iul. 31, 2017 | Administraţie publică, Turism local
La sfârşitul săptămânii care doar ce a trecut ar fi trebuit să aibă loc la Cernavodă „Festivalul Dunării”, eveniment organizat de Primăria Cernavodă în parteneriat cu Innovation Travel, ce avea ca scop promovarea tradiţiilor celor 18 minorităţi etnice din Dobrogea și o conferinţă despre posibilităţile pe care le oferă judeţul Constanţa pentru dezvoltarea turistică a rivierei dunărene. Spun că ar fi trebuit să aibă loc deoarece, din cauza condiţiilor meteo potrivnice, partea evenimentului care presupunea un târg autentic, cu produse tradiţionale, gătite şi servite de către localnici, nu a mai avut loc. Cu părere de rău, oraşul care trebuia să fie plin de viaţă, de mirosuri îmbietoare, de cântec şi de multă bună dispoziţie, a înregistrat un record absolut înaintea acestui weekend: cantitatea de apă căzută pe metrul pătrat a depăşit 150 de litri, fapt ce a condus la paralizarea activităţii în centrul oraşului, acesta fiind inundat pentru câteva ore bune (din păcate, noul canal colector al oraşului este finalizat in proporţie de doar 95% şi nu a putut fi de ajutor cernăvodărenilor). Însă, prin intervenţia rapidă a autorităţilor publice locale care au depus toate eforturile de a scoate centrul oraşului de sub ape, sâmbătă la prânz totul arăta de parcă nu s-ar fi întamplat nimic şi conferinţa a putut avea loc.
La aceasta au participat jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice. Una dintre prezentele marcante la acest eveniment a fost domnul Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă şi scriitor, fondator al academiei de vară Atlantykron (tabără sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO) care a vorbit despre mileniul vitezei în care ne aflăm, oraşele inteligente ale viitorului dar şi despre dispariţia elitelor din comunităţile din ţara noastră. 
Printre diversele teme abordate, am avut plăcerea de a le putea prezenta invitaţilor noştri „DanuBio”, primul proiect intercomunitar de dezvoltare a turismului pe linia Dunării constănţene. Împreună cu domnul primar Liviu Negoiţă şi cu domnul consilier judeţean Marian Iordache, am prezentat lucrurile concrete pe care dorim să le implementăm atât în localităţile limitrofe, dar mai ales în Cernavodă, aceasta fiind gazda evenimentului şi cel mai important nod rutier şi economic din zonă.
Cele trei categorii de monumente istorice de valoare națională excepțională considerate valori ale patrimoniului național ale orașului Cernavodă sunt:
1. Podul “Carol I”, monument de arhitectură industrială. În 1895 a fost inaugurat podul de la Cernavodă „Carol I”, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, iar la acea vreme, incluzând rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume (deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală).
2. Așezarea neolitică de tip Tell – În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, mai mulți arheologi conduși de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfășurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizații vechi. Într-un cimitir de inhumație neolitică, aparținător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars, care reprezentau un bărbat șezând pe un scaunel într-o poziție ce imita gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „Gânditorul” și o femeie stând alături. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 I.e.n.) și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale, fiind incluse in patrimoniul UNESCO! În anul 2000, statueta Gânditorul a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
3. Cetatea romană Axiopolis, castru și așezare civilă aferentă romano-bizantina. Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 și 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități. Cu această ocazie au fost identificate două așezări, una romană și alta bizantină. În urma cercetărilor, s-au descoperit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porții de nord a cetății mai vechi, precum și inscripții, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană și medievală timpurie. Axiopolis are o valoare deosebită și pentru istoria creștinismului, o inscripție descoperită în cetate atestând martirizarea a trei creștini, Chiril, Chindeas și Dasius, cel mai probabil în timpul persecuțiilor declanșate de împaratul roman Dioclețian. La sud de cetatea Axiopolis, din dreptul insulei Hinog, respectiv 3,25 km sud de orașul Cernavodă, începe valul de piatră care sfârșește la cetatea Tomis (acesta este clasificat ca si monument istoric din secolul X, în lungime de 59 km).
La aceste obiective turistice de o importanţă deosebită, care cu siguranţă pot atrage un număr foarte mare de turişti, putem menţiona de asemenea: Geamia cultului musulman (construită în 1756), Mormântul pictat de pe dealul Hinog (evul mediu timpuriu), Festivalul naţional de teatru pentru copii şi tineret (prima ediţie a fost in 2009). Pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului în oraşul Cernavodă şi planurile autorităţilor pentru viitorul apropiat, vă sugerez să consultaţi Strategia de Dezvoltare Integrată a Oraşului Cernavodă 2015-2020: http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/Strategia%20de%20dezvoltare/Strategia2015-2020.pdf
Din spusele domnului primar Liviu Negoita, anual ajung în portul Cernavodă aproximativ 200 de pasagere, fiecare având cel puţin 130-150 de turişti la bord, însă dacă în trecut aceştia foloseau oraşul doar ca punct de tranzit către litoral, lucrurie încep să se schimbe în bine. În Cernavodă s-au dezvoltat în ultima perioadă mai multe spaţii de cazare şi unităţi alimentare, putând satisface cererile turiştilor veniţi într-un număr tot mai mare în localitate. Un proiect unic in judeţul Constanţa îl reprezintă „Via Verde”, prin care primăria îşi propune să restructureze peste 7 ha de teren abandonat, neîngrijit şi nefolosit, în spaţii verzi de tip parc, cu piste de biciclete, cu amenajări de petrecere a timpului liber prin sport, mişcare şi evenimente culturale.
În „Strategia de Promovare Turistică a Oraşului Cernavodă” mai putem descoperi şi alte proiecte inovative pentru turismul constănţean: adăpostul de animale abandonate „Footprints of Joy” şi realizarea unui obiectiv turistic care să coaguleze atracţiile publice locale. Adăpostul de animale este primul adăpost pentru animale din România la standarde europene, unde sunt găzduiți câini fără stăpân, cai și măgari abandonați. Aici se doreşte, prin diferite concursuri şi evenimente, să se treacă de la imaginea de „animale în ţarcuri” la starea care să permită o interacţiune între animale şi vizitatori, creându-se astfel o atmosferă pozitivă pentru turişti şi localnici, interacţiunea sporind şi starea de bine a animalelor. O altă idee, foarte bună în opinia mea, este Axios (Axiopa) – o navă antică reconstruită la dimensiuni reale, printr-un proiect de arheologie experimentală, la care va putea participa voluntar orice turist sau constănţean. Scopul construcţiei acestei nave antice este crearea unui instrument de marketing pe care oraşul să îl utilizeze ca formă de promovare pentru toate atracţiile din zonă.
Sugestia pe care am oferit-o în cadrul lucrărilor conferinţei a fost ca municipalitatea să găsească soluţia prin care să poată oferi celor care vin în oraş pentru câteva zile un bilet comun pentru toate atracţiile turistice, prelungindu-şi astfel şederea în Cernavodă. Acest bilet comun ar putea fi achiziţionat de la Centrul de Informare Turistică sau de la oricare obiectiv turistic important, putând oferi pe lângă intrarea la obiectivele turistice consacrate şi alte modalităţi de a îşi petrece timpul liber. De asemenea, este necesar ca mai multe obiective turistice să fie introduse cât mai curând în circuitul turistic (cum ar fi podul lui Anghel Saligny) dar şi să se depună toate diligenţele necesare pentru ca obiective precum „Cavoul Axiopolis – Mormântul pictat de la Hinog” să devină vizitabile (un proiect care are toate şansele de reuşită dacă va fi făcut în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa).
În urma tuturor discuţiilor purtate şi având în vedere reacţiile foarte pozitive ale tuturor celor implicaţi în proiect, rezultă tot mai puternic nevoia de a crea un cadru cât mai propice dezvoltării turismului în zona Dunării, iar Cernavodă, printr-o administraţie locală eficientă şi cu ajutor de la Consiliul Judeţean Constanţa, poate deveni motorul dezvoltării şi celorlalte localităţi din zona DanuBio.
P.S. Pentru cei interesaţi de proiectul de promovare a turismului pe Dunăre „DanuBio”, va invit să aruncaţi un ochi aici: https://bogdanbola.ro/danubio/64
iul. 25, 2017 | Administraţie publică, Turism local
Aflându-mă weekend-ul trecut în localitatea Mahmudia, judeţul Tulcea, la cursurile celui de-al treilea seminar al Școlii Europene Ovidiu Șincai, am avut posibilitatea de a interacţiona cu tineri din diferite partide politice şi organizaţii non-guvernamentale şi am putut observa dezvoltarea turistică în localităţile dunărene din judeţul vecin.
În ciuda faptului că nu sunt diferenţe majore între judeţele noastre, turismul pe Dunăre în Tulcea, mai ales în zona rurală, este înfloritor. Cum a fost posibil acest lucru în judeţul vecin şi la noi zici că jucăm în filmul „Misiune Imposibilă”? Simplu, prin implicarea directă a tuturor factorilor politici, locali şi judeţeni, prin atragerea de investitori în această zonă, prin asigurarea unui cadru economic şi politic stabil. Vă dau un exemplu concret din localitatea Mahmudia, acolo unde am petrecut weekend-ul cu ocazia seminarului „Europa în schimbare într-o lume în schimbare”.
În acea localitate s-a implementat un proiect iniţiat de Consiliul local Mahmudia în parteneriat cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și WWF-România în Delta Dunării (cu sprijinul financiar al Programulului Operațional de Mediu 2007 – 2013 și cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională) care prevede reconstrucţia ecologică a terenurilor aparţinând domeniului public al consiliului local Mahmudia. Această reconstrucţie ecologică a fost şi este necesară din cauza nebuniei comuniste de a exploata agricol zona Deltei Dunării în anii 1980, perioadă în care mai multe suprafeţe de teren virgin au fost date spre exploatare agricola.
Lucrările principale de reconstrucție ecologică derulate în cadrul proiectului, care vor aduce transformări majore (în locul terenului pe care se pașuna vor apărea zone pretabile desfășurării turismului ecologic și pescuitului sportiv) sunt:
· crearea condițiilor hidrologice favorabile dezvoltării a cel puțin 18 habitate de interes comunitar în principal prin conectarea zonei cu Dunărea (realizarea unei breșe la digul de la Dunăre) și asigurarea circulației apei în incinta Carasuhat prin canalele existente înainte de îndiguirea incintei;
· plantarea pe o suprafață de 10 ha a unor specii tipice deltei și valoroase ecologic la nivel european (plop alb, salcie şi frasin).
Deci…se poate! Şi nu la sute de km distanţă, nu în alte ţări, ci chiar aici la noi în Dobrogea. Dacă vom corobora implementarea acestui proiect cu cele aproximativ 30 de hoteluri şi pensiuni din localitate, cu infrastructura pusă la punct (drumul judeţean DJ222C, care leagă Tulcea de Delta Dunării este reabilitat şi se circulă fără probleme),vom observa cum se crează cadrul necesar ca o comunitate mică să fie „independentă” economic şi se pun bazele dezvoltării socio-economice a localității pe principiile dezvoltării durabile, prin orientarea activităților economice spre utilizarea rațională a resurselor naturale în beneficiul comunității locale și al naturii.
În proiectul meu de dezvoltare intercomunitară a turismului în localităţile de pe linia Dunării din judeţul Constanţa, depus la Consiliul Judeţean Constanţa cu denumirea de DanuBio, vorbesc exact despre oportunităţile (ratate, până în acest moment) pe care Dunărea ni le oferă şi despre problemele localităţilor de pe malul acesteia. Iar acestea, din păcate, nu sunt deloc puţine: numeroase localităţi sunt greu accesibile, lipseşte cu desăvârşire promovarea şi valorificarea eficientă a acestora (online sau în presa scrisă) dar şi a produselor turistice integrate, turiştii nu sunt îndrumati spre aceste localitaţi şi nu există materiale promoţionale care să arate frumuseţea acestei zone. De asemenea, localnicii nu au beneficiat niciodată de cursuri de îndrumare în ceea ce priveşte agroturismul, din satele pescăreşti au dispărut aproape în totalitate pescarii tradiţionali, nu există aproape deloc capacităţi de cazare în niciuna din localităţile mai sus menţionate, nu există unităţi alimentare specifice (gen cherhana) mai ales în localităţile mici.
Dacă la toate aceste aspecte adăugăm o rată mare a şomajului şi a sărăciei, inexistenţa cadrului instituțional care să favorizeze şi să reglementeze dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism rural, dispariţia meşteşugarilor tradiţionali, depopularea satelor şi plecarea tinerilor spre oraşe sau în străinătate, pescuitul ilegal care a dus la reducerea îngrijorătoare a fondului piscicol din Dunăre, vom vedea că situaţia acestor localităţi (mai ales a comunelor) este una aproape tragică. În ciuda faptului că avem un patrimoniu natural cu valoare excepţională recunoscut la nivel mondial, rezervaţii naturale cu un imens potenţial în valorificarea ecoturistică, dar şi un patrimoniu istoric şi arheologic inestimabil (cele mai vechi aşezări urbane din România), acestea nu au fost puse în valoare în cadrul vreunui proiect judeţean şi nu a fost promovat niciun festival cultural specific localităţilor dunărene. Şi tot ca un fapt divers, detaliile fac diferenţa: dacă pe site-ul Consiliului Judeţean Tulcea (https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/home.aspx) sunt promovate mereu pe prima pagină festivalurile şi evenimentele culturale judeţene, obiceiurile locale şi tradiţiile zonei, nu vom vedea acelaşi lucru pe pagina Consiliului Judeţean Constanţa (excepţiile sunt foarte rare şi de moment) – http://www.cjc.ro/index.php?lg=1.
Chiar dacă de la Ostrov din sudul judeţului până la Hârşova în nord, zonă abundă în resurse turistice, culturale şi artizanale (inclusiv de patrimoniu etnografic, pe fondul unui bogat registru etnic) cu o importantă resursă umană, care poate fi calificată/recalificată în domeniul turistic, cu disponibilitate pentru ce este nou şi creativ, lipsa unui mecanism de culegere şi centralizare a datelor în domeniul valorificării produsului turistic, interesul scăzut în promovarea localităţilor din zona Dunării de către agenţiile de turism ( mai ales din cauza resurselor financiare modeste alocate de catre CJC şi autorităţile locale pentru realizarea proiectelor de infrastructură adecvate acestui scop) au dus la căderea în uitare şi declinul localităţilor din zonă.
Tocmai din aceste motive, consider că un proiect precum DanuBio şi o Strategie Judeţeană de Dezvoltare vor aduce un mare plus comunităţilor dunărene şi ne vor da ocazia să pornim cu dreptul în a da un restart economic şi turistic acestei părţi a judeţului nostru.
P.S. Pentru cei interesaţi, vă propun să citiţi şi să veniţi cu propriile dumneavoastră idei (şi de ce nu, critici constructive) la proiectul meu depus la Consiliul Judeţean Constanţa. Linkul este următorul: https://bogdanbola.ro/danubio/64.
iul. 20, 2017 | Administraţie publică, Educatie, Politică
În calitate de membru al Comisiei de Educaţie, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, am efectuat o vizită de lucru în comuna Crucea la invitaţia domnului viceprimar Iulian Tudorache, unde am discutat cu acesta şi cu unii dintre consilierii locali despre problemele cu care se confruntă tinerii din comuna Crucea. Este parerea mea personală că trecem printr-o perioadă foarte tristă a societăţii noastre, în care politicienii consideră că nu sunt bani pentru tineri si pentru şcoli şi îşi amintesc de această instituţie doar în două ocazii, incarcate de propagandă electorală: prima zi de şcoală şi festivitatea de final de an şcolar.
Tinerii reprezintă adevărata categorie defavorizată a României, rata şomajului printre aceştia fiind de peste 20%, în mare parte din cauza învăţământului deficitar şi a lipsei de corelare dintre educaţia oferită şi piaţa muncii. Mai mult decât atât, potrivit Monitorului Educaţiei şi Formării al Comisiei Europene, cheltuielile administraţiei publice pentru educaţie ca procent din PIB au scăzut de la 3,0 % în 2012 la 2,8 % în 2013, ceea cele mai mici din UE-28 și cu puțin peste jumătate din media UE de 5,0% la data respectivă. Potrivit studiului, resursa financiară de bază a acestor școli este finanțarea de către stat și, în unele cazuri, aceasta constituie întregul buget anual. În aceste condiții, școlile pot să își acopere numai nevoile de bază (de exemplu, costurile administrative și salariile profesorilor) și, în mod clar, nu dispun de resurse suficiente pentru a iniția activități specifice care să sprijine elevii cu risc de abandon școlar.
În primul rând, doresc să asigur factorii de decizie din comuna Crucea, indiferent de coloratura politică, de tot sprijinul meu şi al colegilor mei din Consiliul Judeţean Constanţa pentru ducerea la bun sfârşit al proiectelor pe care le au în comunitate dar şi pentru a aduce o reformă reală administraţiei publice locale, care să aibă în centru cetăţeanul şi nevoile acestuia. Problemele semnalate pot părea neimportante unora la prima vedere, însă ele arată celor mai tineri dintre noi gradul de apreciere al societăţii în ceea ce îi priveşte şi „grija” autorităţilor pentru procesul lor de creştere. Potrivit ultimului recensământ efectuat în comuna Crucea, rezultă că în cele şase sate ale comunei trăiesc peste 700 de copii, cu vârste de până la 18 ani.
În pofida faptului că în şedinţa consiliului local Crucea din data de 31.10.2016 s-a votat în unanimitate propunerea domnului viceprimar Iulian Tudorache privind “Amenajarea de locuri de joacă pentru copii în comuna Crucea”, acest proiect întarzie să fie pus în aplicare, justificarea fiind, ca de obicei, lipsa fondurilor. Pentru toţi aceşti tineri, se amână de la lună la lună repartizarea fondurilor necesare pentru construcţia acestor locuri de joacă (şase la număr, pentru fiecare sat în parte), chiar dacă viceprimarul şi o parte dintre consilieri au solicitat ca fondurile să fie repartizate din excedentul bugetar al comunei, disponibil la sfârşitul anului trecut.
Toate eforturile acestora, consemnate în procesele verbale ale şedinţelor consiliului local din data de 31.10.2016, 29.11.2016 şi 15.12.2016, au rămas fără ecou, discuţia fiind dusă în derizoriu de către unii consilieri, care nu au considerat ca fiind prioritare aceste cheltuieli şi că este vorba doar de o “luptă politică”, uitând faptul că tot ei au votat un proiect în acest sens. Deşi această propunere a fost făcută în spiritul transparenţei, după consultarea prealabilă a cetăţenilor comunei, fapt care mi-a confirmat după discuţiile avute în cadrul vizitelor din localitate, ea este în continuare ignorată de către factorii decizionali locali. Acest lucru conduce la disfuncţionalităţi şi conflicte politice, care nu îşi au locul atunci când discutăm despre binele cetăţenilor şi apropierea acestora de actul “guvernării” locale.
Din aceste motive, domnul viceprimar Iulian Tudorache a depus la registratura Consiliului Judeţean Constanţa adresa cu nr de intrare 17308/26.06.2017, prin care solicitând reprezentantilor CJC să dispună repartizarea sumei de 120.000 lei pentru amenajarea celor şase locuri de joacă în comuna Crucea. Am considerat că este de datoria mea să vin în ajutorul acestei iniţiative si am depus şi eu un memoriu domnului preşedinte al CJC şi l-am rugat să înainteze comisiei de analiză a solicitărilor unităţilor administrative teritoriale (constituită în temeiul hotărârii CJC nr. 168/16.08.2016) cererile noastre, cu recomandarea de a se găsi fondurile necesare finalizării acestui proiect (votat în unanimitate) al Consiliului Local Crucea.
Una dintre priorităţile mandatului meu de consilier judeţean o reprezintă imbunătăţirea actului de educaţie şi facilitarea accesului elevilor la acesta. De aceea, consider că alocarea fondurilor în vederea investițiilor şi reparațiilor capitale la unitățile de învățământ nu este doar o obligaţie legală a unității administrativ-teritoriale (stipulată la art. 105, alin. 2, lit. a) din Legea educației naționale), ci reprezintă o stare de normalitate, având în vedere faptul că autoritățile locale au în proprietate aceste imobile. În ciuda acestui aspect, doar în 34 de localități din totalul de 70, se alocă credite bugetare, în vederea derulării de investiții și reparații.
Date fiind aceste statistici, trebuie să devină o prioritate pentru statul român și în special pentru autoritățile locale facilitarea accesului neîngrădit al elevilor la un sistem educațional de calitate, prin asigurarea facilităților și drepturilor pe care elevii le au prin lege, care să sprijine formarea și dezvoltarea profesională a acestora.
Din aceste considerente, am depus la registratura Primăriei Crucea o interpelare prin care doresc să primesc nişte răspunsuri (nu pentru a acuza, ci pentru a găsi apoi soluţii) privind starea deplorabilă a grupurilor sanitare şcolare din satele Stupina şi Băltăgeşti.
- În satul Stupina, grupul sanitar se află în curtea şcolii cu clasele I-IV şi are un aspect deplorabil, mirosul emanat de acesta simtindu-se încă de la poarta unităţii. Din spusele consilierilor cu care am discutat, acesta a existat acolo încă de la înfiinţarea şcolii din localitate, fiind practic o baracă insalubră din prefabricate, cu uşile care stau să cadă şi wc în stil turcesc (iar aici sunt elegant în exprimare). Având în vedere că există un pericol real de a deveni un focar de infecţie pentru elevi, am adresat următoarele întrebări :
- De ce în şedinţa de consiliu local din 29.11.2016, când domnul viceprimar a solicitat realizarea de urgenţă a grupului sanitar, răspunsul pe care l-a primit a fost ca “o intervenţie în cadrul clădirii nu este permisă de proiectul realizat cu fonduri de la Banca Naţională”? Din datele de care dispun şi având în vedere timpul îndelungat scurs de la înfiinţarea acesteia, condiţiile puse la primirea fondurilor europene, de nemodificare a proiectului iniţial, nu ar mai fi in vigoare.
- În aceeaşi şedinţă de consiliu local, domnul primar a făcut afirmaţia că “realizarea acestora nu mai este posibilă până la sfârşitul anului şi va fi prinsă în lista de investiţii pentru anul viitor, ce se va aproba odată cu bugetul”. În sprijinul acestuia, a venit şi domnul consilier Sandu Gheorghe care a declarat că “nu trebuie să se înţeleagă greşit că nu se vor locuri de joacă sau toalete funcţionale la şcoala Stupina, dar obiectivele stabilite se pot sau nu se pot realiza în timpul propus”. Întrebarea mea este următoarea (şi nu, nu va avea legătură cu faptul că însuşi domnul consilier recunoaşte implicit că toaleta de la şcoala din Stupina nu este funcţională): acest proiect este inclus pe lista de investiţii din acest an? Dacă da, când consideraţi că putem demara acest proiect, atât de necesar elevilor din localitate?
- Având în vedere starea grupului sanitar, care din spusele localnicilor este neschimbată de mulţi ani, nu consideraţi că ar pune în pericol sănătatea elevilor care învaţă în acea şcoală? Au mai existat până în acest moment proiecte de reabilitare (măcar) a acestui grup sanitar?
- În satul Băltăgeşti, situaţia este aproape la fel, aici având de-a face cu un grup sanitar ecologic care deserveşte şcoala cu clasele I-IV dar şi grădiniţa din localitate. Acesta este montat la intrarea în şcoală, direct în stradă, neoferind pic de intimidate copiilor care îl folosesc (să nu mai vorbesc şi de elementul estetic şi olfactiv) şi nu dispune de apă curentă sau canalizare. Întrebarile mele pentru domnul primar au fost aproape similare ca şi în cazul şcolii din Stupina :
- Există fonduri bugetate pentru reabilitarea acestui grup sanitar în viitorul apropiat, ţinând cont că şcoala va începe în curând?
- Aţi susţine un proiect de hotărâre prin care să se dispună amenajarea unui grup sanitar decent şi funcţional care să deservească atât şcoala cât şi grădiniţa din Băltăgeşti?
- În cazul în care aţi fi de acord cu un astfel de proiect, când credeţi că acest nou grup sanitar ar putea fi dotat cu apă curentă şi canalizare, pentru a se ridica totuşi la un standard normal de civilizaţie?
- Nu consideraţi că ar fi mai oportun pentru toţi elevii ca acel grup sanitar să fie mutat într-un loc puţin mai ferit şi nu în văzul tuturor trecătorilor?
Criza profundă prin care trece întreaga societate românească afectează şcoala în cel mai înalt grad, iar cel mai vizibil aspect al acestei crize îl reprezintă pierderea încrederii în şcoală şi scoaterea acesteia din fruntea listei de priorităţi. Noi toţi trebuie să încetam să mai privim şcoala ca pe o cheltuială pentru bugetul local şi să începem să o considerăm ca fiind cea mai rentabilă investiţie în comunităţile noastre.
P.S. Mai jos, vă prezint documentaţia depusă de către mine atât la Consiliul Judeţean Constanţa cât şi la Primăria Crucea, dar şi pozele făcute de mine în cadrul acelei vizite.
Interpelare Primaria Crucea
Solicitare CJC Crucea – locuri de joaca
Scoala Stupina
Scoala Stupina 2
Scoala Stupina 3
Scoala Baltagesti
iul. 16, 2017 | Administraţie publică, Turism local
„Insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene este unul dintre motivele pentru care am gândit şi conceput DanuBio, prima strategie judeţeană de turism şi dezvoltare intercomunitară pe linia Dunării.
Aici în Ghindăreşti, comunitatea ruşilor-lipoveni este majoritară (94% din totalul populaţiei) şi reprezintă astăzi, la fel ca și în trecut, o comunitate puternică şi statornică, ancorată în prezent dar conştientă de moştenirea sa, care îşi conduce existenţa după precepte vechi de sute de ani. Însuşi marele Nicolae Iorga, istoric dar şi prim-ministru al României (da, am avut şi o altfel de clasă politică în ţara noastră) descria cu multă afecţiune comunităţile ruşilor-lipoveni din România: „Case curăţele, cu fereştile mari, îngrijit spălate, curţi pline de coşare, de poieţi, de tot felul de curioase înjghebări de scânduri. Câni sălbateci latră în curţile cu îngrijire închise. (…) Vorbesc ruseşte încet, moale. (…) Sunt lipovenii noştri, staroverţii, ortodocşii credinţei celei vechi. (…) Să cetească, aceasta e norma vieţii lor. Nicăieri cartea nu e mai scumpă tuturor sufletelor decât aici. Orice vechi volum masiv închide adevărul etern cu care necontenit trbuie păstrat contactul. Şi cartea ţine sufletele blânde şi bune”.
1. Legendele trecutului
Strămoşii celor din Ghindăreşti s-au desprins din matca populaţiei ruse din regiunea fluviilor Volga, Nipru si Don, în timpul prigoanei religioase pornite în Rusia la mijlocul secolului XVII de către Nikon, Patriarhul Moscovei. Odată cu deschiderea Rusiei către obiceiurile occidentale, acest patriarh, numit de către piosul ţar Alexei I al Rusiei (Alexei Mihailovici), a pornit o serie de reforme profunde în cadrul Bisericii Ortodoxe (căpătând apoi şi o tentă politică), care au fost întâmpinate cu multă rezistenţă, mai ales din partea staroverilor – credincioşii de rit vechi. Unele dintre cele mai cunoscute măsuri întreprinse atunci de către patriarh şi ţar au fost ca toţi supuşii coroanei să îşi radă bărbile şi să adopte veşminte europene. La 1656, un sinod i-a declarat pe credincioşii tradiţionali schismatici (rascolnichi) iar cârmuirea, pusă în slujba bisericii, a întreprins o prigoană sălbatică împotriva lor, persecuţiile împotriva acestora fiind legalizate. Din aceste motive, mulţi au ales drumul pribegiei, răspândindu-se în lumea întreagă şi pe aproape toate continentele, ajungând şi în zona ţării noastre, la marginea Imperiului Otoman.
Mi s-a povestit cum staroverii ajunşi în zona noastră a Dunării, au înnoptat puţin mai sus de locaţia satului de acum, iar preotul a spus că acolo unde se va auzi cântând cocoşul a doua zi de dimineaţă, îşi vor stabili şi ei comunitatea…şi aşa a luat fiinţă Ghindăreşti. Nu ştiu cât de adevărat sau de fals este, însă ştiu cu siguranţă că printre localitățile cu majoritate ruso-lipoveană, Ghindăreștiul are statut de așezare relativ ”tânără”, adică recent întemeiată (de aceea denumirea rusească înseamnă ”Cea nouă”- Новенькое) iar prima atestare oficială a localităţii are loc în anul 1864.
În România, urmaşii vechilor credincioşi de rit vechi sunt cunoscuţi sub numele de lipoveni, dupa numele copacului din al cărui lemn fugarii confecţionau diverse obiecte de uz casnic, icoane etc, pe care apoi le vindeau („lipa” în limba rusă înseamnă tei). Ruşii-lipoveni formează astăzi, la fel ca și în trecut, o comunitate frumoasă, plină de energie, cu principii clare legate de viața în comunitate, care a contribuit din plin la diversitatea culturală şi buna convieţuire în spaţiul dintre Dunăre şi Mare. Şi chiar dacă lucrurile s-au schimbat mult în jurul nostru, în mileniul vitezei şi al realităţii virtuale, timpul pare puţin încremenit, deşi toată lumea munceşte cât e ziulica de lungă, tradiţiile şi credinţa s-au păstrat de-a lungul anilor (chiar şi în perioada comunistă), biserica reprezentând un reper în viaţa comunităţii.
2. Problemele prezentului
Însă o comunitate nu se poate hrăni doar din legende şi credinţă, nu poate supravieţui acestui secol dacă nu va fi conectată la realităţile zilelor noastre. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, cautând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numarul este în continuă scădere. Mai mult decât atât, pentru cei care vin de mai mult timp în comună, schimbarile se pot vedea cu ochiul liber: dacă acum zece ani, erau zeci de lotci trase la ţărm, aşteptându-şi pescarii să iasă pe Dunăre, acum abia dacă mai vezi câteva. La fel ca şi în localitatea dunăreană Rasova, titulatura de „sat tradiţional pescăresc” începe să îşi piardă din semnificaţie, pescarii tradiţionali (nu, nu sunt acelaşi lucru cu familia tradiţională) fiind sufocaţi de birocraţie şi de neputinţa autorităţilor de la Bucureşti de a înţelege acest fenomen.
Am stat de vorbă cu doi pescari bătrâni din localitate care mi-au explicat cât de simplu s-a ajuns în situaţia aceasta: pentru a pescui în mod legal pe Dunăre, îţi sunt necesare cam un portbagaj de documente (ca să fii pescar autorizat, trebuie să fii persoană juridică…), deoarece aşa au înţeles cei de la „centru” că vor scăpa de braconajul piscicol. Finalitatea a fost însă una diametral opusă faţă de ce au gândit legiuitorii: blocând accesul pe Dunăre al pescarilor tradiţionali, cei care foloseau aceleaşi instrumente de sute ani, au permis braconajul nestingherit celor care pescuiesc cu carbid sau curent electric. Dacă vă întrebaţi cum este posibil, este foarte simplu: pescarii din comunităţile dunărene au avut mereu şi rolul de „gardieni ai Dunării”, de a proteja fondul piscicol, tocmai deoarece acesta era „modus vivendi” pentru ei, reprezenta posibilitatea de a îşi hrăni familiile, nu acela de a se îmbogăţi.
Dacă începem să coroborâm toate aceste aspecte:
- birocraţia excesivă pentru autorizare
- plecarea în străinătate, forţată aş spune tot de mediul politic, al tinerilor din satele pescăreşti
- braconajul excesiv pe Dunăre, care aproape a dus la dispariţia peştilor.
- lipsa unei legislaţii europene unitare privind pescuitul pe Dunăre (de ex. în privinţa prohibiţiei)
începem să ne formăm o părere tot mai sumbră în ceea ce priveşte viitorul satelor dunărene din judeţ.
3. Posibilităţile viitorului
Chiar şi în aceste condiţii, nu cred că este totul pierdut în acest moment, iar Ghindăreştiul, aşa cum l-am cunoscut eu, cred că are puterea să devină un punct de reper pentru orice turist care ajunge în judeţul nostru sau pentru orice pescar care doreşte să îşi încerce norocul să prindă „Monstrul”. !!!!Insa acest lucru nu cred că va fi posibil fără intervenţia şi sprijinul urgent al tuturor autorităţilor locale, judeţene şi centrale şi fără un plan comun cu celelalte localităţi dunărene.
În „DanuBio”, strategia pentru turism în localităţile din zona Dunării, am propus Consiliului Judeţean Constanţa ca masură imediată, reabilitarea dumului judeţean DJ 223 şi a drumului comunal DC67 Tichileşti-Ghindăreşti-DN2A. Drumul comunal, în lungime de aproximativ 12 km, se află într-o stare avansată de degradare şi ar putea descuraja şi pe cel mai înfocat pescar sau cel mai curios turist să vină în localitate (nu mai spun de pagubele produse maşinilor locuitorilor, care zilnic trebuie să parcurgă acest traseu absolut înfiorător). Dacă la solicitarea privind DJ223 răspunsul a fost unul pozitiv, lucrările începând deja şi sperăm să se termine până la sfârşitul acestui an, pentru drumul comunal încă nu avem un răspuns. Din acest motiv, voi formula săptămâna care urmează o solicitare direct către Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, solicitându-le să vină în sprijinul comunităţii prin reabilitarea singurei căi de acces în comună.
Tot în strategia „DanuBio”, am propus un parteneriat între comunele Topalu şi Ghindăreşti pentru realizarea unei piste de biciclete, care să „meargă” de-a lungul Dunării, oferind cicliştilor aproximativ 10 km de peisaje superbe şi aer curat. De acest proiect ar beneficia comunitaţile locale prin promovarea zonei, micii agenţi economici printr-un flux nou de clienţi, se pot face cunoscute obiceiurile tradiţionale şi mâncărurile specifice. Sinceri să fim, borş de peşte cu apă din Dunăre nu se mai mănâncă pe nicăieri ca la noi în Dobrogea, iar scordoleaua de ştiucă (peştele ţinut la sărat câteva zile, lăsat apoi la desărat câteva ore, fiert şi pus în interiorul unui piure de cartofi, asezonat cu mujdei şi oţet) şi pampuski (un fel de placintă cu brânză) sunt preferatele mele.
De asemenea, am propus în DanuBio amenajarea unui Muzeu Etnografic în Ghindăreşti, pe care sper sa îl realizăm cu sprijinul unui bun prieten şi coleg din localitate dar şi cu ajutorul conducerii unităţii administrativ teritoriale. La un astfel de proiect, toată comunitatea va putea da o mână de ajutor, donând obiecte specifice tradiţiilor comunităţii şi zonei respective, fiind o modalitate foarte eficientă de a reînvia sentimentul de mândrie locală.
La nivel judeţean, am propus deja ca localitatea să fie promovată cât mai mult în viitoarea Strategie de Dezvoltare a Judeţului Constanţa şi să beneficieze de fondurile necesare dezvoltării comunităţii, putând astfel să încurajăm tinerii plecaţi din ţară să se întoarca în comună. Ghindăreştiul este una dintre puţinele comune în care am fost în judeţ şi am văzut flori plantate în faţa caselor şi curţi foarte îngrijite, dar mai ales este una dintre singurele comune care beneficiază de o promovare foarte bună pe reţelele de socializare (vă invit să intraţi pe pagina
https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts şi felicitări tinerilor care se ocupă de administrarea acesteia).
În urma discuţiilor avute cu domnul primar Vasile Simion, dar şi cu alţi primari din zona DanuBio, voi depune toate diligenţele necesare pentru a implica toţi parlamentarii din Constanţa, indiferent de coloratura politică, într-o dezbatere cu autorităţile locale, pentru a găsi soluţii împreună la problema pescuitului pe Dunăre. Consider că doar printr-un efort comun, în folosul cetăţeanului, putem aduce o schimbare benefică acestei legislaţii păguboase care aproape a distrus tot ce ţine de pescuitul dunărean şi putem salva această insula de autentic şi armonie cu lumea, unde cultura tradiţională ne poate salva fiinţa şi identitatea.
P.S. Pentru cei interesati de „DanuBio”, strategia pentru turism în localităţile din zona Dunării, puteti accesa link-ul urmator „DanuBio” –
https://bogdanbola.ro/danubio/64#VisitGhindaresti
iul. 6, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Acum câteva săptămâni, la invitația domnului primar al comunei Independența, domnul Stefan Marius, în calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Constanța, m-am deplasat la primăria acestei localități și am purtat o discuție despre problemele cu care se confruntă localitatea, printre care și situația sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, aflate în raza acestei comunități.
Având în vedere poziția geografică a localității și distanța fața de marile aglomerări urbane, această comună nu a beneficiat de atenția pe deplin meritată din partea autorităților județene. Multe proiecte de infrastructură nu au fost implementate din lipsă de fonduri, de turiști nu poate fi vorba (în ciuda caracterului cu adevarat deosebit al localitătii), iar unele dintre satele comunei se confruntă cu lipsa de apă curentă.
Aceasta este și situația satelor Fântâna Mare (Baspunar) și Tufani, unde implementarea sistemului de alimentare cu apă fost predată de fosta administrație locală pentru execuție către RAJA S.A. Tinând cont de politica societății de extindere a ariei de operare a serviciilor sale și pentru o mai buna deservire a locuitorilor comunei Independența, am solicitat, împreună cu domnul primar, informații suplimentare privind această problemă și o întâlnire pentru a analiza, împreună cu specialiștii RAJA, situația alimentarii cu apă a celor doua localități.
In urma corespondenței purtate si a întalnirii care a avut loc săptămana aceasta la sediul RAJA din Constanta, vă pot aduce la cunostință un fapt cu adevarat îmbucurător: ambele localități fac parte din „Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă si apă uzată” iar procedurile prin care se vor realiza investițiile vor fi demarate pana la începutul acestei toamne.
Vă voi prezenta pe scurt informațiile obținute si un program care, din pacate, depinde de mai mulți factori :
- de astăzi în 30 de zile, vor fi demarate procedurile de achiziție publică si publicate in SEAP pentru proiectul „Reabilitare Gospodărie de Apă Independența”. Astfel, se va realiza un nou puț, rezervor de apă si o stație de tratare a apei în localitatea Independența, pentru a creste calitatea apei potabile în întreaga comună.
- proiectul „Extindere rețea distribuție apă pentru localitățile Fantana Mare si Tufani” va fi demarat si publicat in SEAP în termen de trei luni, acest lucru însemnand că în luna octombrie a acestui an intrăm în linie dreaptă pentru rezolvarea acestei probleme.
- potrivit specialistilor RAJA, lucrările vor începe în primul trimestru al anului urmator, în condițiile în care nu vor exista contestații la procedurile de achiziționare a serviciilor de proiectare si execuție a rețelei de distribuție a apei potabile.
- termenul de execuție în acest proiect regional, propus de către cei de la RAJA, pe fiecare localitate în parte, va fi de maxim 12 luni. Aceasta înseamnă că la începutul anului 2019, cele doua sate ale comunei Independența vor avea, pentru prima dată in istoria lor, o rețea de apă potabilă.
Stiu, pare un termen destul de îndelungat (și care, din păcate, poate fi prelungit din cauza birocratiei excesive din Romania) însă acest lucru nu mai este din vina autoritătilor judetene. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa, depus la Ministerul Fondurilor Europene în decembrie 2015, este înca în evaluare de catre JASPERS, consultantul Uniunii Europene care asigură asistenta tărilor beneficare de fonduri europene, ajutandu-le sa pregateasca proiecte majore de înalta calitate. In cel mai pur stil romanesc, chiar daca exercitiul financiar în care este incadrat acest program a început in 2014, ghidul de finantare a fost aprobat abia în martie 2016, iar ghidurile de cost-beneficiu și de mediu încă nu au fost publicate, la mai bine de trei ani de începerea programului. Realizarea acestora cade în grija Ministerului Dezvoltării Regionale, a Administratiei Publice si Fondurilor Europene, al carui ministru a fost (sau este in continuare, cine mai știe) constănteanca Sevil Shhaideh.
Marea problemă a acestui proiect o reprezintă cadastrarea județului, care condiționează practic începerea efectivă a lucrărilor, multe terenuri fiind suprapuse, aparținând pe hartie atât Consiliului Județean Constanța dar și comunelor respective. Din aceste motive, s-a organizat un comandament comun, alcătuit din reprezentanți RAJA și reprezentanți CJC, care lucrează de cateva luni la rezolvarea acestei probleme.
Vă voi ține la curent, în lunile care urmează, cu desfăsurarea evenimentelor și asa cum am promis, atat eu cât și primarul liberal al comunei Independența Marius Stefan, vom urmări atent desfăsurarea procedurilor și lucrărilor pentru ca, în cel mai scurt timp posibil, locuitorii din Fântâna Mare (Baspunar) și Tufani sa beneficieze de apă potabilă curentă în casele lor.
Vă atașez mai jos adresa celor de la RAJA S.A. la solicitarea noastră inițială.
raja independenta
iul. 1, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
În conformitate cu prevederile art.51 alin.4 din Legea nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare, vă prezint următorul raport de activitate pentru perioada iulie 2016 – iunie 2016.
În intervalul menționat am participat la 11 din cele 12 ședințe ordinare de Consiliu Județean, absentând motivat la o ședință ordinară.
În calitate de consilier județean, în urma votului primit în cadrul ședințelor Consiliului Județean Constanța, fac parte din următoarele comisii de specialitate :
- Comisia pentru Educație, Sport, Turism și Tineret
- Comisia Juridică, Ordine publica și Situații de Urgență.
În cadrului lucrărilor comisiilor de specialitate și ședințelor Consiliului Județean am analizat fiecare solicitare sau proiect de hotărâre care s-a regăsit pe ordinea de zi și m-am implicat cu maximă seriozitate și responsabilitate, asumându-mi fiecare atribuție reglementată legal în sarcina Consiliului Județean. Pe parcursul acestor activități am avut intervenții documentate, astfel încât prin amendamente proprii sau prin abordări colective să obțin clarificările necesare atât pentru avizarea proiectelor cât și corectarea conținutului acestora.
De asemenea, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Constanța, am participat la ședințele Consiliului de Administrație ale Asociatiei Grup Local Dobrogea Nord și la care am fost convocat de doua ori.
În cadrul sedințelor ordinare si extraordinare ale Consiliului Județean Constanța, am avut luări de cuvânt pe următoarele teme :
- Situatia Centrului Multifunctional pentru Tineret, a carui deschidere se amana de la luna la luna, privand tinerii din Constanta de posibilitatea de a isi desfasura activitati specifice in acel spatiu. In acest sens, am efectuat mai multe vizite la centrul respectiv, pentru a ma documenta cat mai temeinic si de a imi face o imagine cat mai clara asupra oportunitatilor pe care centrul le ofera publicului, dar si asupra greselilor de proiectare si viziune ale celor insarcinati cu transformarea fostului cinematograf Republica intr-un centru pentru tineret.
- M-am opus in mod public modalitatii prin care reprezentantii Teatrului de Stat Constanta au inteles sa cheltuie banul public in cadrul evenimentului „Sarbatoarea Teatrului”. Doamna director a Teatrului de Stat a solicitat Consiliului Judetean Constanta 100.000 lei pentru organizarea evenimentului, insa din aceasta suma 35% ar fi mers pentru publicarea unor pliante si brosuri si doar 10% pentru onorariile artistilor. Din pacate, cu toata opozitia mea si a colegilor mei consilieri PNL, proiectul a trecut asa cum a fost propus initial.
- Am avut luări de poziție in privința Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Constanţa (persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ, constituită în baza Decretului–Lege 150/1990 și reglementată ulterior prin Legea 146/2002 “ privind regimul juridic al fundatiilor judetene pentru tineret) solicitând informații suplimentare despre această organizație, ținând cont de caracterul ei dar și de activitatea neclară a acesteia.
În perioada raportată am efectuat vizite în judet, am participat la sedinte de consiliu local in diferite localitati pentru a putea observa cat mai clar greutatile cu care se confrunta alesii locali, am organizat si am participat la dezbateri locale cu cetatenii judetului Constanta, în urma cărora au rezultat următoarele acțiuni:
| LUNA |
ACȚIUNE |
DESTINATAR |
RĂSPUNS |
OBSERVAȚII |
|
Nr. 22956 din 07.09.2016
|
Interpelare privind relatia dintre Fundatia Judeteana pentru Tineret Constanta si Consiliul Judetean, precum si alte date de interes public. |
Consiliul Județean Constanța |
Am primit raspuns oficial |
In ciuda faptului ca Fundatia este o persoana juridica de utilitate publica, Consiliul Judetean nu a putut da nicio informatie cu privire la activitatea acesteia. |
| Nr. 24584 din 21.09.2016 |
Solicitare cu privire la obtinerea de fonduri pentru reparatii si dotari esentiale pentru Scoala Gimnaziala nr 1 din Topalu. |
Consiliul Județean Constanța |
Raspuns oficial primit |
Solicitarea a fost inaintata Comisiei de analiza a solicitarilor UAT-urilor, partial rezolvata.
|
| Nr. 24582 din 21.09.2016 |
Solicitare cu privire la obtinerea de fonduri pentru reparatii si dotari esentiale pentru Scoala Gimnaziala „Serghei Esenin” din Ghindaresti. |
Consiliul Județean Constanța |
Răspuns oficial primit |
Solicitarea a fost inaintata Comisiei de analiza a solicitarilor UAT-urilor, partial rezolvata. |
|
Nr. 25075 din 26.09.2016
|
Solicitare cu privire la obtinerea de fonduri pentru reparatii si dotari esentiale pentru Scoala Gimnaziala nr 1 din Dorobantu, comuna Nicolae Balcescu. |
Consiliul Județean Constanța |
Răspuns oficial primit |
Solicitarea a fost inaintata Comisiei de analiza a solicitarilor UAT-urilor, partial rezolvata. |
| Nr. 25630 din 29.09.2016 |
Propunere privind implementarea proiectului lansat de Ministerul Fondurilor Europene „Scoala pentru Toti” in scolile speciale din judetul Constanta (de asemenea, am trimis adrese similare conducerilor scolilor speciale din judet). |
Consiliul Județean Constanța |
Răspuns afirmativ primit, intalniri cu reprezentanti ai scolilor speciale. |
Din nefericire, in pofida muncii depuse, proiectul nu a putut fi dus la bun sfarsit din cauza timpului scurt pentru depunerea documentatiei.
|
|
Octombrie 2016
|
Interpelare trimisa Comisiei LIMES cu privire la declaratiile membrilor ei in ceea ce priveste stadiul lucrarilor la Cetatea Capidava, comuna Topalu. |
Ministerul Culturii – Comisia LIMES |
Nu am primit raspuns oficial |
Solicitarea cuprindea opt intrebari si clarificari in ceea ce priveste declaratiile scandaloase ale membrilor comisiei cu privire la situl arheologic Capidava.
|
|
Octombrie 2016 |
Solicitare cu privire la analizarea documentației proiectelor: ”Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, ”Reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” și ”Salvarea și punerea în valoare a Mormântului pictat Hypogeu” în vederea obținerii avizelor necesare accesării POR 2014-2020 (depus împreună cu toți consilierii locali și județeni din partea PNL) |
Ministerul Culturii – Comisia Națională a Monumentelor Istorice |
Nu am primit raspuns oficial |
In urma adresei inaintate de catre consilierii PNL, comisia s-a reunit de urgenta si a aprobat intr-o prima sedinta proiectul punerii in valoare a mormantului pictat Hypogeu. Celelalte doua proiecte au fost de asemenea aprobate ulterior. |
| Nr. 24030 din 22.11.2016 |
Solicitare privind situatia stavilarului din comuna Girliciu si problema inundatiilor anuale din localitate.
|
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral |
Am primit raspuns oficial ( nr. iesire 24030 din 05.01.2017 ) |
ABADL si-a declinat competenta, rezultand din adresa ca ANIF-sucursala Dobrogea are datoria de a pune in functiune statiile de desecare. |
| Nr. 22486 din 22.11.2016 |
Solicitare informare privind situatia evaluarii pagubelor aduse localitatii Girliciu in urma inundatiilor, imprejurare in care comuna a fost declarata „zona calamitata”. |
Institutia Prefectului – Prefectul Judetului Constanta
|
Am primit raspuns oficial . |
Institutia Prefectului, impreuna cu Directia Agricola a Judetului Constanta, au acordat despagubiri, insa nu in cuantumul solicitat de catre reprezentantii localitatii Girliciu. |
| Nr. 6691 din 16.03.2017 |
Solicitare privind elaborarea documentatiei tehnico-economice faza SF/DALI pentru reabilitare/modernizare DJ 223 tronson Cernavoda-Seimeni-Topalu-Horia-Saraiu |
Consiliul Județean Constanța |
Raspuns afirmativ verbal, documentatie in lucru. |
Solicitare semnata de catre toti primarii de pe tronsonul mentionat, indiferent de culoarea politica. |
| Nr. 7546 din 27.03.2017 |
Expunere de motive privind infiintarea Centrului de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineret Constanta. |
Consiliul Județean Constanța |
În analiză |
Nesoluționat si nu a fost trecut pe ordinea de zi a CJC pana in acest moment |
| Nr. 286727 din 28.03.2017
|
Solicitare de informatii privind siguranta in trafic pe tronsonul de drum national DN2A Hanul Morilor – Hirsova |
Inspectoratul Judetean de Politie – Serviciul Politie Rutiera |
Am primit raspuns oficial |
Politia Rutiera incurajeaza montarea de separatoare de sens, acolo unde este posibil, fiind vizibila scaderea numarului de accidente pe aceste portiuni de drum. |
| 31.03.2017 |
Proiect de hotarare privind desemnarea unui reprezentant al CJC in comisia de evaluare, supraveghere si controla Fundatiei Judetene pentru Tineret Constanta. |
Consiliul Județean Constanța |
S-a adoptat proiectul – 27 voturi pentru, 6 impotriva. |
Am fost votat a fi reprezentantul CJC in aceasta comisie. |
| Nr. 19713 din 19.04.2017 |
Solicitare privind montarea de separatoare de sens pe drumul national DN2A sector Hanul Morilor-Hirsova |
C.N.A.I.R S.A. – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Constanta |
Am primit raspuns oficial de la DRDP Constanta |
Raspunsul este foarte vag, lasa sa se inteleaga faptul ca exista o strategie nationala de siguranta rutiera, dar nu spune clar daca se vor monta pe tronsonul mentionat. Voi reveni pentru clarificari. |
| Nr. 18283 din 19.04.2017 |
Solicitare privind desemnarea unui membru in Comisia de evaluare, supraveghere si control al Fundatiei Judetene pentru Tineret Constanta. |
Ministerul Finantelor Publice – A.N.A.F. – A.J.F.P Constanta |
Am primit raspuns oficial, au desemnat reprezentant |
Comisia urmeaza sa se intruneasca in momentul in care toti reprezentantii sunt desemnati. |
|
Nr. 1145 din 19.04.2017
|
Solicitare privind desemnarea unui membru in Comisia de evaluare, supraveghere si control al Fundatiei Judetene pentru Tineret Constanta. |
Directia Judeteana pentru Sport si Tineret |
Am primit raspuns oficial, au desemnat reprezentant |
Comisia urmeaza sa se intruneasca in momentul in care toti reprezentantii sunt desemnati. |
|
Nr. 5262 din 19.04.2017
|
Solicitare privind desemnarea unui membru in Comisia de evaluare, supraveghere si control al Fundatiei Judetene pentru Tineret Constanta. |
Institutia Prefectului – Prefectul Judetului Constanta
|
Nu am primit niciun raspuns |
Termenul legal de 30 de zile a fost depăsit, revenim cu adresă deoarece nu ne putem constitui altfel. |
| Nr. 12234 din 11.05.2017
|
Solicitare pentru comuna Corbu pentru rezolvarea situatiei drumului judetean DJ 226 si urgentarea procedurilor in programul POR ITI Delta Dunarii. |
Consiliul Județean Constanța |
În analiză |
Asteptam convocarea unei intalniri de lucru cu reprezentantii Primariei Corbu si reprezentantii CJC. |
| Nr. 39615 din 11.05.2017
|
Solicitare cu privire la starea tehnica a conductelor de apa din comuna Corbu si preluarea de catre Raja a alimentarii cu apa in localitatea Corbu de Sus. |
S.C. RAJA S.A |
În analiză |
Schimbare conducta apa la statia Randunica, repozitionarea capacelor de canalizare – in lucru. |
| Nr. 47291 din 08.06.2017 |
Solicitare privind racordarea satelor Fantana Mare si Tufani din comuna Independenta la reteaua judeteana de apa potabila si canalizare. |
S..C RAJA S.A. |
Am primit raspuns, s-a stabilit intalnire de lucru. |
Cele doua sate nu au apa curenta si nici canalizare, acest lucru afectand calitatea vietii a peste 700 de constanteni. Cele doua sate sunt prinse in proiectul regional de dezvoltare 2014-2020 |
| Nr. 15253 din 08.06.2017 |
Solicitare privind revitalizarea satului Fantana Mare (Baspunar) din comuna Independenta si introducerea acestuia in strategia judeteana pentru turism. |
Consiliul Judetean Constanta –Directia de Turism din cadrul CJC
|
În analiză |
Satul Baspunar este singurul sat din Romania populat in totalitate de locuitori de etnie turca, unicat prin traditii si legende. |
|
Nr. 7829 din 13.06.2017
|
Revenire la solicitarea privind desemnarea unui membru in Comisia de evaluare, supraveghere si control al Fundatiei Judetene pentru Tineret Constanta. |
Institutia Prefectului – Prefectul Judetului Constanta |
Am primit raspuns oficial, acesta fiind unul negativ |
Institutia Prefectului refuza numirea unui reprezentant in baza unei adrese a MTS, motivand ca nu este aprobat un regulament de aplicare a legii146/2002 |
|
Nr. 34010 din 28.06.2017
|
Revenire la solicitarea privind situatia tronsonului de drum national DN2A Hanul Morilor-Hirsova, avand in vedere numarul mare de accidente in zona. |
Depus fizic la DRDP Constanta si trimis prin posta la CNAIR Bucuresti |
În analiză |
Avand in vedere raspunsul lipsit de sens de data trecuta, am solicitat din nou sa se gaseasca masuri urgente pentru prevenirea accidentelor pe acest drum national. |
|
Nr. 17600 din 28.06.2017
|
Prezentare proiect DanuBio, prima strategie de turism pentru localitatile de pe linia Dunarii in judetul Constanta. |
Consiliul Judetean Constanta |
În analiză |
DanuBio este gandit sa fie conceptul care sa vina in ajutorul localitatilor dunarene prin punerea in valoare a tot ce au mai frumos si de valoare acestea. |
DanuBio este de departe cel mai ambiţios proiect personal şi primul concept-umbrelă propus pentru dezvoltarea turismului din judeţul nostru. Având în vedere că vorbim despre un proiect în care ne dorim implicarea mai multor factori de decizie şi a unor entităţi din mediul public dar şi privat, autorităţi publice naţionale, judeţene şi locale, este imposibilă previziunea unui buget total sau a unei date limita pentru punerea totală în aplicare. Tocmai din acest motiv, consider ca urgentă măsura creării unui grup de lucru în cadrul Consiliului Judeţean Constanta, unde am putea identifica mult mai clar sursele de investiţii pentru un astfel de proiect şi eventualii parteneri în această “călătorie” pe care vi-o propun.
Totodată, în perioada iunie 2016 – iunie 2017 am participat în calitate de consilier județean la mai multe evenimente și festivități oficiale :
- întalnirea de la Topalu cu reprezentanți ai Ministerului Culturii privind starea sitului arheologic Capidava.
- consultarea regională de implementare a strategiei UE privind zona Dunării.
- am luat parte la festivitațile de începere a anului scolar la Topalu si Ghindărești.
- am participat la depuneri de coroane în zilele de sărbătoare națională.
- am participat, alături de personalul Consiliului Județean, la discuțiile și sedințele de lucru avute cu reprezentanții școlilor speciale din județ pentru accesarea programului „Scoala pentru Toți”.
- am inițiat întalniri cu mai mulți primari și consilieri locali în zona de nord a județului pentru a putea elabora strategii comune de dezvoltare dar și pentru a întari relațiile dintre comunitățile locale.
- am avut numeroase întalniri cu primari și consilieri locali în zona de sud a judetului pentru a discuta posibilitatea promovării turismului în această zonă dar și pentru a discuta problemele cu care se confruntă localitățile lor.
În perioada raportată am încercat să aduc la cunoștința cetățenilor judetului Constanța toate faptele și actele administrative care interesează colectivitatea locală prin informare transparentă și dialog constant si consider că atribuțiile care îmi revin, specifice legislatiei si statutului de ales local, au fost și sunt duse la îndeplinire cu cinste și corectitudine.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.