DanuBio – primul concept-umbrelă de dezvoltare intercomunitară pe linia Dunării in Constanţa

iun. 28, 2017 | Turism local

De ce DanuBio? Pentru că este despre Dunăre, comunităţile locale de pe malul ei dobrogean şi pentru că, ceea ce au ele mai valoros de oferit oricui ar vrea să le viziteze sau să investească, ţine de natură : peisaje încântătoare şi încă sălbatice, distanţa mică şi accesibilă “faţă de oraş”, puţine ”betoane”, comunităţi cu un puternic specific cultural, gastronomic, confesional, alimente naturale şi româneşti ”ca altădată”.

DanuBio este gândit să fie marca, brandul-umbrelă, care vine în ajutorul localităţilor dunărene pentru ca acestea să se regăsească, să redevenim o comunitate, după cum spunea şi Geo Bogza cândva “să-i ajutăm pe români să işi regăsească sufletul”. Conceptul este simplu, atrăgător, uşor de reţinut şi reprodus şi reuneşte cele mai importante elemente pe care dorim să le promovăm (locaţia- la Dunăre şi ce oferim – natură şi tradiții). De asemenea, am ales să folosim imaginea stârcului cenusiu, pasăre specifică acestei zone a Dunării, ca şi parte integrantă a viitorului logo. DanuBio poate fi marca prin care localităţi şi comunități, despre care lumea abia dacă ştie că există, se pot face uşor şi rapid cunoscute şi este în acelaşi timp un angajament foarte serios pentru calitatea ridicată a serviciilor şi produselor pe care dorim să le oferim.

Implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele turistice naturale şi istorice, atât de diverse, din judeţul nostru.

În ciuda faptului că întreaga zonă a liniei Dunării se bucură de o multitudine de monumente arheologice şi de arhitectură, de peisaje pitoreşti, acestea nu au fost până în acest moment puse în valoare de către autoritaţile judeţene iar administraţiile locale nu au dispus de fondurile necesare şi nici de un sprijin de specialitate pentru a putea începe un proiect de o asemenea anvergură.

Localităţile cuprinse în zona noastră de interes, aflate direct pe linia Dunării sunt urmatoarele: Hîrsova, Ghindăreşti, Topalu, Seimeni, Cernavodă, Rasova, Aliman, Oltina şi Ostrov, însumand peste 50.000 de suflete. De asemenea, localităţile care vor beneficia direct şi indirect de promovarea turistică a localităţilor aflate în zona DanuBio sunt Saraiu, Horia, Siliștea şi Ion Corvin, acestea fiind în imediata apropiere sau pe drumurile de acces din zona noastră de interes şi însumeaza peste 6000 de locuitori (datele provin de la Institutul Naţional de Statistică la data de 01 ianuarie 2016.

• Puncte slabe şi forte ale zonei DanuBio

Problemele cu care ne confruntam sunt multiple : numeroase localităţi sunt greu accesibile, lipseşte cu desăvârşire promovarea şi valorificarea eficientă a acestora (online sau în presa scrisă) dar şi a produselor turistice integrate, turiştii nu sunt îndrumati spre aceste localitaţi şi nu există materiale promoţionale care să arate frumuseţea acestei zone. De asemenea, localnicii nu au beneficiat niciodată de cursuri de îndrumare în ceea ce priveşte agroturismul, din satele pescăreşti  au dispărut aproape în totalitate pescarii tradiţionali, nu există aproape deloc capacităţi de cazare în niciuna din localităţile mai sus menţionate, nu există unităţi alimentare specifice (gen cherhana) mai ales în localităţile mici.

Dacă la toate aceste aspecte adăugăm o rată mare a şomajului şi a sărăciei, inexistenţa cadrului instituțional care să favorizeze şi să reglementeze dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism rural, dispariţia meşteşugarilor tradiţionali, depopularea satelor şi plecarea tinerilor spre oraşe sau în străinătate, pescuitul ilegal care a dus la reducerea îngrijorătoare a fondului piscicol din Dunăre, vom vedea că situaţia acestor localităţi (mai ales a comunelor) este una aproape tragică.

În ciuda faptului că avem un patrimoniu natural cu valoare excepţională recunoscut la nivel mondial, rezervaţii naturale cu un imens potenţial în valorificarea ecoturistică, dar şi un patrimoniu istoric şi arheologic inestimabil (cele mai vechi aşezări urbane din România), acestea nu au fost puse în valoare în cadrul vreunui proiect judeţean şi nu a fost promovat niciun festival cultural specific localităţilor dunărene.

Chiar dacă zona abundă în resurse turistice, culturale şi artizanale (inclusiv de patrimoniu etnografic, pe fondul unui bogat registru etnic) dar şi o importantă resursă umană, care poate fi calificată/recalificată în domeniul turistic, având disponibilitate pentru ce este nou şi creativ, lipsa unui mecanism de culegere şi centralizare a datelor în domeniul valorificării produsului turistic, dar şi interesul scăzut în promovarea localităţilor din zona Dunării de către agenţiile de turism ( mai ales din cauza resurselor financiare modeste alocate de catre CJC şi autorităţile locale pentru realizarea proiectelor de infrastructură adecvate acestui scop) au dus la căderea în uitare şi declinul localităţilor din zonă.

Tocmai din aceste motive, consider ca un proiect precum DanuBio va aduce un mare plus comunităţilor dunărene şi ne va da ocazia să pornim cu dreptul în a da un restart economic şi turistic acestei părţi a judeţului nostru.

• Beneficiari direcţi şi indirecţi ai proiectului DanuBio

Tocmai pentru a salva de la un declin total aceste localităţi, dar şi pentru a putea reînvia tradiţiile aproape uitate, consider că beneficiarii unui astfel de proiect, precum DanuBio, se împart în şase categorii :

1. 1. Mediul înconjurător – de ce începem cu natura? Deoarece dezvoltarea turismului şi protejarea mediului nu constituie obiective antinomice; dimpotrivă, ele sunt convergente. Deoarece toate activităţile, festivalurile şi serbările câmpeneşti vor celebra comuniunea omului cu natura, evenimentele organizate de către CJC, autorităţile locale sau alte ONG-uri vor avea ca laitmotiv protejarea mediului şi conservarea acestuia. Dezvoltarea şi optimizarea turismului durabil depinde de considerente economice, financiare şi sociale, însă printr-o corectă gestionare a acestora de către colectivitatea locală, turismul durabil asigură local sinergia turism-mediu-societate. Rolul primordial va aparţine tot Consiliului Judeţean, deoarece o analiză în detaliu a fezabilităţii proiectelor va permite evitarea investiţiilor neproductive din punct de vedere socio-economic şi de mediu.Și nu în ultimul rand, să nu uitam că majoritatea fondurilor europene care se axează pe activitatea de turism pun mare accent pe problema protejării mediului.
   2. Locuitorii şi agenţii economici aflaţi în localităţile de pe linia Dunării – aceştia sunt beneficiarii direcţi ai proiectului DanuBio. Derularea proiectului va duce la creşterea veniturilor din activităţi de agroturism, turism sau din simple activităţi comerciale sau conexe, la un aflux de turişti care vor veni în localităţile dunărene, căutând un stil de viaţă sănătos pentru ei şi copiii lor, dorindu-şi să se bucure de linişte şi de peisajele încântătoare. Cel mai important aspect – trebuie să educăm populaţia rurală sa înţeleagă cât de gravă este migraţia către urban şi depopularea satelor, DanuBio putând construi pârghiile necesare prin care locuitorii satelor să câştige în civilizatie şi bunăstare materială.

1. 1. Locuitorii judeţului Constanţa – gândiţi-vă la posibilitatea creării acestui spaţiu de recreere, cu standarde controlate şi facilităţi pentru orice gust sau cerinţă. Câţi dintre constănţeni nu vor prefera să petreacă zile de relaxare aici în judeţ (pescuit, kayak-canoe, drumeţii, monumente istorice), fără să mai fie nevoiti să plece la drumuri lungi, ore întregi, în alte judeţe. De asemenea, locuitorii comunităţilor învecinate vor putea beneficia de afluxul de turişti, dacă facilităţile de cazare vor fi închiriate la capacitate maximă. În cadrul proiectului DanuBio, localităţile învecinate se vor putea ajuta reciproc pentru a oferi turiştilor tot ce au nevoie în materie de relaxare şi servicii.
   2. Turiştii din alte judeţe – exceptând cele trei luni de vară când turismul este la cote ridicate în staţiunile de la malul mării, nu avem nimic altceva să le oferim. În zona DanuBio, ne putem axa pe familiile cu copii, pe pasionaţii de pescuit, pe iubitorii de natură şi activităţi în aer liber, reuşind astfel să prelungim sezonul turistic şi să realizăm un nou centru de interes pentru pasionaţii de cultură şi natură în judeţul nostru.
   3. Economia judeţului Constanţa – prin crearea acestui concept-umbrelă, se pot revigora micii întreprinzatori, crea locuri de muncă, se pot reînvia vechi meşteşuguri, dezvolta infrastructura întregii zone, putem atrage noi fonduri pentru protejarea mediului prin ONG-uri specializate.
   4. Cultura şi istoria judetului nostru prin introducerea sau reintroducerea obiectivelor istorico-arheologice uitate din zonă, în circuitul turistic, zona mentionată beneficiind, ca şi restul judetului Constanta, de numeroase situri arheologice.

• Grupurile ţintă

Cel mai important lucru pe care îl avem de facut este să transformăm zona DanuBio într-un loc pe care dorim să îl vizităm în primul rând, noi, constănţenii şi să nu ne mai dorim să plecăm în alte locuri din ţară. De asemenea, turiştii străini trebuie atraşi să vină în această parte a Dobrogei, oferindu-le, pe lângă standarde europene în ceea ce priveşte calitatea serviciilor şi o siguranţă elementară când vizitează obiectivele turistice, poveşti frumoase şi adevărate cu destine şi eroi locali.

Principalele segmente de turişti interesaţi de practicarea turismului rural şi cultural sunt:

• familiile tinere care şi-au părăsit satele în care s-au născut, pentru a-şi continua studiile sau pentru a găsi un loc de muncă mai bun la oraşe, şi care vin aici pentru a arăta propriilor copii locurile natale, obiceiurile tradiţionale, preocupările şi îndeletnicirile sătenilor;
• orăşeanul, care doreşte să scape de stresul cotidian, să-şi petreacă vacanţa într-un mediu curat şi să aibă un regim alimentar sănătos;
• persoanele cu venituri ridicate, care doresc să încerce ceva nou şi care sunt de obicei familii cu copii, care doresc să le ofere un mediu atractiv şi mai curat de petrecere a vacanţelor;
• persoanele cu venituri mici, care nu-şi permit să-şi petreacă concediul într-o destinaţie urbană, litorală sau de alt tip;
• pasionaţii de istorie şi arheologie şi toţi cei care doresc să vadă, cu ochii lor, cum se trăia pe aceste meleaguri acum 2000 de ani sau sunt interesaţi de festivaluri culturale şi istorice.
• orice persoană care doreşte să se relaxeze, să practice activităţi sportive într-un cadru natural şi agreabil.

Aceşti turişti doresc să călătorească în grupuri mici, doresc servicii de calitate şi ghizi locali excelenţi, sunt interesaţi de programe educative, mâncare tradiţională de calitate bazată pe produse naturale, zone neaglomerate, spaţii de cazare de calitate şi sunt sensibili la problemele de conservare a naturii.

De asemenea, trebuie găsite pârghiile prin care aceşti turişti, odată ajunşi în judeţul nostru, să nu considere Constanţa o simplă destinaţie de tranzit şi să le putem oferi posibilitatea să ramână pentru cât mai mult timp (iar acest lucru consider ca îl putem realiza oferindu-le mai multe variante de circuite turistice, pe toate gusturile). În urma unui studiu publicat de Centrul de Analiză a Informaţiilor şi Evaluare a Tendinţelor în 2015, realizat exclusiv pe baza unor date şi informaţii obţinute din surse publice, se arată că durata medie a sejurului pe litoral a înregistrat o scădere majoră, ceea ce are efecte negative în cascadă asupra economiei – mai puţine zile petrecute însemnând mai puţini bani cheltuiţi în industria serviciilor.

• Posibile surse de finanţare şi investiţii

Având în vedere că vorbim despre un proiect în care ne dorim implicarea mai multor factori de decizie şi a unor entităţi din mediul public dar şi privat, autorităţi publice naţionale, judeţene şi locale, este imposibilă previziunea unui buget total. Tocmai din acest motiv, consider ca urgentă măsura creării unui grup de lucru în cadrul Consiliului Judeţean Constanta, unde am putea identifica mult mai clar sursele de investiţii pentru un astfel de proiect şi eventualii parteneri în această “călătorie” pe care vi-o propun.

Unele dintre pârghiile pe care le avem la îndemână sunt destul de cunoscute publicului, cum ar fi Grupurile de Acţiune Locală (G.A.L.) şi FLAG DOBROGEA NORD, care vor facilita strategia noastră de dezvoltare a turismului şi respectiv a pescuitului în zona Danubio. De asemenea, fondurile alocate de ministere pentru dezvoltarea anumitor sectoare dar şi ajutorul acordat de către bugetul CJC vor face o mare diferenţă în conturarea proiectului nostru.

Nu în ultimul rând, trebuie  să atragem investitori români şi străini în această zonă prin prezentarea acestui proiect şi acordarea de facilităti pentru cei care aleg să sprijine dezvoltarea zonei (nu trebuie să uitam şi de agenţii economici care au investit deja în zonă).

La nivelul Uniunii Europene există, în acest moment, un plan privind dezvoltarea rurală a Europei, în acest exerciţiu financiar fiind alocate peste 100 de milioane de euro, la care se adaugă diversele programe europene prin care se acordă sume importante în domeniile cultură, educaţie, istorie şi sport.

Sub umbrela DanuBio dorim să atragem şi să sprijinim diverse entităţi care, printr-o cooperare continuă, doresc să dezvolte proiecte accesând fondurile puse la dispoziţie de Programul Transnaţional „Dunărea” 2014-2020 ce vizează 14 state (Austria, Bulgaria, Cehia, Germania (landurile Baden Wurttemberg si Bavaria), Ungaria, Romania, Slovenia, Slovacia, Bosnia si Hertegovina, Muntengru, Serbia, Moldova si Ucraina (oblasturile Chernivetska, Ivano-Frankiviska, Zakarpatska, Odessa), dar și programele puse la dispoziție de Comisia Europeană de tipul ”Europa pentru cetăţeni” care urmăresc să acorde tuturor cetăţenilor europeni posibilitatea de a se cunoaşte, de a interacţiona și de a se implica în proiecte comune, în vederea consolidării ideii de apartenenţă la spaţiul comunitar.

Și dacă până acum am menţionat numai resursa financiară, consider că la fel de importantă este şi resursa umană care trebuie investită într-un astfel de proiect. Începând de la formarea acestui grup de lucru în cadrul CJC până la atragerea de oameni pasionaţi din societatea civilă, care ar dori să pună umărul la ridicarea nivelului de trai al constănţenilor noştri (şi aici mă refer mai ales la reprezentanţii ONG-urilor locale, unii foarte activi pe zona de rural şi tradiţional), consider că avem toate şansele ca acest proiect să fie unul de succes.

• Obiectivul şi direcţiile principale ale proiectului

Cum ne propunem să facem acest lucru? În primul rând să începem să dezvoltăm comunităţile locale prin proiecte de colaborare (păstrându-le totodată specificul cultural, etnic, istoric şi natural) şi să mizăm pe implicarea totală atât a autorităţilor locale cât şi a celor judeţene,pentru că e mai uşor să finanţăm şi să mizăm pe o abordare integrată – este mai ușor să dezvoltăm fără să concurăm între noi.

De asemenea, asumarea unui brand de turism local, cum ar fi DanuBio, cu un specific propriu, care să promoveze evenimente şi produse de calitate, ne ajută să înlăturam pericolul unei abordări pe baze politice. Astfel, evenimentele pe care ni le vom asuma pentru fiecare localitate în parte, vor continua indiferent de ceea ce se întamplă în alegerile locale la fiecare patru ani. Niciun primar sau consiliu local nu va abandona o idee bună, profitabilă pentru comunitate, atât timp cât va şti că beneficiază şi de ajutorul Consiliului Judeţean dar şi de colaborarea celorlalţi primari din zona DanuBio. S-a întâmplat de prea multe ori, în istoria noastră, să ratăm oportunitaţi din dezbinare politică sau din cauza orgoliilor….sper doar să nu fie cazul şi acum !

În promovarea turismului în zona DanuBio se va ţine cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural şi a reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile practicării turismului pe scară largă. Principalele direcţii pe care va trebui să le adoptăm :

• Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe în zona DanuBio.
• Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii localităţilor din zona DanuBio ca destinaţie turistică .
• Organizarea de competiţii sportive în aer liber, campionate naţionale şi europene, prin care să punem în valoare relieful accidentat şi variat al zonei (cum ar fi mountain biking, spectacole de motociclism enduro, kayak canoe).

Având în vedere că unui astfel de concept îi trebuie ani de zile pentru a îşi atinge capacitatea maximă, în primul an vă propunem abordarea unor teme mai simple, dar de impact imediat, lucruri pe care le putem realiza şi de la care putem primi un feed-back rapid din partea turiştilor, tocmai pentru a vedea mai exact ce dorinţe şi cerinţe au.

Asumându-ne să dezvoltăm proiectul DanuBio în jurul ideii de conservare şi de punere în valoare a mediului natural specific zonei (ca modalitatea cea mai sigură de a ne asigura un brand şi dezvoltare durabilă), consider că vom face un pas important pentru punerea în valoare şi promovarea zonei.

• Promovarea proiectului

Promovarea ar trebui făcută în primul rînd în rândul cetăţenilor Constanţei, tocmai pentru a ajuta la conştientizarea frumuseţilor judeţului şi a potenţialului fantastic al zonei. Acest lucru se poate face simplu, printr-un parteneriat cu ONG-urile locale care se ocupă cu arta fotografică, prin care să le putem oferi posibilitatea de a se deplasa în acele localităţi şi a fotografia oamenii şi peisajele. În urma unor astfel de deplasări, putem organiza expoziţii de fotografie şi putem realiza un album foto care să fie utilizat apoi ca mijloc de promovare pentru agenţiile de turism locale şi naţionale.

De asemenea, putem începe discuţii oficiale cu operatorii zonali de cablu şi internet, pentru a realiza un canal TV special destinat acestei zone, care să poată acoperi în timp real evenimentele DanuBio. In plus, putem monta camere de filmat fixe în aceste localităţi, care să prezinte imagini cu frumuseţile zonei, tocmai ca turistul să îşi poată face o părere cât mai exactă şi în timp real, chiar dacă în acel moment se află la sute de km distanţă. Pe lângă toate acestea, va putea exista o promovare a evenimentelor locale de orice fel, dar şi a micilor afaceri care vor lua treptat naştere în localităţile vizate.

Tot la capitolul ONG-uri, sunt de părere că este necesar ca de la bun început să avem întâlniri directe cu reprezentanţii acestora, deoarece, aşa cum am mai spus, multe dintre acestea organizează tururi turistice şi diverse evenimente în Dobrogea, acestea nefiind însă centralizate, coordonate sau sprijinite de către o autoritate publică judeţeană (şi uneori, nici măcar cu ajutorul primăriilor din zonă). Propunerea mea este să devenim un liant între toate acestea, iar activitatea lor, atâta timp cât se va conforma unor norme şi conduite de bună practică, să aibă sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa prin organizare şi promovare naţională.

Este necesară stabilirea clară a unor circuite turistice în care să promovăm UNITAR obiectivele turistice sau punctele de interes aflate în această zonă, pasul următor fiind promovarea acestora online şi prin broşuri (acestea pot fi chiar amplasate la benzinăriile de pe Autostrada Soarelui, benzinării cu care Consiliul Judeţean ar putea face parteneriate de colaborare). De ce unitar? Deoarece este foarte important ca oriunde turistul va dori să meargă să îşi petreacă acel concediu în zona DanuBio, el trebuie să regăsească acelaşi tip de material de promovare, indiferent de localitate.

Consider EXTREM DE IMPORTANT să atragem de partea noastră şi agenţi economici privaţi –pensiuni, restaurante, producători de vin – pe care să îi introducem în circuitul turistic, să îi ajutăm în promovarea propriilor afaceri, însă doar în condiţiile în care se îndeplinesc anumite criterii privind calitatea produselor şi a calificării personalului.

Tot privind promovarea, vă propun ca la o dată pe care o vom stabili ulterior, să lansăm o invitaţie tuturor agenţiilor de turism din ţară, pentru a organiza o conferinţă naţională pe probleme de turism. În decursul a trei zile, putem organiza deplasări în localităţile vizate pentru a discuta cu autorităţile locale, putem organiza şi traininguri având ca temă agroturismul şi turismul cultural, putem afla mult mai multe detalii pe care specialiştii ni le-ar putea dezvălui. O astfel de intâlnire ar beneficia de acoperire în mass media naţională iar primarii ar putea dezvolta relaţii care se vor cuantifica mai târziu în visteria fiecărui UAT.

• Infrastructura de-a lungul Dunării

Cu siguranţă, prima întrebare a reprezentanţilor agenţiilor de turism va fi următoarea : de ce infrastructură beneficiază zona DanuBio şi cât de uşor se poate ajunge la destinaţie? Aici, avem o veste bună şi una proastă de oferit celor interesaţi de potenţialul zonei – partea bună este că Autostrada Soarelui împarte zona noastră de interes în jumătate, scurtând mult durata drumului până în zona DanuBio, iar Cernavodă va avea rolul de nod rutier şi principal centru de informare.

Partea proastă o reprezintă drumul judeţean 223, care face legătura între nordul şi sudul judeţului, drum care trece exact pe linia Dunării. Dacă pe tronsonul Cernavodă-Rasova-Aliman-Ion Corvin s-au aprobat deja indicatorii tehnico economici pentru obţinerea de fonduri prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, drumul spre nordul judeţului reprezintă în continuare o problemă reală.

Tronsonul Cernavodă-Seimeni-Dunărea-Capidava-Topalu-Tichileşti până în şoseaua europeană E60 este într-o stare avansată de degradare, lucrările de reparaţii a covorului asfaltic care s-au efectuat în ultimii ani fiind ineficiente. Drumul ar trebui mărit cu încă o bandă de mers, trebuie montate semne de circulație noi (care să ia în considerare şi obiectivele turistice din zonă), iar porţiunea dintre Topalu şi Tichileşti trebuie consolidată deoarece se află într-o zonă inundabilă.

Reabilitarea şi modernizarea acestui tronson de drum județean DJ223 ar fi extrem de benefică şi din punct de vedere economic, prin crearea de noi locuri de muncă în mediul rural, dar şi o mobilitate ridicată a forţei de muncă în zonă. Turiștii se vor putea mişca uşor şi rapid în această zonă, vom reduce timpul de parcurs de la un obiectiv la altul, vom creşte gradul de satisfacţie a consumatorilor şi vom creşte substanțial gradul de accesibilitate în zonele rurale şi urbane aflate în zona DanuBio şi imediata apropiere.

De asemenea, tot în scop de marketing şi pentru a stârni imaginaţia iubitorilor de natură şi istorie, vă propun ca DJ 223 să fie redenumit Via Moesia sau Via Scythia, amintind astfel de denumirile din antichitate a regiunii dobrogene.

Ținând cont de toate aceste considerente dar şi de cei aproximativ 40.000 de constănţeni care locuiesc între Cernavodă şi Hîrsova (inclusiv), am depus o solicitare separată aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Constanţa pentru a începe procedura de elaborare a documentaţiei necesare pentru ca şi acest tronson de drum judeţean să fie prins în planul de investiţii şi fondurile solicitate prin Programul Regional Operaţional 2014-2020.

De asemenea, tronsonul de drum comunal DC 67 Tichilești-Ghindăreşti-E60 are nevoie urgentă de reparaţii, fiind de altfel singurul drum care trece prin localitatea Ghindăreşti şi de care depind toţi cetăţenii din acea zonă. Este imperios necesar ca şi acest drum să intre în atenția noastră, localitatea Ghindărești fiind de altfel unică în județul nostru prin specific, tradiţii și obiceiuri.

Tot la capitolul infrastructură, sunt de părere că dezvoltarea de mici porturi turistice, în localităţile mici de pe Dunăre, ar aduce un mare plus întregii zone. Un studiu de specialitate ne-ar arăta care sunt locaţiile ideale pentru aceste porturi, ele trebuind să fie la distanţe cât de cât egale unele de altele şi să fie construite după acelaşi concept. Aşa cum am discutat şi cu primarii şi consilierii locali din zona DanuBio dar şi analizând situaţia din teren, considerăm că un număr de trei porturi turistice ar reprezenta un excelent început pentru turiştii noştri iar locaţiile ideale ar fi în localităţile Oltina, Rasova şi Topalu (ele aflându-se la o distanţă de aproximativ 50 de km una de cealaltă pe DJ 223). În plus, dacă vom corobora acest aspect cu faptul ca oraşul Cernavodă se află la jumătatea distanţei dintre localitatea cea mai nordică şi cea sudică de pe Dunăre, iar acest oraş poate susţine un port turistic pentru ambarcaţiuni de mare capacitate (avem în vedere mai ales vasele de croazieră ale ţărilor europene), sunt convins că vom putea revitaliza turismul pe Dunăre într-un timp record.

O idee inovatoare pe care o propunem ca şi masură imediată pentru DanuBio şi sporirea gradului de atractivitate a localităţilor, după consultarea în prealabil cu primarii din localităţile Topalu şi Ghindăreşti, ar fi realizarea unei piste de biciclete între cele două localităţi, pista care ar urma cursul Dunării, oferind posibilitatea celor care o vor folosi să se bucure de nişte peisaje cu adevărat superbe. Investiţia ar fi minimă (putem tasa pământul sau pune o griblură) putând pe parcurs a fi îmbunătăţită şi am oferi o primă posibilitate reală de recreere pentru iubitorii de natură. De asemenea, în timp se poate extinde această pistă, agentii economici pot înfiinţa puncte de închiriere ale bicicletelor şi a echipamentelor aferente. Ambele localităţi dispun de puncte de prim ajutor, astfel încât cei care sunt furaţi de peisaj să primească îngrijirile necesare.

Rămânând în acelaşi registru, având în vedere relieful extrem de deluros şi accidentat din zona comunei Saraiu, spre nord până în comuna Ghindăreşti, putem începe de anul viitor organizarea de evenimente moto de tip Enduro, pentru motociclete şi mountain bike. Acest tip de eveniment sportiv începe să aibă din ce în ce mai mulţi fani în toată lumea, iar orașe din vestul ţării noastre sunt deja pe harta mondială a acestui sport, prin organizarea unor astfel de evenimente. Zona de care vorbesc nu este una protejată şi nu avem restricţii pentru un astfel de eveniment, ar pune judeţul nostru pe harta evenimentelor sportive europene şi mondiale, costurile ar fi minime pentru autoritatea locală iar beneficiile ar fi maxime, sătenii beneficiind pentru câteva zile de o nouă şi foarte profitabilă “piaţă de desfacere”.

Tocmai pentru că este un proiect pentru o zonă cu un specific aparte, însă neexploată până în acest moment, vă propun diversificarea ofertei noastre turistice prin crearea de mici muzee etnografice, apelând la diversitatea obiceiurilor şi tradiţiilor din zona DanuBio. În localităţi precum Ghindăreşti, Rasova sau Ostrov, se pot amenaja gospodării-muzeu, apelând la casele localnicilor (sunt convins că am putea identifica localnici care ar dori să doneze pentru o asemenea cauză) sau am putea reabilita/reconstrui case vechi tărăneşti care aparţin primăriilor. Aceste muzee etnografice ar trebui să îndeplinească nişte condiţii de bază: să păstreze arhitectura specifică localităţii, să fie decorată cu obiecte şi motive tradiţionale (ex. – instrumentar agricol, căruţe pictate tipic dobrogene, unelte pescăreşti şi lotci, scule şi produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă), totul ar putea fi utilat şi conservat întocmai, ca pe vremea când gospodăria era locuită. Aceste muzee ar putea fi îngrijite de muzeografi plătiţi direct din bugetul CJC sau al autorităţii locale sau am putea dezvolta parteneriate cu ONG-uri specializate care s-ar putea ocupa de ele, realizând diferite activităţi specifice sau evenimente culturale (cu sprijinul CJC).

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu primarul localităţii Topalu şi în spiritul dorinţei noastre de a diversifica oferta turistică a zonei DanuBio,  propunem realizarea unui Muzeu European al Satului Dunărean, construit pe raza comunei Topalu, cu implicarea directă în proiect a comunelor Ghindăreşti şi Horia. Deoarece costurile care ar fi destul de ridicate, ne-am propus să lansăm invitaţii oficiale către toate ambasadele şi consulatele ţărilor riverane Dunării prin care să îi invităm în zona DanuBio şi să participe alături de noi în realizarea şi promovarea unui astfel de proiect european. Casele ar fi tradiţionale, specifice fiecărei zone în parte, replici fidele, construite după indicaţiile primite de specialiştii fiecarui stat în parte, iar după ce ar fi ridicate ar rămâne în grija Primăriei Topalu pentru a le administra, cu sprijinul Consiliului Judeţean.

O altă măsură imediată pe care o putem lua, după ce am identificat obiectivele turistice pe care dorim să le promovăm în primă fază şi după ce am hotarât ruta de acces pe care o vor folosi turiştii, ar fi să creăm o aplicaţie pentru telefon de unde turistul să işi poată lua toate informaţiile necesare în ceea ce priveşte DanuBio(de la obiective istorice la trasee pentru drumeţii, de la unităţi de cazare până la cele de servire a mesei, de la ce ghizi sunt dispobili în fiecare localitate, la ce festivaluri urmează). Astfel, Consiliul Judeţean Constanţa ar putea organiza un concurs unde ar putea participa oricine este interesat de un astfel de proiect, tocmai pentru a funcţiona pe principiul meritocraţiei dar şi al liberei concurenţe, astfel încât la final să ne putem bucura de un produs competitiv şi axat pe cerinţele noastre.

• Capacităţi de cazare, alimentaţie publică şi resursa umană

Marele minus al acestor localităţi îl reprezintă capacitatea redusă sau inexistentă de a caza turiştii. Gândind “DanuBio” ca un plan pe termen lung, o acţiune imediată în acest domeniu se impune prin crearea unor facilitaţi de cazare decente şi sigure. Chiar dacă în unele localități s-a început  construirea de pensiuni sau hoteluri, cred că ceea ce putem face pe termen scurt este să încurajăm agroturismul și amenajarea de locații pentru campinguri, pentru corturi şi rulote, iar pe termen lung, să lucrăm alături de cei care doresc să investească în unități de cazare prin sprijinirea acestora şi prin acordarea de beneficii, dar şi prin impunerea menținerii stilului arhitectural cu specific local al caselor cu verandă.

Această formă specifică de turism rural se bazează pe asigurarea, în cadrul gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de cazare, masă, agrement şi alte servicii complementare acestora, fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. Cele două componente ale agroturismului sunt activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă, agrement şi activitatea economică, concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale. Toate acestea trebuie adaptate la principiile ecoturismului – impact minim asupra cadrului natural, valorificarea resurselor locale, durabilitate, păstrarea tradițiilor.

Pentru toate acestea, Consiliul Județean trebuie să se implice real în educarea antreprenorilor dar şi a simplilor cetățeni din zona DanuBio prin:

1. 1. programe educaţionale instituţionale, organizarea de cursuri de pregătire şi perfecţionare în turism;
   2. dezvoltarea unor programe de formare integrate care să răspundă nevoilor de formare de pe piaţa turistică;
   3. dezvoltarea de proiecte şcolare, care să cuprindă lecţii cu caracter aplicativ şi activităţi practice – pentru cei ce se află în perioada de formare – elevi, studenți, cursanți care se iniţiază în deschiderea şi dezvoltarea de afaceri în turism.

Pentru zonele de camping, acestea ar trebui identificate în teren, împreună cu reprezentanţi ai autorităților locale. Ca prim pas, optez ca acestea să nu fie la mare distanţă de Cernavodă, având în vedere faptul că DJ223 nu va fi reabilitat prea curând. La sudul oraşului Cernavodă, Rasova are peisaje superbe, aşa cum este şi comuna Seimeni la nord. Aceste campinguri vor trebui să fie  demarcate foarte clar, să fie utilate cu WC-uri ecologice şi cu puncte de colectare a deşeurilor. Pentru a avea un impact minim asupra mediului, va fi elaborat un regulament intern care trebuie să fie cunoscut şi aplicat de către turişti.

Stabilirea din timp a locaţiilor campingurilor de corturi şi rulote ne va ajuta mult în momentul în care vom stabili ce alte servicii mai dorim să oferim turiștilor noştri : existența unui sistem de supraveghere cu camere fixe ar asigura turiștii că nu se află în vreun pericol ( la pagina 7 vă aminteam ca un astfel de proiect poate fi fezabil printr-un contract cu operatori de cablu/internet); acoperire wi-fi în interiorul campingului; asigurarea de produse agroalimentare cu ajutorul localnicilor. Un grad cât mai mare de satisfacere a nevoilor turiştilor ne asigură o publicitate bună şi revenirea cu plăcere în judeţul nostru.

De ce este necesar un concept umbrelă precum DanuBio în ceea ce priveşte unităţile de cazare şi alimentaţie publică? Simplu, deoarece vom asigura (alături de autoritățile locale) anumite standarde de performanţă şi excelență pentru  agenții economici şi gospodăriile proprii ale locuitorilor care vor acționa sub sigla DanuBio și nu vom face rabat de la calitatea produselor servite (nu, nu vom servi somon fume cu capere în unitățile de agroturism); investind inteligent încă de la început în soluții ce vor fi actuale pentru o perioadă mai lungă de timp, gândind global şi acţionând unitar, ţinând cont de tehnologiile şi materialele moderne, ne asigurăm că răspundem viitoarelor reglementări ale Uniunii Europene în materie de protecție şi conservare a mediului.

Structurile de alimentaţie publică reprezintă o componentă de bază a ofertei turistice, acestea fiind corelate în mare parte cu structurile de cazare din punct de vedere al amplasamentului. Din păcate, exceptând cele două oraşe Hîrşova şi Cernavodă, localităţile rurale sunt lipsite aproape în totalitate de restaurante/cherhanale. Acest fapt reprezintă o mare problemă, la care deocamdată nu avem o soluție concretă, decât să impulsionăm agenţii economici să deschidă astfel de afaceri în zonă. Și cum putem face asta? Simplu, realizând tocmai acest concept-umbrelă, oferindu-le un cadru legal şi economic avantajos, astfel acordându-le garanţii că lucrurile pot funcţiona normal şi în judeţul Constanţa.

O soluţie imediată prin care să putem oferi spaţii de relaxare cu produse alimentare realizate de către locuitorii satelor, ar fi identificarea, pentru început, a două gospodării tărăneşti (una la nord de Cernavodă şi una la sud) în care să se organizeze evenimente lunare, în care oraşenii să vină şi să guste din bunătăţile locului (o variantă de brunch tradiţional). Spaţiile pot fi identificate cu ajutorul primărilor localităţilor, trebuie să fie mult spaţiu verde şi o privelişte cât mai frumoasă, o taxă de participare poate fi reţinută de către un ONG (partener al CJC), iar fondurile să fie apoi redistribuite către sătenii care vor aduce propria lor mâncare şi băutură. Acest sistem de brunch tradiţional, adresat cu precădere celor din oraşe, este la mare cautare în Ardeal şi s-a dovedit de un real succes, fiind o alternativă foarte bună de promovare a agroturismului şi venind în sprijinul locuitorilor satelor respective.

De asemenea, consider că trebuie să acționăm pentru stimularea comunităților locale şi încurajarea acestora în direcția dezvoltării unei oferte complete şi complexe, având în vedere pe termen scurt şi mediu impulsionarea populației şi a micilor afaceri locale pentru dezvoltarea unor produse ecoturistice tradiționale de calitate (ca formă de conservare şi perpetuare a culturii şi identității naționale şi locale). Acest lucru îl putem obține prin diverse cursuri şi prin informarea şi încurajarea micilor întreprinzători pentru a le da direcția necesară asigurării unei alimentații sănătoase turiştilor. Iar pe termen lung, aşa cum am menţionat şi mai sus, soluţia ar fi atragerea de agenţi economici din zonă prin oferirea de facilităţi la deschiderea unor puncte de alimentaţie publică.

• Concluzii

Suntem probabil singurul judeţ din tară care beneficiază de un asemenea număr de posibile obiective turistice neexploatate sau exploatate fara imaginatie : de la necropola neolitică şi cetatea Axiopolis de la Cernavodă a căror vestigii se află atât la Muzeul de Istorie Naţională Bucureşti cât şi la Muzeul Axiopolis Cernavodă, la cetatea Capidava dar şi punctul  Stânca Roşie, acesta din urmă nefiind încă introdus în circuitul turistic local. Cetatea Carsium de la Hîrşova, situl neolitic din aceeaşi localitate dar mai ales locuinţele turceşti, unele dintre ele în patrimoniu naţional, pot constitui un punct de atracţie. Cel mai bogat lăcaș de cultură din mediul rural, muzeul „Dinu si Sevasta Vintilă” din comuna Topalu, gazduieste peste 212 tablouri și 16 sculpturi, creații ale marilor artiști plastici romani ai secolelor XIX și XX, precum Grigorescu, Andreescu, Bancilă, Luchian, Petraşcu, Tonitza, Ciucurencu, Paciurea, Aman, Baba, Dărăscu, Oscar Han, Pallady, Iser, Medrea şi alții.

Dacă pornim la sud de Cernavodă (locul unde a fost descoperit Gânditorul de la Hamangia, statueta fiind desemnată, de către o comisie internaţională, ca fiind unul dintre cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta) avem comunele Rasova, Aliman, Oltina şi Ostrov care beneficiază atât de oportunităţi majore pe partea de agroturism în special prin specificul viticol şi piscicol, dar se pot constitui şi în puncte de referinţă pentru iubitorii de istorie şi arheologie. Pe teritoriul comunei Aliman există cetatea Sacidava (asezare geto-dacă şi castru roman), la Oltina în ultimii ani s-a cercetat o aşezare medievală timpurie, dar şi obiective istorice şi arheologice dacice din epoca romană. La Ostrov se află cetatea Păcuiul lui Soare, construită între anii 972-976 de către militarii împăratului bizantin Ioan Tsimiskes, ce nu poate fi exploatată turistic decât o mică perioadă din an din cauza caracterului său insular, insă are o valoare inestimabilă – conform unor arheologi, acesta este al doilea sit din țară, ca mărime şi potențial arheologic, după Sarmizegetusa. Dacă adaugăm faptul că ne aflăm si în proximitatea cetăţii şi monumentului de la Adamclisi putem concluziona că există un real potential istorico-arheologic în zona mentionată.

Toate aceste situri arheologice, cetăţi antice şi obiective pline de istorie, la care se adauga farmecul inegalabil al naturii, pot să genereze evenimente culturale de renume mondial, pe care le putem promova prin manifestări artistice complexe, aşa cum se obişnuieşte deja în ţara noastră dar mai ales în străinătate. Dobrogea noastră ne-a dat şansa să fim pe pamântul celor mai vechi aşezări urbane din ţară, însă restul depinde de noi. Iar când spun “noi” mă refer în primul rând la autorităţile locale şi judeţene, care doar în colaborare cu specialişti în domeniul istoriei şi arheologiei, alături de ONG-uri specializate, pot introduce ideea şi aplica conceptul de agrement cultural în promovarea patrimoniului judeţului Constanţa.

La sfârşit, doresc să vă atrag atenţia asupra unui eveniment care a avut loc la începutul acestui an: în cadrul Târgului Internaţional de Turism de la Berlin din 2017, reprezentanţii Asociatiei Litoral-Delta Dunării susţin că cea mai căutată destinaţie de către turiştii europeni este Delta Dunării. Mai mult decât atât, aflăm din presă că din taxa de promovare a statiunii Mamaia s-a plătit publicitatea pentru Delta Dunarii, care va apărea în cataloagele unor tour-operatori internaţionali. Dragi colegi consilieri, nu credeţi că resursele financiare ale judeţului nostru ar trebui să meargă, cel mai bine, către contribuabilii noştri, către constănţeni ? Nu credeţi că ar trebui să trecem dincolo de disputele din planul politic şi să realizăm, împreună, indiferent de culoarea politică, ceva care să fie într-adevăr durabil şi de folos constănţenilor noştri ?

În speranţa că materialul prezentat s-a dovedit a fi folositor, concluzionez spunând că ne aflăm într-o zonă cu un grad ridicat în ceea ce privește potențialul turistic pe zona de agroturism şi prin prisma faptului că întrunim toți factorii necesari dezvoltării turistice culturale ai zonei, putem realiza ceva într-adevăr benefic şi de lungă durată pentru concetăţenii noştri.

Din aceste considerente, Domnule Preşedinte, vă rog să analizați şi să adoptați această strategie de turism şi conceptul-umbrelă de dezvoltare intercomunitară DanuBio, care să fie aprobată de către Consiliul Judeţean Constanţa, să formăm de urgenţă un grup de lucru în cadrul CJC şi să demarăm implementarea unui studiu privind potenţialul turistic şi regimul de atractivitate al zonei DanuBio. Indiferent dacă veţi decide sau nu să adoptaţi acest brand turistic local, am speranţa că veţi face tot ce vă stă în putinţă pentru reconstrucţia judeţului nostru şi a comunităţilor locale care îl formează, redescoperind oamenii săi, cu obiceiurile şi legendele lor.

Pentru cei interesaţi accesaţi linkul acest link.

28.06.2017

Consilier Judeţean PNL

Bogdan Bola