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Având în vedere aceste aspecte, în luna martie a anului curent, alături de colegul meu liberal Radu Bogdan Matei am depus un proiect de hotărâre la Consiliul Județean Constanța, prin care am solicitat, potrivit articolului 29 alin 1 din Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret, înființarea Comisiei de Evaluare, Supraveghere și Control al Fundației Județene pentru Tineret Constanța și numirea mea ca reprezentant al CJC în această comisie. Proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi, dar din nou ne-am lovit de alte piedici.
Din această Comisie, ar trebui să mai facă parte și reprezentanți din cadrul Instituției Prefectului, Direcției Județene pentru Sport și Tineret și A.N.A.F –A.J.F.P. Constanța. Din cele trei instituții, nici până în acest moment nu a fost desemnat un reprezentant din partea Prefecturii Constanța, chiar dacă am făcut solicitări repetate în acest sens (luna aprilie și iunie 2017).
Motivarea Instituției Prefectului, de a nu desemna un reprezentant, o consider hilară și își are rădăcinile într-o adresă primită de la Ministerul Tineretului și Sportului care face referire la faptul că „nu există aprobat un Regulament de punere în aplicare a dispozițiilor Legii 146/2002”. Însă, din punctul nostru de vedere, acest fapt nu ar trebui să oprească instituțiile statului de a forma această Comisie, având în vedere că discutăm totuși de un patrimoniu al statului și de o lege în vigoare.
Fundația Județeană pentru Tineret Constanța – între control și dizolvare
În ciuda faptului că Fundația Județeană pentru Tineret Constanța nu și-a administrat în conformitate cu legea patrimoniul (în ultimii 5 ani nu a desfășurat activități pentru tineret),cu toate că sediul fundației a fost închiriat în mod nelegal către diverse entități cum ar fi cabinet notarial, școală de șoferi, magazin UPC (ba chiar s-a încercat în acest an să se deschidă o sală de jocuri și un bar la parterul imobilului din Mangalia) autoritățile statului închid ochii în continuare. Cel mai bun exemplu: www.reporterntv.ro/stire/centrul-pentru-tineret-din-mangalia-s-ar-putea-transforma-in-sala-de-pacanele-video.
Scopul de a exista pentru Fundația Județeană pentru Tineret Constanța este prevăzut de Decretul-Lege,art. 3 alin.(1) – administrarea patrimoniului propriu în folosul tuturor tinerilor şi al organizaţiilor de tineret, cu excepţia organizaţiilor ce aparţin partidelor şi formațiunilor politice. Articolul 3 alin. (1) din Lege dezvoltă acest scop cu elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti.
Federația Tinerilor din Constanța a depus, săptămâna trecuta, la registratura Consiliului Județean Constanța o adresă prin care ne solicită sprijinul în rezolvarea acestei probleme, semnalând și mai multe nereguli în activitatea celor de la Fundația Județeană pentru Tineret Constanța. Mai mult, aceștia solicită Comisiei pentru evaluarea, supravegherea și controlul Fundației ca în urma controlului pe care îl vom efectua să dispunem dizolvarea Fundației Județene pentru Tineret Constanța. Puteți vedea în acest fișier documentele depuse: Adresă Federația Tinerilor din Constanța
Din punctul meu de vedere (și nu numai) și în raport cu aceste prevederi, apreciez faptul că activitatea Fundației Județene pentru Tineret Constanța nu este în concordanță cu scopul pe care aceasta trebuia să îl respecte prin lege. Mai mult decât atât, Fundația Județeana pentru Tineret Constanța, neavând un site web și neprezentând vreun raport de activitate, așa cum ar fi normal potrivit art. 41 alin. (2) lit. c) din O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care stabilește obligația fundațiilor de utilitate publică de a publică anual raportul de activitate, încalcă legea în mod flagrant, fără frica vreunei instituții a statului.
Din toate aceste motive, am formulat încă o sesizare către Instituția Prefectului Constanța, prin care solicit numirea unui membru în Comisia de Evaluare, Supraveghere și Control a Fundației Județene pentru Tineret Constanța. De asemenea, având în vedere informațiile prezentate în acest material, cât și cele prezentate publicului de către Federația Tinerilor din Constanța, am solicitat analizarea posibilității de a cere în instanță dizolvarea Fundației Județene pentru Tineret Constanța, potrivit art. 31 alin. (2) din Lege 146/2002.
Fundațiile județene pentru tineret se dizolvă de drept în 4 cazuri, două dintre ele fiind subliniate deja în acest material: administrarea defectuoasă a patrimoniului și neîndeplinirea scopului pentru care au fost constituite sau urmărirea unui alt scop. Am ajuns să consider că doar asa, dizolvând această fundație, patrimoniul ei poate fi folosit la adevărata sa capacitate de către tinerii județului nostru și în adevăratul ei scop.
În speranța că data viitoare când vă voi mai informa despre acest subiect, voi veni și cu acțiuni concrete și în folosul comunității din partea autorităților noastre, vă prezint mai jos materialul depus la Instituția Prefectului Constanța:
sept. 12, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa
În calitate de membru al Comisiei de Educaţie, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, am efectuat mai multe vizite de lucru în comuna Pantelimon, la invitaţia preşedintelui PNL Pantelimon Costel Armăşescu, unde am discutat cu cetăţenii şi cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din localitate, care mi-au expus o parte din problemele cu care se confruntă comunitatea.
Aşa cum orice locuitor al comunei îşi poate uşor imagina, principalul subiect de discuţie a fost starea extrem de precară a drumului judeţean DJ228B. Deşi are aproximativ șapte km lungime, aceştia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpaturi și plombe sărite. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice investiții care ar putea fi făcute de agenţii economici interesaţi sau autorităţile judeţene. Astfel, nu se pot crea noi locuri de muncă sau oportunităţi pentru tinerii din localitate, iar cetatea Ulmetum va rămane în continuare în afara oricărui circuit turistic judeţean.
Din aceste considerente, împreună cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări privind programul cu lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul CJC, unde la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-comuna Pantelimon-comuna Grădina-comuna Cogealac).
Pornind de la informațiile primite de la cetăţeni și analizând starea de fapt în comună, am întrebat administratorul special al Regiei dacă este de părere că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă este nevoie de o consolidare suplimentară. Pentru mai multe detalii, vă invit să citiți materialul următor, unde am prezentat solicitările către RAJDP Constanța: bogdanbola.ro/comuna-pantelimon-si-cetatea-ulmetum-rupte-de-civilizatie/311
Interpelare către primarul interimar al comunei Pantelimon
Având în vedere aceste aspecte, lipsa de transparenţă de care a dat dovadă până în acest moment administraţia locală a comunei şi nevoia de a găsi soluţii la toate aceste probleme, am solicitat primarului interimar al comunei, alături de preşedintele PNL Pantelimon Costel Armăşescu şi echipa sa de consilieri locali liberali, în conformitate cu prevederile legii 544/2001 şi art. 31 din Constituţia României privind dreptul la informaţie, să ne pună la dispoziţie, nouă şi locuitorilor din comuna Pantelimon, următoarele informaţii cu caracter public:
- Contractul de asociere în participaţiune pe care primăria Pantelimon îl avea iniţial cu SC NICO EXPLO CAR SRL şi toate actele subsecvente, anexe la contract, inclusiv documentaţia prin care au fost cedate cu titlu gratuit către SC YUL EURO TRANS SRL drepturile şi obligaţiile din contractul iniţial (de asemenea, orice anexă care a fost fost semnată de noile părţi ale contractului).
- Vă rugăm să ne comunicaţi care este cuantumul anual al redevenţei primite de către comuna noastră, de la începutul contractului şi până în prezent. Menţionăm faptul că în cazul unor astfel de contracte, comunitatea beneficiază şi de o cantitate anuală de piatră, atât de necesară pentru pietruirea drumurilor din satele noastre. Din informaţiile pe care le deţinem, comuna noastră nu beneficiază de un asemenea protocol. Vă solicităm să aduceţi nişte lămuriri cetătenilor comunei şi pe acest subiect, cariera de piatră Pantelimon producând zilnic în jur de 4.000 de tone de piatră concasată de diferite sortimente, potrivit informaţiilor oferite pe propria lor pagina web – http://cariera-piatra-pantelimon.ro/index.php
- Această asociere în participaţiune este, din câte cunoaştem, condusă de un consiliu de administrare format din patru membri, doi fiind din partea Consiliului Local, iar hotărârile acestui consiliu ar trebui consemnate într-un registru. Având în vedere că acest consiliu ar trebui să stabilească lunar şi repartizarea profitului între asociaţi, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie rapoartele lunare pe ultimii trei ani. De asemenea, reprezintă un mister pentru comunitatea noastră cine sunt cei doi membri desemnaţi din partea Consiliului Local Pantelimon pentru a ne reprezenta în cadrul acestei asocieri, motiv pentru care va rugăm să îi nominalizaţi şi să ne puneţi la dispoziţie documentaţia prin care aceştia au fost numiţi.
- Există un raport scris de specialiştii primăriei din comuna Pantelimon din care să rezulte faptul că traficul greu se desfaşoară pe drumul de exploatare şi nu prin centrul comunei, aşa cum se sugerează în adresa transmisă în mai 2016 de fostul primar Neicu Vasile, Agenţiei pentru Resurse Minerale? Potrivit acestei adrese, pe care o solicităm să ne-o puneţi la dispoziţie, contrasemnată de domnul secretar Cristian Dima, se subliniază faptul că nu sunt afectate infrastructura şi clădirile adiacente drumurilor publice, motiv pentru care nu este necesară încheierea unui Acord de Reabilitare.
- Domnule Primar, potrivit legii 284/2005, comunitatea noastră ar fi putut beneficia de reabilitarea drumurilor şi clădirilor din comună dacă un astfel de Acord ar fi fost semnat şi am fi putut creşte nivelul de trai al cetăţenilor din Pantelimon. Vă solicităm un punct de vedere public în care să ne spuneţi clar, în prima şedinţă de consiliu local, dacă susţineţi cele spuse de fostul primar în adresa către Agenţia de Resurse Minerale, că un astfel de Acord nu este necesar, că traficul greu se realizează doar pe drumul de exploatare iar clădirile şi drumurile nu sunt afectate.
- De asemenea, vă solicităm ca la prima şedinţă a consiliului local din comuna Pantelimon să puneţi pe ordinea de zi propunerea noastră, a consilierilor liberali, prin care solicităm înfiinţarea unei comisii pentru evaluarea în teren a pagubelor produse de către traficul greu din comună. Un astfel de proiect, pe care ne obligăm să îl susţinem şi să îl fundamentăm, vine în sprijinul comunităţii pe care o reprezentăm şi poate pune bazele pe care vom recontrui viitorul comunei.
În speranţa în care solicitările noastre vor primi răspunsurile necesare în cel mai scurt timp posibil, domnule Primar, vă asigurăm de tot sprijinul nostru, al consilierilor locali şi judeţeni ai Partidului Naţional Liberal. Considerăm că problemele cu care se confruntă localitatea noastră durează de prea mult timp şi că doar prin implicarea noastră, a tuturor, se pot găsi soluţiile necesare şi mult aşteptate de locuitorii comunei Pantelimon.
aug. 23, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
La marginea estică a localităţii Pantelimon se află ruinele castrului roman Ulmetum, una dintre cele mai interesante cetăţi antice ale Dobrogei. Povestea acestei cetăţi (denumirea ei însemnând „Pădurea de ulmi”) începe după cucerirea Daciei, în secolul II, când Traian oferă veteranilor, ca recompensă pentru serviciile lor, loturi de pământ în Moesia Inferior (Dobrogea). Aceştia, împreună cu câteva zeci de familii de traci din neamul bessilor, se instalează în această zonă şi încep fortificarea satului, deoarece, fiind la răspântia drumurilor comerciale, era adesea ţinta năvălitorilor şi a tâlharilor (stă mărturie o piatră funerară ridicată de negustorul Valerius Valens, cel care în epitaf îşi deplânge cei trei fii ucişi într-un interval de numai un an). De asemenea, arheologii din Constanța au stabilit că, la sfârșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a găzduit sute de federați goti, care primiseră dreptul de a se stabili în această zonă. Cu ocazia săpăturilor, în centrul fortificației a fost decoperit mormântul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza că necropolele ar fi fost amplasate numai în afara localităților.
Dacă vă întrebați de ce un asemenea castru roman, care este inclus în Repertoriul Arheologic Național și în lista monumentelor istorice a Județului Constanța, nu este cunoscut mai deloc sau valorificat precum ar fi normal, răspunsul pe care îl am ar fi unul destul de simplu: drumul județean DJ 228B arată de parcă ar fi văzut și cucerirea Daciei de către romani, iar ultima reabilitare a drumului pare a fi fost în secolul VI în urma unei invazii avaro-slave.
Pentru locuitorii comunei Pantelimon, acest drum județean nu mai este demult un motiv de a face haz de necaz, situația lui degradându-se de la an la an, mi-a spus liderul consilierilor liberali din localitate, Costel Armășescu. Deși are aproximativ șapte km lungime, aceștia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. În timp ce toți locuitorii din zonă suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul județean se distruge tot mai mult, o vină majoră având și traficul greu, în zonă existând trei cariere de piatră. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice fel de investiții, creșterea economică a zonei fiind astfel blocată.
Nu mai menționez partea de promovare a turismului pentru că sincer, mi-ar fi rușine de oamenii aceia ale căror vieți sunt puse în pericol din cauza acestui drum și a traficului greu din zonă, mai ales în perioadele ploioase sau cu căderi masive de zăpadă, când este îngreunată serios circulația atât pentru oameni cât și pentru vehicule cu tracțiune animală sau autovehicule. In situații de urgență, în care este necesar a se interveni cu mijloace de transport și echipamente adecvate, acestea nu pot acționa în timp util, fapt care conduce la o întârziere deosebit de mare, în unele cazuri aceasta putând fi fatală locuitorilor comunei.
Dar să revenim la rezolvarea acestei probleme: în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța” la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-Pantelimon-Grădina-Cogealac), lucrare care este programată în acest an, dar care până în acest moment, nu a fost demarată. Având în vedere aceste aspecte, împreună cu consilierii locali ai Partidului National Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări pe acest subiect.
Astfel, pornind de la informațiile pe care le deținem la acest moment și analizând starea de fapt în comună (drumuri distruse și case cu pereți crăpați de la trepidații), am întrebat administratorul special al Regiei dacă crede că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și dacă nu cumva, acestea nu vor fi suficiente pentru a aduce drumul la o stare normală. De asemenea, la atenționarea consilierului local Costel Armășescu, am observat că există mai multe porțiuni de drum care sunt aproape prăbușite (asfaltul este rupt de la centrul axei drumului spre margini) și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie de o consolidare suplimentară a acestuia.
Sincer să fiu, orice măsură pe care o va lua Consiliul Județean Constanța și Regia Autonoma Județeană de Drumuri și Poduri, nu cred că va fi eficientă până nu se va rezolva problema traficului greu din comună..și aici cred că este „buba” cea mai mare a administrației locale de până acum. În pofida faptului că există un drum de exploatare care ocolește comuna, am putut observa personal cinci camioane încărcate cu piatră trecând prin centrul comunei la un interval de zece minute și continuându-și ruta spre drumul național pe DJ226B. Lucrul acesta nu este deloc normal și din discuțiile cu consilierii locali ai PNL, administrația locala PSD nu a făcut niciun demers pentru a trage la răspundere pe cei vinovați pentru distrugerea infrastructurii în comuna Pantelimon și nici pentru a beneficia, măcar în mică parte, de piatra extrasă din carieră (un lucru absolut normal în astfel de contracte).
Mai mult decât atât, se pare ca există un document oficial prin care primarul PSD al comunei Pantelimon înștiințează societatea care exploatează cariera de piatră că nu este necesar un Acord de reabilitare pentru drumurile din interiorul comunei, deoarece nu sunt afectate infrastructura și clădirile adiacente, traficul greu realizându-se pe drumul de exploatare. Mă întreb ce părere au locuitorii comunei despre existența unui astfel de document, care practic i-a privat de case stabile și drumuri normale pentru secolul acesta…
Din aceste motive, împreună cu președintele organizației PNL Pantelimon, Costel Armășescu și consilierii locali liberali, vom depune săptămâna viitoare solicitări la Primăria Pantelimon pentru a obține (sperăm noi) mai multe detalii despre acordurile dintre primărie și cei care exploatează cariera. Astfel de date, într-o țară normală, ar trebui să fie cu caracter public și la îndemâna tuturor locuitorilor, însă vorba celebrei campanii de promovare a turismului mioritic, trăim într-o Românie „mereu surprinzătoare”. Dar despre asta vom discuta în săptămânile care urmează..
Dacă vă interesează să aflați mai multe și despre alte comune cu un specific aparte, care au aceleași probleme, vă invit să citiți și materialul următor: https://bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300
aug. 16, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Acum două săptămâni vă povesteam despre problemele prezentului și posibilițătile viitorului comunei Ghindărești, „insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene. Dar aceste oportunități depind doar de cum vom putea rezolva cât mai repede problemele actuale cu care se confruntă această comunitate. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, în cea mai mare parte a lor tineri, căutând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numărul este în continuă scădere.
Cred că ați auzit toți politicienii cum vorbesc să aducă tinerii înapoi in țară, sa reîntregească familiile, dar noi nici măcar nu avem drumurile necesare pe care aceștia să se intoarcă acasă. Si din păcate, singura cale de acces în comuna Ghindărești, drumul comunal DC67, se află într-o stare absolut deplorabilă. Din aceste motive, împreună cu domnul primar Vasile Simion, am depus solicitările necesare către autoritățile județene competente pentru reabilitarea drumului comunal.
Cei aproximativ șapte km de la intersecția Tichilești – DC67 sunt într-o stare foarte proastă, acostamentele de pământ cu multă vegetație, partea carosabilă are viabilitatea foarte rea, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. Aceiași problemă o avem și pe sectorul de drum Ghindărești – DN2A, în lungime de aproximativ patru km. În timp ce toți locuitorii acestei comune suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul comunal nu a primit finanțările necesare pentru reabilitare prin programele naționale de dezvoltare.
Astfel, prima solicitare am formulat-o către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, unde am solicitat sprijinul administratorului special pentru rezolvarea acestei probleme. Atât eu cat și domnul primar suntem conștienți de faptul că drumurile comunale nu intră în atribuțiile RAJDP Constanta și că o astfel de lucrare nu este cuprinsă în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța”, însă având în vedere lipsa fondurilor proprii ale primăriei și proiectul neaprobat spre finanțare din fondurile naționale, este singura soluție viabilă pentru reabilitarea acestui drum. Această cerere a fost facută și în ideea în care, în acest moment se lucrează pentru reabilitarea drumului județean DJ223, drum cu care se intersecteaza DC67, nefiind necesară deplasarea pe distanțe mari a utilajelor din dotarea RAJDP, traducându-se în costuri mai mici pentru regia judeteană. Vă prezint în link-ul următor solicitarea depusă de catre mine la RAJDP Constanța: Ghindăresti – RAJDP
Cea de a doua solicitare am adresat-o președintelui Consiliului Județean Constanța, căruia i-am solicitat respectuos să aprobe, la următoarea ședință a CJC, repartizarea pentru comuna Ghindărești a unei sume defalcate din TVA pe anul 2017 pentru finanțarea unor lucrări de plombare/reabilitare la drumul comunal, așa cum au mai beneficiat și alte localități în acest an (Adamclisi, Aliman, Amzacea, Castelu, Comana, Costinești, CuzaVodă, Lipnița, Deleni, Lumina, MihaiViteazu, Nicolae Bălcescu, Oltina, Săcele, Seimeni). Pentru cei interesati, pot accesa link-ul următor pentru a vedea adresa oficială: Ghindaresti – Cjc – DC67
Alături de domnul primar Vasile Simion așteptăm răspunsurile celor două autorități județene și suntem conștienți că o astfel de lucrare ar putea avea doar un caracter temporar, pentru „a trece iarna”, cheltuielile fiind prea mari cu reabilitarea acestuia la standarde europene. Dar sunt convins că anul viitor, lucrând impreună, vom putea obține fondurile necesare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru ca drumul comunal DC67 sa ajungă la standardele dorite de către comunitatea dunăreană.
Dacă doriți să aflați mai multe despre localitatea Ghindărești, vă propun să citiți și următorul material: https://bogdanbola.ro/ghindaresti-intre-legendele-trecutului-problemele-prezentului-si-posibilitatile-viitorului/172
Sursa foto: https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts
aug. 8, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Vă prezint în materialul de mai jos adresa pe care am depus-o astăzi la Consiliul Judeţean Constanţa, solicitând implicarea directă si imediată a aparatului de specialitate al CJC în atragerea, pentru judeţul nostru, a cât mai multe fonduri din noile programe lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene. Acestea se adresează doar judeţelor riverane Dunării, termenul de depunere începe sa curgă din data de 28 august şi reprezintă teme de interes major pentru toate comunităţile constănţene: infrastructură, cultură şi îmbunătăţirea mediului urban.
Consider că implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem ca şi comunitate. Iar după ce veţi citi randurile ce urmează, veţi avea informaţiile necesare ca după data de 28 decembrie (data limită de depunere a proiectelor) să vă duceţi la primarul dumneavoastră şi să îl întrebaţi ce proiecte a depus pentru comunitate, fie că vorbim despre promovarea culturii şi a turismului, despre dezvoltarea infrastructurii sau pentru crearea de noi facilităţi de recreere.
„Domnule Preşedinte
Săptămâna trecută au fost lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene trei apeluri de proiecte care se adresează în mod direct celor 12 judeţe riverane Dunării. Având în vedere importanţa acestor iniţiative, pe care vi le voi prezenta succinct, consider că este de datoria noastră, a Consiliului Judeţean Constanţa, să identificam obiectivele pe care le putem finanţa cu ajutorul acestor programe, sa promovăm aceste proiecte şi să iniţiem procedurile privind posibilele parteneriate cu unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului nostru pentru a le duce la bun sfârşit.
Solicitanţii eligibili sunt autoritățile publice centrale, unitățile administrativ teritoriale, unităţi de cult, organizaţii nonguvernamentale, precum şi parteneriate între entităţile menţionate anterior. Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS), iar din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, indiferent de regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.
Valoarea maximă totală a unui proiect este 5 milioane euro (in cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă totală este de 10 milioane euro), pe cand valoarea minimă totală a unui proiect poate fi de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Primul apel de proiect este dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în ceea ce priveşte Aria prioritară 3 a SUERD „Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe între oameni„, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Prin acest proiect, se doreste finanţarea obiectivelor incluse în patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural si obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.
In cadrul acestei axe de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.
Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la:
- Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
- Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
- Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
- Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
Al doilea apel de proiect se refera la Axei prioritara 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020). Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judetene, după cum urmează:
- modernizarea si reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc. reţelei de drumuri judeţene (inclusiv poduri și podețe, acces la proprietăți – aflate în domeniul public ) care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, pentru a contribui la depășirea dificultăților și blocajelor, inclusiv în materie de mediu și economie, în special în secțiunile transfrontaliere.
- construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației (parapeți de protecție, limitatoare de viteză – inclusiv marcaje rezonatoare), semnalistică orizontală și verticală, reorganizare de intersecții.
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
- construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători) pentru transport public;
- realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (construire/modernizare trasee pietonale și piste pentru biciclisti acolo unde geografia terenului permite acest lucru), inclusiv semnalistica luminoasă verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică.
Toate aceste măsuri au ca rol îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere regionale/ locale (din regiunea Dunării) şi a accesului la zonele rurale dar si dezvoltarea planificării nodurilor pentru multimodalitate. Totodată, prin acest proiect, se facilitează îmbunătățirea drumurilor secundare și terțiare în regiunea Dunării, se sprijină transportul sigur și sustenabil și a mobilității cetătenilor, creându-se astfel posibilitatea dezvoltării unor terminale multimodale eficiente pe mare, râuri și uscat în regiunea Dunării și asigurarea conectivității și accesului către ele prin integrarea tuturor modalităţilor de transport și a serviciilor eficiente de logistică, până în 2030.
Ultimul proiect propus judetelor riverane Dunarii are legatură cu Axa prioritară 5 – Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
Prioritatea de investiții o reprezintă realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate. Acțiunile propuse în cadrul acestui proiect ar fi urmatoarele:
- demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
- realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
- amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști);
- crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
- achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere/vestiare, scene;
- instalare Wi-Fi în spațiile publice;
- instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect;
- dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);
- înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice a terenului obiect al investiției;
- realizare sistem de irigații/sistem de iluminat pentru spațiile amenajate prin proiect.
Din aceste motive, domnule Președinte, consider ca prioritar pentru toți locuitorii județului nostru ca aceste proiecte sa fie puse în practică, de la dezvoltarea infrastructurii până la restaurarea obiectivelor culturale, Consiliul Judetean Constanta trebuind sa fie un factor de coeziune pentru primăriile din județ. Deoarece se merge pe principiul “primul venit, primul servit” iar termenul de depunere începe sa curgă de la data de 28 august, propunerile mele sunt urmatoarele:
- având în vedere aprobarea grupului de lucru privind proiectul de dezvoltare intercomunitară DanuBio (adresa nr 21027/01.08.2017), vă rog să dispuneți numirea reprezentanţilor CJC cat mai curând posibil pentru a putea demara lucrările în folosul comunităţilor dunărene. Pentru mai multe detalii despre DanuBio, accesaţi următorul link – https://bogdanbola.ro/danubio/64
- departamentele de specialitate sa formuleze adrese de informare către toţi primarii din judeţ pentru a le aduce la cunostinţă aceste apeluri de proiecte, pentru a identifica din timp obiectivele vizate pentru obţinerea de fonduri.
- dupa ce am identificat priorităţile, trebuie stabilit cadrul general de acţiune, pentru ca aceste proiecte sa se îmbine armonios şi să începem discuţiile cu primăriile solicitante despre oportunitatea formării de parteneriate.
Domnule Presedinte, implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem, de aceea vă asigur de întregul meu sprijin în accesarea acestor apeluri de proiecte.”
Accesand link-ul urmator veti putea gasi mai multe informatii despre apelul de proiecte, ghidul solicitantului, etc: http://www.mdrap.gov.ro/comunicare/presa/comunicate?luna=7&an=2017&x=30&y=9
aug. 6, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Turism local
Într-o ţară in care se practică moda festivalurilor şi evenimentelor pe mulţi bani publici şi fără un impact cultural sau social semnificativ, în timp ce localităţile conduse de aceşti edili nu au curent electric, apă curentă sau drumuri asfaltate, mai există şi comunităţi cu primari care au înţeles că se poate şi altfel. Acesta este şi cazul comunei Topalu din judeţul Constanţa, care din câte am putut observa până acum, începe tot mai mult să se apropie de esenţa conceptului de „comunitate”, iar solidaritatea şi caritatea nu mai sunt privite doar ca nişte mofturi individuale.
Turismul este încă subdezvoltat în această localitate (ca în mai toate comunele de pe linia Dunării), dar împreună cu primarul localităţii, Valentin Stanciu, facem eforturi pentru a remedia acest aspect. Lipsesc deocamdată spaţiile de cazare şi unităţile alimentare, însă există unele în construcţie. O soluţie imediată, gândită cu domnul primar, ar putea fi următoarea: identificarea a două gospodării tărăneşti în care să se organizeze evenimente lunare, în care oraşenii să vină şi să guste din bunătăţile locului (o variantă de brunch tradiţional). Spaţiile pot fi identificate trebuie să aibă mult spaţiu verde şi o privelişte cât mai frumoasă, o taxă de participare poate fi reţinută de către un ONG (partener al primăriei), iar fondurile să fie apoi redistribuite către sătenii care vor aduce propria lor mâncare şi băutură. Acest sistem de brunch tradiţional, adresat cu precădere celor din oraşe, este la mare căutare în Ardeal şi s-a dovedit de un real succes, fiind o alternativă foarte bună de promovare a agroturismului şi venind în sprijinul locuitorilor satelor respective.
Un astfel de eveniment nu poate fi organizat de către primărie fără ajutorul comunităţii pe care o „păstoreşte”. Iar aici, edilul din Topalu are un noroc formidabil, deoarece există persoane care au înţeles ce înseamnă cu adevărat noţiunea de voluntariat. Cu ocazia zilelor „Festivalului Dunării”, oaspeţii de seamă ai oraşului Cernavodă (jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice) au venit la invitaţia noastră şi la Topalu. Între două pahare de licoare, primarul şi „brigada” sa de voluntari i-au așteptat pe invitaţi cu un prânz tradițional (brânză proaspătă, scrumbie afumată, borș de pește și miel la ceaun), cu garnitură de geamparale, servit cîmpenește, pe malul Dunării. Iar atunci când am întrebat pe una dintre doamne (în glumă) cât de tare îl urăşte pe primar că le-a adus aici în weekend, mi s-a răspuns pe un ton foarte serios: „Asta o facem pentru comună, nu puteam să îl lăsăm singur să se ocupe de invitaţi, e normal să dorim să se vorbească frumos de topoleni”. Da, mai există şi astfel de oameni extraordinari…..
Dar să ne întoarcem la oportunităţile zonei….multă lume ştie despre existenţa în comuna Topalu a celui mai bogat lăcaș de cultură din mediul rural, muzeul „Dinu si Sevasta Vintilă”,care își datorează paternitatea medicului Gheorghe Vintilă, un colecționar de artă entuziast, care în anul 1960 donează comunei 228 de lucrări de artă în memoria părinților săi învățători, cei care în 1920 au infiintat prima școală primară din Topalu. Aceste opere de artă (212 tablouri și 16 sculpturi), valorând multe milioane de euro, sunt creații ale marilor artiști plastici români ai secolelor XIX și XX, precum Grigorescu, Andreescu, Băncilă, Luchian, Petrascu, Tonitza, Ciucurencu, Paciurea, Aman, Baba, Darascu, Oscar Han, Pallady, Iser, Medrea şi alţii.
De asemenea, cine nu a auzit de Capidava, un castru roman ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, devenită mai apoi cetate bizantină, însoţită de cea mai mare necropolă bizantină descoperită pe teritoriul României (circa 100 de morminte medievale). Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, dar este şi locul descoperirii unui obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa sa: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc: Petre. Din păcate, acest obiectiv turistic se află într-un con de umbră din pricina neputinţei fostei conduceri a Consiliului Judeţean Constanţa de a duce la bun sfârşit restaurarea acestuia, cu complicitatea tacită a reprezentanţilor Ministerului Culturii (însă despre acest subiect, vă promit să vă povestesc mai multe cu altă ocazie).
Însă…câţi dintre dumneavoastră ştiu că pe o insulă, în mijlocul Dunării, în apropiere de satul şi de ruinele antice de la Capidava, un ostrov sălbatic în cea mai mare parte a anului se transformă timp de zece zile în fiecare vară într-un loc aproape magic. Copii, părinţi, tineri, dascăli, actori, oameni de stiinţă si scriitori de science-fiction din întreaga lume vizitează insula, se întâlnesc, îşi instalează corturile,discută şi învaţă împreună, într-o experienţă de viaţă şi de educaţie cu adevărat unică, in cadrul academiei ATLANTYKRON.
Acest eveniment, aflat la a 28-a ediţie (să-mi spuneţi şi mie câte evenimente şi festivaluri în această ţară au rezistat 28 de ani), se desfaşoară în luna august a fiecarui an şi pentru mine, este a doua oară când am plăcerea să particip pe insulă la cursurile acesteia. Fondarea academiei de vară Atlantykron în vara anului 1989 este datorată lui Alexandru Mironov, Aurel Carasel și Sorin Repanovici, fiind sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO. Dacă pe micuţa insulă de numai doi km pătraţi, denumită „Inelul de Piatră”, au participat la prima ediţie doar 29 de persoane, numărul participanților se ridică astăzi la aproape 500 (mai mulţi nici nu cred ca ar încăpea).
Anul acesta, împreună cu primarul localităţii Topalu Valentin Stanciu, dar şi alături de caţiva colegi din tineretul liberal, am făcut o vizită pentru a descoperi temele actuale care se discută în cadrul cursurilor..şi nu am fost deloc dezamăgiţi. De la astronomie şi astrofizică până la sisteme de dezvoltare – programare şi electronică, de la cursuri de comunicaţie radio la cursuri de antreprenoriat şi prim ajutor, totul se bazează aici pe dezvoltarea personală a participanţilor, pe inovaţie şi pe imaginaţia acestora. Aici auzi ce nu se predă înșcoli…se vorbește despre spațiul cosmic, despre robotică şi nanotehnologie, despre oraşe inteligente (nu ca cele a lui Firea), despre ce se întâmplă acum și ce va fi în viitor..dar mai ales, ai posibilitatea să te descoperi pe tine. Fascinant mi s-a părut cum în 2001, unul dintre cercetătorii care a participat la descoperirea hărţii genomului uman, a venit aici, pe Inelul de Piatră şi a prezentat materialul ştiinţific care a stat la baza descoperirii…agăţat de o salcie!
Şi dacă nu v-am convins până acum că acest eveniment este UNIC în lume, vă mai pot spune atât: stând de vorbă cu un tânăr aflat la a treia ediţie, mi-a povestit cum anul trecut şi-a băut cafeaua de dimineaţă, pe plaja insulei, cu Dumitru Prunariu, singurul astronaut român şi participant la Atlantykron patru ani la rând. De asemenea, mi-a povestit despre Paulică din Eforie (singurele detalii pe care le-am aflat despre el) care anul acesta le-a prezentat celorlalţi participanţi invenţia sa: o dronă-pompier, capabilă să detecteze focarele de incendiu şi să ofere informaţii în timp real pentru pompieri. Iar dacă aceste motive nu vi se par suficiente, vin cu argumentul suprem (cel puţin, pentru un profan ca mine): în 2012, pentru aproape două ore, tinerii noştri au fost în direct cu cei de la NASA în timp ce roverul Curiosity făcea primele „liniuţe” pe suprafaţa planetei Marte, cercetătorii americani impărtăşind cu cei aflaţi la Atlantykron multe dintre secretele misiunii în timp real.
Da, este fascinant…şi se întâmplă în judeţul nostru! Împreună cu domnul primar Valentin Stanciu, am făcut deja prima propunere pentru evenimentul de anul viitor: voluntarii care vor ajuta la ediţia următoare să fie din comunele constănţene, putând lua din fiecare şcoală un elev cu rezultate deosebite la învăţătură împreună cu un elev care nu are o condiţie financiară deosebită, tocmai pentru a le arăta că există mai mult în lumea aceasta decât satul în care s-au născut. De asemenea, voi propune grupului de lucru care se va ocupa de implementarea proiectului meu DanuBio ca această academie să beneficieze anul viitor de susţinerea Consiliului Judeţean Constanţa şi să se organizeze un eveniment deschis publicului în localitatea Topalu, tocmai pentru a populariza această academie cu adevărat elitistă dar şi pentru a prezenta cele mai noi descoperiri în robotică şi ştiinţa viitorului.
Acum, acest eveniment este pe sfârşit….dar comuna se pregăteşte deja de următorul: în perioada 07-14 august se va desfăşura la Topalu prima tabără de pictură de după 1989, organizatori fiind Consiliul Local și Primăria Topalu, alături de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Constanța (UAPR). De ce aici un astfel de festival? Răspunsul cel mai bun l-a dat chiar Aurelian Broască, președintele filialei Constanța a UAPR: „Apa care își schimbă de la o oră la alta culoarea, malurile când argiloase, când stâncoase, pitoreștile case, oamenii simpli cu chipuri ce trimit cu gândul la portretele pictate de maeștri români în prima jumătate a secolului XX, sunt motive pentru care în această vară vom lucra la Topalu”.
Ideea reînvierii tradiției taberelor de pictură de la Topalu (au mai fost organizate în perioada de dinainte de 1989) a izvorât în cadrul unei discuții purtate între Aurelian Broască și primarul comunei, Valentin Stanciu, dovadă a faptului că „Omul sfinţeşte locul”. Tabăra va găzdui nouă artişti plastici din judeţul nostru, dar şi invitaţi din restul ţării. Potrivit tradiţiei, fiecare pictor va dona una dintre lucrări comunei şi toţi vor face ateliere de lucru alături de cei mai mici locuitori ai ei, elevii interesaţi de culoare şi desen putând participa la ele. Singurele costuri pe care le implica un astfel de eveniment vor fi pensulele şi culorile, cazarea fiind de asemenea asigurată de primărie în cadrul instituţiilor pe care le deţine. Deci da..se poate organiza ceva deosebit, cu costuri mici şi cu implicarea maximă a comunităţii în care se desfăşoară evenimentul.
Cu speranţa că nu v-am plictisit cu atâtea detalii, promit să vă ţin la curent cu evenimentele care vor mai avea loc în Topalu şi nu numai!
P.S. Dacă aceste informaţii v-au fost de folos sau pe plac, vă rog să le distribuiţi mai departe pentru a le face cât mai cunoscute!
P.S. 2: Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii despre Atlantykron, vă invit să intraţi pe pagina lor oficială: http://atlantykron.org/
P.S. 3: Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre proiectul meu de dezvoltare intercomunitară DanuBio, vă invit să accesaţi următorul link: https://bogdanbola.ro/danubio/64
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.