feb. 16, 2018 | Administraţie publică
Deoarece prima noastră grijă ar trebui sa fie dezvoltarea și bunăstarea comunităților constănțene, nu doar funcționarea unor instituții subordonate Consiliului Județean Constanța. Deoarece anul acesta avem un buget mai sărac cu aproximativ 20 de milioane de lei și ar fi fost cu atât mai important ca acești bani să fie folosiți pentru investiții și în dezvoltarea județului, nu doar pe salarii și asistență socială. Deoarece încă mai avem în județul nostru comunități fără apă curentă și școli cu grupuri sanitare în curte, așa că nu cred că ne mai permitem să cheltuim banul public pe festivaluri și concerte de care doar Bacchus ar mai fi mândru (Festivalul Berii și Festivalul Vinului).
Iar acestea sunt doar câteva dintre motive, cele mai pragmatice vi le prezint mai jos, așa cum au fost ele depuse, cu adresă de înaintare, în data de 12.02.2018. Săptămâna viitoare, vă voi mai prezenta pe larg câteva dintre amendamentele pe care colegii mei liberali le-au propus celor din alianța PSD-ALDE-PMP pentru a fi puse pe ordinea de zi, însă fără succes. Rămâne să hotărați dumneavoastră după aceea dacă județul nostru ar fi avut de câștigat în urma construirii unui Spital Clinic de Pediatrie sau a unui nou Teatru de Copii.
În calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Constanța, având în vedere proiectul de buget supus dezbaterii publice pe data de 15.01.2018, am purtat discuții cu mai mulți primari și consilieri locali din județul nostru, și pentru a putea veni în ajutorul lor în demararea/continuarea/finalizarea proiectelor necesare comunităților pe care le păstoresc, am formulat împreună următoarele amendamente la Bugetul Consiliului Județean Constanța.
Consider că este de datoria noastră, ca și consilieri județeni, să venim în sprijinul administrațiilor locale, având în vedere lipsa de personal calificat cu care se confruntă mai ales comunitățile mici. De asemenea, lipsa fondurilor proprii duce de multe ori ca promisiunile făcute cu bună credința în campaniile electorale, să nu se mai poată materializa, în pofida eforturilor acestora.
Studiind bine proiectul de buget pentru anul 2018, sunt de părere că avem fondurile necesare și că ar trebui să punem mai mult accent pe ajutorarea autorităților locale prin îmbunătățirea condițiilor de viață ale constănțenilor noștri. Este părerea mea că principala direcție de acțiune a Consiliului Județean Constanța în anul 2018 ar trebui să constituie ajutorul dat administrațiilor locale, indiferent de culoarea politică, pentru creșterea nivelului de trai în comunitățile constănțene.
Așa cum veți constata, discutăm despre proiecte vitale pentru bunul mers al oricărei comunități, despre solicitări mai vechi sau proiecte mai noi, proiecte palpabile care pot fi cuantificate și nu simple ajutoare sociale:
-
Comuna Ghindărești
- Reabilitare și modernizare grădinița Ghindărești pentru care este necesară suma de 350.000 lei.
- Modernizare și reabilitare infrastructură drumuri comunale și stradale în comuna Ghindărești, proiect pe care îl estimam la suma de 385.600 lei. Cei aproape 12 km de drumuri nu au fost reabilitați complet din anii 1970.
- Reabilitarea singurei șosele care asigură accesul în comună, drumul comunal DC 67, aflat într-o stare extrem de proastă, suma totală pe care o previzionăm pentru finalizarea unui astfel de proiect este de 4.000.000 lei. Cu toate ca am făcut economii din bugetul local pentru a avea fonduri proprii pentru toate lucrările, tăind din bugetul pe anul acesta orice cheltuieli pentru organizarea de evenimente și am eficientizat segmentul de “alte cheltuieli”, ne va fi imposibil sa demarăm proiectele fără sprijinul Consiliului Județean Constanta. Mai multe detalii aici: bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300
-
Comuna Ciobanu (primar PSD)
- Satul Miorița, nu beneficiază nici până în ziua de astăzi de o sursă de apă constantă și potabilă pentru locuitorii săi. Din aceste considerente, vă solicităm să introduceți în programul de investiții al Consiliului Județean Constanța suma de 300.000 lei, cu destinația expresă pentru achiziționarea serviciilor de forare și realizare a unui puț de apă pentru comunitatea noastră. În pofida repetatelor intervenții ale consilierilor locali PNL la primarul comunei, chiar dacă acest proiect a reprezentat o promisiune din programul electoral al tuturor formațiunilor politice în 2016, acest lucru se pare că nu reprezintă o prioritate pentru autoritatea locală. Un puț forat la a treia pânză freatică acviferă, la adâncimi cuprinse între 30 și 60 de metri, ar asigura o calitate a apei superioară (în peste 75% din cazuri), fără nitriți și nitrați, cu conținut mai redus de calcar. Debitul ar putea face față, după calculele noastre, nevoilor casnice ale locuitorilor satului Miorița dar și nevoilor antreprenorilor care au început sa dezvolte în zona respectivă afaceri cu sere și legumicultură.
-
Comuna Topalu
- Clădirea unui corp de școală, construită în anul 1966, necesită urgent reparații, potrivit Raportului de Expertiză Tehnică nr. 74E/2017. Potrivit acestuia, infiltrațiile de apă și perioada îndelungată de funcționare au deteriorat semnificativ pereții, au provocat igrasie și un miros neplăcut, iar lucrările propuse sunt complexe: consolidarea fundațiilor cu beton armat, realizarea de centuri de beton armat, reparații acoperiș, etc. Fonduri pentru reparația lui am mai solicitat și în anul 2016, însă fără succes. Si cu toate ca s-au făcut multe economii la bugetul local pentru a avea fonduri proprii pentru reabilitare, ne întoarcem astăzi cu solicitarea să alocați suma de 400.000 lei pentru finalizarea acestui proiect.
-
Comuna Mihai Viteazu
- reparații și întreținere drumuri comunale – 600.000 lei
- întreținere și reparații sediu primărie – 200.000 lei
- extindere liceu în localitatea Mihai Viteazu unde există un proiect în valoare de 600.000 de euro
- investiții rețea de iluminat public – 700.000 lei
-
Comuna Horia (primar PSD)
- Dotarea cu 20 de calculatoare și construirea unui cabinet medical pentru școala din localitate – 250.000 lei. Scoala dispunea de același număr de calculatoare, primite printr-un program al Consiliului Județean Constanța din anul 2008, însă acestea sunt uzate moral și fizic în totalitate. În ciuda faptului că la fiecare control al celor de la Inspectoratul Scolar Județean li s-a pus în vedere să doteze școala cu un cabinet medical, fapt care ar însemna o investiție minimă din partea autorității locale, acest lucru nu s-a întâmplat, iar solicitările consilierilor PNL nu au fost ascultate.
- Fonduri pentru realizarea unui studiu de fezabilitate și și a proiectului de investiții pentru decolmatarea și dalarea canalului colector din satul Horia – 50.000 lei. La orice ploaie mai abundentă, canalul se umple cu apă și inunda gospodăriile de pe străzile Nucilor și Principală. De asemenea, malurile se surpă la fiecare ploaie și există riscul permanent ca podețele existente să se prăbușească, la fel și gardurile gospodăriilor. Se poate observa cu ochiul liber după fiecare precipitație cum malurile se apropie periculos de mult de gardurile oamenilor și de multe ori, inundațiile fac ca accesul în propriile lor locuințe să fie imposibil. Puteți vedea solicitarea aici: Solicitare consilieri liberali Horia (1)
-
Comuna Costinești
- În vederea demarării lucrărilor de ”Modernizare Faleză Pietonală Costinești”, tronson cuprins între Terasa 10 Steaguri și Radio Vacanța și finalizării acestora pană la 01.05.2018 este necesară suma de 500.000 lei. Această sumă constă în proiectare, execuție și dotare cu mobilier urban (lampadare, băncuțe, coșuri de gunoi și pavaj). Ca și în cazul altor localități de pe litoral, un astfel de proiect reprezintă o investiție cu un potențial foarte mare de amortizare în câțiva ani, prin creșterea gradului de atractivitate a zonei și a noi oportunități de demarare a unor afaceri locale (bani mai mulți la buget, noi locuri de munca, mai multi turiști).
-
Comuna Corbu
- Finanțarea cheltuielilor privind reabilitarea drumului comunal Corbu-Vadu. Drumul are o lungime de 7.5 km și a mai fost plombat în urmă cu trei ani, însă o reabilitare completă nu s-a mai făcut de aproximativ 15 ani. Suma necesara pentru acest proiect este de 3.2 milioane lei. O astfel de reabilitare ar însemna imens pentru turismul județului, numărul de turiști crescând de la an la an. De aceea, privim acest proiect ca pe o investiție în viitorul comunei Corbu dar și pentru binele județului nostru, investiție care se va întoarce cu siguranță în bugetul Consiliului Județean Constanța prin creșterea atractivității zonei și a numărului de turiști.
-
Comuna Pantelimon
- Sistem de supraveghere, dotat cu un program de recunoaștere și memorare a numerelor de înmatriculare a mașinilor, pentru a contabiliza traficul greu care trece prin comună și care a fost, în mare parte, răspunzător de distrugerea drumurilor comunale – 250.000 lei. Implicarea Consiliului Județean Constanța ar însemna enorm pentru noi toți și ar preveni distrugerea caselor comunităților din zonă dar și a drumului județean.
- Suma de 15.000 lei pentru achiziționarea și montarea unei central termice în școala gimnazială din localitate. În perioada iernii, elevii din localitate suferă din cauza condițiilor neprielnice din școală.
- Suma de 15.000 lei pentru achiziționarea unei cositoare pentru tractorul din localitate. Dorim să începem igienizarea comunei și să curățăm drumul care duce la cetatea Ulmetum, care poate deveni un obiectiv turistic important. Mai multe detalii aici: bogdanbola.ro/comuna-pantelimon-si-cetatea-ulmetum-rupte-de-civilizatie/311
- Suma de 15.000 lei pentru achiziționarea unui număr de 100 de coșuri de gunoi pentru toate satele din comuna noastră. Felul în care arata aceasta nu a fost niciodată pe lista de obiective a autorităților locale, însă noi încercăm să schimbăm aceasta mentalitate. De asemenea, vom lansa o campanie de conștientizare a locuitorilor privind importanta păstrării curățeniei în localitate. Puteți citi adresa transmisă de Primăria Pantelimon aici: Amendament Buget – Pantelimon (1)
-
Comuna Albești
- Pentru proiectul ” Lucrări întreținere covor bituminos drum comunal D.C.11, comuna Albești”, aflat în stadiul de proiectare executată – 701.878 lei. Lungimea drumului este de aproximativ 2 km, fiind reabilitat ultima oară în 2007
- Pentru proiectul ”Lucrări de pietruire strada Salcâmului și strada Liliecilor, sat Cotu-Văii, comună Albești”aflat în stadiul de proiectare executată -920.643 lei cu T.V.A. Drumurile, de aproape doi km, sunt de pământ și nu au fost asfaltate sau pietruite niciodată.
- Pentru proiectul ” Înființare rețea alimentare cu apă potabilă cartier A,B,C localitatea Albești”, aflat în stadiul de aproximativ 50% din lucrare executată-264.698 lei
- Pentru proiectul ” Înființare grădiniță cu program prelungit sat Cotu-Văii, comuna Albești”, aflat în stadiul de proiectare executată și în curs de licitație execuție lucrări – 446.419,73 lei.
-
Comuna Aliman
- Cofinanțare de 4.016.950,54 lei pentru obiectivul de investiții „Asfaltare străzi în comuna Aliman”, proiect derulat prin Programul Național de Dezvoltare Locală.
-
Comuna Cuza Vodă
- Extindere sistem de canalizare ape uzate menajere în localitatea Cuza Vodă, comuna Cuza Vodă – 392.578 lei
- Construcție grădiniță cu orar prelungit în localitatea Cuza Vodă – 43.620 lei
- Modernizare străzi și drumuri comunale ADI Valea Dropiei, lider comuna Tortoman, județul Constanța ( comuna Cuza Vodă, Tortoman și Nicolae Bălcescu ) – 351.063 lei
- Dotare centru de zi pentru copii proveniți din populația roma și alte categorii defavorizate – 57.055 lei
- Achiziție buldoescavator – 6.046 lei
- Extindere Cămin Cultural – 200.000 lei
- Construcție Sala Sport Școala Gimnaziala nr. 1 Cuza Vodă – 250.000 lei
- Măsuri integrate pentru comunitate cod SMIS + 103133
- Reabilitare/modernizare drumuri intravilanul localității – 400.000 lei
- Extindere rețea electrică cartier nou lotizat – 200.000 lei
- Extindere primărie – 300.000 lei
Concluziile prezentate Consiliului Județean Constanța
Domnule Președinte, sunt convins că unele dintre aceste proiecte vă sunt deja cunoscute și nu voi insista pe utilitatea acestora, aceasta fiind evidentă. Alte proiecte se doresc a fi demarate anul acesta tocmai datorită faptului că societatea se schimbă, evoluează, la fel ca și nevoile locuitorilor acestui județ.
Un ultim aspect doresc să mai subliniez: marea majoritate a solicitărilor vin în sensul sprijinirii școlilor, grădinițelor și actului de educație în general, nu pentru promovarea de evenimente „culturale”. Așa cum am spus și la începutul acestui articol, este inadmisibil să mai avem școli cu toalete în curte și administrații care privesc educația ca pe o cheltuială (am mai scris despre asta după o vizită în comuna Crucea: bogdanbola.ro/formarea-si-educarea-tinerilor-reprezinta-investitii-pentru-viitor-nu-cheltuieli-de-la-buget/188
Dată fiind urgența multora dintre lucrări, vă rugăm să transmiteți aceste solicitări Comisiei de Buget-Finanțe pentru a fi analizate și bugetate în mod corespunzător. În speranța că reprezentăm o administrație care pune pe primul loc dezvoltarea județului și prosperitatea locuitorilor săi, vă rugăm să luați în considerare aceste amendamente, să căutați, să găsiți cele mai bune soluții și să dispuneți în cel mai scurt timp în consecință.
feb. 6, 2018 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
În calitate de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Constanța, având în vedere proiectul de buget supus dezbaterii publice pe data de 15.01.2018, am solicitat săptămâna trecută președintelui Consiliului Județean Constanța și implicit, aparatului de specialitate, să ne răspundă în cel mai scurt timp posibil la următoarele întrebări pentru a ne putea forma o imagine cât mai corectă asupra bugetului de venituri și cheltuieli.
Acest lucru nu îl privesc ca pe o formă de atac politic, dar este ceva necesar, într-o democrație funcțională, pentru ca toți consilierii județeni să poată formula în timp util eventualele amendamente și apoi pentru a vota în cunoștință de cauză bugetul propus. Aveți aici link-ul către proiectul de buget propus dezbaterii: http://www.cjc.ro/dyn_doc/anunturi/consultare-dezbatere_publica/2018/BVC-2018.pdf
Nefiind economist de meserie sau să am studii de specialitate în domeniul financiar, îmi vine greu să înțeleg toate mecanismele creării și colectării veniturilor la bugetul județean, asa ca voi avea o singură întrebare la acest capitol. Mai mult de 15 milioane de lei dispar ca și venituri pentru județul nostru față de 2017 ( de la 383.969.782 la 368.338.049 în 2018) – puteți să ne argumentați scăderea încasărilor în proiectul de buget al Consiliului Județean Constanța și ce anume a determinat acest fapt?
Dar în ceea ce privește capitolul „Total Cheltuieli”, lucrurile se complică…..
Partea I-a “Servicii publice generale”:
- La capitolul “cheltuieli pentru servicii publice comunitare de evidență a populației”, suma alocată crește de la 2,94 milioane la 3,9 milioane lei – ne puteți spune care este motivul, dacă este o creștere a drepturilor salariale, noi angajări sau alte motive?
Partea a III-a “Cheltuieli social-culturale”:
La capitolul “Învățământ” se prevede o scădere a bugetului de cheltuieli de la 37,43 milioane la 15,87 milioane.
- Această scădere este datorată faptului că drepturile salariale ale profesorilor din învățământul special au trecut din grija Consiliului Județean în grija Inspectoratului Scolar Județean sau există și un alt motiv?
- Care este motivul pentru care la acest capitol sumele, care scad dramatic, sunt atât de disproporționat alocate – 3,1 milioane pentru învățământul special și 12,69 milioane sunt trecute la “alte cheltuieli”? Ce reprezintă aceste “alte cheltuieli”, care sunt subordonate, potrivit proiectului de buget, la “alte cheltuieli de funcționare”? De asemenea, vă solicităm să ne prezentați și documentația care a stat la baza alocării acestei sume, de 4 ori mai mare decât cea care are o destinație directă.
- De ce la capitolul “cheltuielile secțiunii de dezvoltare” cheltuielile prevăzute pentru învățământul special sunt doar de 168.536 lei (la jumătate față de anul trecut)? Nu există niciun proiect din partea Consiliului Județean Constanta de a dezvolta și îmbunătăți actul de educație al celor cu nevoi speciale? La acest capitol intră și bugetul de investiții pentru unitățile de învățământ speciale?
- Consider că este nevoie de mai mai multă implicare, coordonare și de mai mult interes pentru acest capitol, mai ales având în vedere nivelul educației la nivel național (am mai scris despre acest subiect: https://bogdanbola.ro/romania-fara-educatie-de-calitate-este-o-romanie-saraca/363 ).
La capitolul “Sănătate”,ne bucură foarte mult faptul că a fost alocat un buget mai mare cu 4 milioane de lei față de 2017, ajungând la peste 24 de milioane. Bugetul alocat spitalelor generale crește mai mult de două ori față de anul trecut (de la 7,4 milioane la aproape 16 milioane), în timp ce la “alte cheltuieli” bugetul scade simțitor (de la 11,74 milioane în 2017 la 7,29 milioane).
- Puteți să ne prezentați motivul care a stat la bază creșterii cheltuielilor de funcționare, de la 4,5 milioane în 2017 la 7,2 milioane în 2018?
- Care este planul de dezvoltare al spitalelor generale în 2018, având în vedere că cheltuielile la acest capitol cresc de la 5,5 milioane la 11,6 milioane în 2018?
- Ce investiții își propune CJC în acest an care să justifice o astfel de creștere a cheltuielilor?
- De asemenea, suma de 5,49 milioane lei, prevăzută la “alte cheltuieli pentru dezvoltare”, este previzionată în vreun fel, aveți un set de proiecte la care v-ați gândit?
La capitolul “Cultură, religie și recreere”, bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța este de 63,71 milioane lei, sensibil la fel ca cel de anul trecut.
- Ciudat este faptul că la secțiunea de “cheltuieli pentru dezvoltare”, bugetul a crescut de la 18,99 milioane în 2017 la 24,2 milioane în 2018, însă bugetate defalcat sunt doar 2,2 milioane (muzee, biblioteci, instituții publice de spectacole) restul de aproape 22 de milioane fiind trecute la “alte cheltuieli”. De ce această discrepanță, de ce nu sunt bugetate direct? Ce acțiuni de dezvoltare/promovare/investiții au fost gândite de către Consiliul Județean pentru a justifica existența unei astfel de sume la capitolul “alte cheltuieli de dezvoltare”?
- La secțiunea “Instituții publice de spectacole și concerte” avem bugetată suma de 7,8 milioane lei. Vă rugăm să ne prezentați lista de spectacole pe care dorește Consiliul să le sprijine în anul 2018 și sumele defalcate pentru fiecare! De ce nu cautăm să facem niște colaborări în acest domeniu, cu diferiți sponsori, iar fondurile bugetate să treacă la capitolul investiții/dezvoltare. Sunt convins că autoritățile locale și comunitățile sărace din județ ar aprecia acest fapt mult mai mult decât niște concerte sau spectacole.
- Vă solicit să ne prezentați bugetul defalcat pentru secțiunea “Scoli populare de arte și meserii”. Suma acordată acestor scoli este una destul de mare (6,5 milioane lei) din care aproape toate fondurile se duc pe cheltuielile de funcționare ( aproape 6,3 milioane lei) și doar 270.000 pentru dezvoltarea acestora.
- Cum se justifică tăierea de buget de la 7 milioane la 3 milioane pentru secțiunea “Sport”? Ce anume s-a decis Consiliul Județean să nu mai susțină la această secțiune? De asemenea, cele 3 milioane pentru ce anume sunt prevăzute ? Speranța noastră este că acești bani să fie repartizați pentru promovarea sportului de masă, nu pentru salariile unor jucători, așa cum a mai fost cazul în trecut.
- De ce nu există niciun fel de sprijin financiar pentru secțiunile “Centre pentru conservarea și protejarea culturii tradiționale” și nici pentru “Consolidarea și restaurarea monumentelor istorice”? Cheltuielile bugetate ale Consiliului Județean Constanța sunt 0 (zero) și cu toate acestea, ne dorim implementarea unor programe de turism care sa atragă tot mai mulți turiști în județul nostru și în afara sezonului estival… Avem unul dintre cele mai frumoase și captivante județe din țară, dar în afara celor trei luni de vară nu alegem să punem nimic în valoare.
- Pentru secțiunea “Tineret”, avem o creștere fabuloasă față de anul trecut, când bugetul de cheltuieli era 0, iar acum este 200.000 lei. Cum justificați suma ridicolă pentru acest capitol și care sunt programele de tineret pe care doriți să le finanțați din această sumă? Nu credeți că am putea începe implementarea unor programe de incluziune socială, poate chiar a unui program județean de antreprenoriat pentru tinerii din mediul rural? Sper doar, din tot sufletul, să nu considerați și dumneavoastră, domnule Președinte, că “program de tineret” înseamnă doar a împărți pliante.
- Pentru secțiunea “Servicii religioase”, vă rugăm să ne prezentați motivul pentru care cheltuielile la acest capitol cresc cu 2 milioane de lei, de la 5,2 milioane în 2017 la 7,1 milioane în 2018! Aici vorbim despre o angajare suplimentară de personal sau despre măriri de salarii?
- Persoanele respective sunt angajate ale Consiliului Județean Constanța și dacă nu, avem acces la contractele lor de muncă, prin care să se facă dovada faptului că această cheltuială este justificată? Din acest motiv, vă solicităm lista cu personalul non clerical și salariile pe care fiecare dintre aceștia le primesc.
- De asemenea, vă rugăm să ne prezentați bază legală pe care se întemeiază aceste cheltuieli (lege, hotărâre de guvern, acord între CJC și Arhiepiscopia Tomisului).
- “Alte cheltuieli în domeniile culturii, recreerii și religiei” – 25,9 milioane de lei, adică aproape 10% din bugetul total pentru acest domeniu. De ce atât de mare bugetarea aici? Există proiecte care sunt în atenția Consiliului Județean Constanța pentru a fi duse la bun sfârșit în 2018 și dacă da, ni le puteți pune la dispoziție? Care este scopul pentru care aproape sase milioane de euro sunt bugetate la “alte cheltuieli”, văduvind alte capitole mult mai importante de finanțări adecvate?
La capitolul “asigurări și asistență socială”, bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța crește de la 171 milioane la 181 de milioane, în principal pentru “asistență socială pentru familie și copii”.
- Domnule Președinte, această creștere se datorează unui număr mai mare de asistați sociali sau creșterii cuantumului ajutorului social? Ne puteți pune la dispoziție modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la aceasta sumă?
- Vă atrag atenția și asupra subsecțiunii “unități de asistență medico-sociale”Aceasta este bugetată aici cu 3,6 milioane, dar și la capitolul “Sănătate” cu 1,1 milioane lei (unități medico-sociale). Este vorba de o greșeală sau discutăm despre instituții diferite, cu rol diferit? Dacă discutăm despre lucruri diferite, vă rugăm să ne precizați și care unități medico-sociale sunt bugetate pentru fiecare secțiune în parte.
- Dacă în 2017 bugetam cantinele sociale cu 500.000 lei, anul acesta nu mai acordăm nicio finanțare. Nu credem că bugetul Consiliului Județean va fi salvat făcand această economie, drept urmare vă solicităm să ne spuneți de ce am ales să oprim finanțarea acestor cantine (s-a dispus cumva închiderea acestora, nu veneau persoane nevoiașe, etc).
Partea a IV-a – Servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape
Creșterea acestui capitol de cheltuieli este spectaculoasă față de 2017, de la 7,3 milioane la 29,1 milioane în 2018.
- Pentru “locuințe, servicii și dezvoltare publică” suma bugetată este de 7,2 milioane lei, toată introdusă la “alte cheltuieli”. De ce aici și de ce în acest cuantum? Vă rugăm să ne indicați finalitatea acestei bugetări.
- Vă rugăm sa ne spuneți de ce bugetăm cheltuielile de dezvoltare la secțiunea “alte cheltuieli cu domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale” cu suma de 1.5 milioane? Ce anume ați prevăzut în acest segment?
- La capitolul “Protecția mediului” subcapitol “colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor” bugetul este de 21,2 milioane lei, față de 1 milion în 2017!! De ce această creștere, există vreo schimbare legislativă în domeniu sau un proiect care să fie propus spre finanțare în 2018, în baza căruia s-a prevăzut această sumă?
- Având în vedere faptul că bugetul de funcționare la capitolul “protecția mediului” pe 2018 este 0, vă rugăm să ne spuneți care este destinația celor 21 milioane de lei din secțiunea “cheltuielile pentru dezvoltare”?
Partea a V-a – Acțiuni Economice ale Consiliului Județean Constanța– bugetul pentru cheltuieli este de 98 milioane lei, aproape egal cu cel din 2017.
- Inexplicabil, nu există buget pentru “prevenire și combatere inundații și ghețuri”, “programe de dezvoltare regională și social”, “stimularea întreprinderilor mici și mijlocii”, “măsuri active de combatere a șomajului”!!! Cum este posibil așa ceva, de ce nu există niciun leu pentru aceste activități? Puteți să explicați de ce nu există nici măcar un singur proiect pentru fiecare dintre aceste activități, care sunt VITALE dezvoltării județului și bunăstării constănțenilor noștri?
- Nici secțiunea “agricultură, piscicultură, silvicultură și vânătoare” nu reprezintă vreun interes pentru Consiliul Județean, fiind bugetată doar cu 527.131 lei față de 3,2 milioane în 2017. De ce a mai fost bugetat atunci, ne putem întreba, mai ales că lipsa de imaginație în crearea bugetului este subliniată din nou prin atribuirea acestei sume la capitolul “alte cheltuieli”. Chiar și așa, vă rugăm să ne spuneți pentru ce a fost bugetată această sumă la “alte cheltuieli” și ce proiect se are în vedere de către CJC?
“Transporturi” – bugetul de cheltuieli al Consiliului Județean Constanța pentru anul 2018 este de 97,5 milioane lei, cu aproximativ trei milioane mai mult fata de 2017.
- Pentru “Drumuri și poduri” avem 75 milioane și la “alte cheltuieli” suma de 22,4 milioane lei. De ce această sumă la “alte cheltuieli”? Cum se justifică această sumă pentru anul 2018, având în vedere că în 2017 erau bugetați doar 345.745 lei la acea secțiune? Care este motivul acestei creșteri spectaculoase?
- Au fost transmise adrese către primăriile din județ pentru a li se solicita puncte de vedere în acest sens?
- Există o listă de drumuri județene care sunt deja planificate pentru reabilitare și modernizare?
Toate aceste date, domnule Președinte, au fost extrase din Bugetul Propriu de Venituri și Cheltuieli pe anul 2017 (Hotărârea nr. 81/31.03.2017) și din proiectul de Buget Local de Venituri și Cheltuieli pe anul 2018, supus dezbaterii publice pe site-ul Consiliului Județean Constanța. Toate informaţiile solicitate consider că sunt necesare tuturor consilierilor judeţeni, care doresc să aibă o imagine cât mai clară asupra a ceea ce urmează să votăm și asupra modului în care urmează să cheltuim banul public în anul 2018.
În lipsa răspunsului, ce este necesar a fi furnizat transparent şi complet, reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor nu pot identifica soluţiile optime de remediere a multiplelor probleme cu care se confruntă judeţul nostru. Concluzionând, domnule Președinte, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie în cel mai scurt timp posibil datele si documentele solicitate, în spiritul liberului acces la informaţii cu caracter public, mai ales în condiţiile în care toate aceste informaţii sunt vitale pentru generarea de soluţii concrete, nu doar ipotetice, pentru problemele reale şi stringente ale comunităţii noastre.
În aşteptarea răspunsurilor necesare consilierilor judeţeni PNL, pentru a ne putea desfăşura liber, neîngrădit şi democratic activitatea politică, vă asigurăm de întreaga noastră implicare în definitivarea unui buget care să slujească pe deplin interesele tuturor locuitorilor și administraţiilor locale din judeţul Constanţa.
ian. 22, 2018 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică, sănătăte
La inițiativa domnului Tudorache Iulian, viceprimar în comuna Crucea, împreună cu colegul meu consilier județean Marius Enescu, membru în Comisia de Sănătate și Protecție Socială a CJC, am depus săptămâna trecută la registratura Direcției de Sănătate Publică Constanța o adresă prin care solicitam implicarea și susținerea lor în proiectul depus de domnul viceprimar la Consiliul Local Crucea ,,Înființarea unui centru de îngrijire medicală de zi în cadrul comunei Crucea, județul Constanța”.
1. Motivarea proiectului
În comuna Crucea funcționează două cabinete medicale, respectiv doamna doctor de familie Palcău Cristina și doamna doctor de familie Vânătoru Gabriela. Programele celor doi medici sunt următoarele: doamna dr. Palcău oferă consultații în zilele de luni , miercuri și vineri, iar doamna dr. Vânătoru în zilele de marți și joi.
Locuitorii comunei au o mare problemă în ceea ce privește efectuarea unui eventual tratamentul injectabil, de cele mai multe ori singura opțiune fiind deplasarea și internarea într-una din unitățile spitalicești din Hârșova sau Constanța. Având în vedere nivelul de trăi scăzut al celor din mediul rural și distanța apreciabilă până la principalele centre medicale din județ, dar și faptul că o astfel de unitate medicală ar putea deservi și localitățile din apropiere, considerăm imperios necesară înființarea unui astfel de centru medical în comuna Crucea.
În viziunea noastră, acest centru medical de zi ar putea asigura, din fondurile proprii ale comunei dar și cu sprijin financiar din partea Consiliului Județean, următoarele servicii medicale, atât de necesare comunității noastre:
- efectuarea unui tratament injectabil dispus strict prin recomandare medical; determinarea unei tensiuni arteriale
- acordarea primului ajutor și stabilizarea victimei până la sosirea ambulanței – acest lucru poate face diferența dintre viață și moarte în cazul unei victime care prezintă un infarct miocardic, de ex.
- curățarea unei plăgi cutanate, stoparea unei plăgi hemoragice care necesită garou de urgență
- urgențe minore precum accidentele școlarilor/adulților care nu necesită investigații amănunțite
- monitorizarea și consultarea atentă și periodică a pacienților care se cunosc din fișele medicale cu boli acute/cornice. Importanța acestui act de prevenție – ajută la depistarea unor boli sau împiedicarea acutizării altor afecțiuni în regim rapid
- existența unui personal medical calificat pe tot parcursul zilei ar fi crucială pentru administrarea corectă a tratamentului medicamentos fiecărui individ – insulină, de ex.
2. Centru medical de interes zonal în comuna Crucea
După consultările pe care le-am avut cu consilierii locali PNL cât și cu oameni de specialitate, am ajuns la concluzia că, în comuna Crucea, avem posibilitatea deschiderii unui astfel de centru. Ne ajută foarte mult locația noastră la șoseaua națională cât și faptul că suntem situați exact în mijlocul județului Constanța. De asemenea, avem în cadrul comunei oameni cu pregătirea necesară pentru a acoperi necesarul de forță de muncă pentru deservirea acestui centru, respectiv două asistente medicale ce pot efectua program de 12 ore pe zi sau oricând va fi nevoie, fiind locuitori ai comunei.
În același timp, am identificat și clădirea în care o astfel de activitate s-ar putea desfășura în conformitate cu prevederile legale, în deplină siguranță pentru pacienți. Această locație poate fi utilată cu mobilier specific și adusă la standardele solicitate de către instituția dumneavoastră prin achiziții din surse proprii ale comunei sau cu ajutorul Consiliului Județean Constanța.
Personal, consider că implicarea CJC în susținerea acestui proiect este crucială nu numai pentru locuitorii din comuna Crucea, dar și pentru cei din localitățile imediat învecinate precum comunele Pantelimon, Vulturu, Târgușor sau Grădina. Aceștia, beneficiind și ei de acest centru medical de zi, ar fi scutiți de o cheltuială în plus cu drumul până la Constanța/Hârșova și ar economisi și timpul pe care l-ar pierde așteptând în sălile de urgență foarte aglomerate ale marilor unități spitalicești.
3. Solicitările noastre la adresa Direcției de Sănătate
Având în vedere informațiile expuse mai sus, faptul că un astfel de centru medical ar veni în ajutorul spitalelor din orașe, eliberând paturile pentru cazurile mai grave și prevenind supra-aglomerarea unităților de primiri urgențe și capacității acestora de monitorizare eficientă a pacienților, am solicitat domnului director al Direcției de Sănătate Publică următoarele aspecte:
- să ne precizeze cadrul legal prin care un astfel de centru ar putea funcționa în comuna Crucea și cerințele tehnice pentru dotarea acestuia
- să ne pună la dispoziție un specialist din partea instituției pe care o conduce, cu care să colaborăm pe durata punerii în practică a acestui proiect, pentru a îl duce la bun sfârșit în cadrul acestui mandat
- să îndeplinească rolul de mediator între Consiliul Local Crucea și diversele instituții medicale din județ, cu care intenționăm să colaborăm, pentru a putea deveni, în cel mai scurt timp, funcționali și un exemplu de bune practici în acest domeniu.
P.s. Despre alte inițiative legate de comuna Crucea, pe care le-am avut alături de domnul viceprimar Iulian Tudorache, puteți citi aici: https://bogdanbola.ro/formarea-si-educarea-tinerilor-reprezinta-investitii-pentru-viitor-nu-cheltuieli-de-la-buget/188
nov. 29, 2017 | Politică, securitatea naţională
Absolut toată lumea a luat foc în urma declarației de presă a Departamentului de Stat al SUA care îndeamnă România să renunțe la modificarea legilor justiției, care „afectează lupta anticorupție și independența judiciară și slăbește statul de drept”. Dar nici răspunsul dat de către Dragnea&Co nu a liniștit deloc spiritele, ba chiar din contră. Am ajuns la concluzia că le place să trăiască pe marginea prăpastiei și că nu vor ezita să ne traga și pe noi dupa ei.
Unii sunt pro și susțin că este în interesul românilor comunicatul americanilor, alții sunt contra și acuză imixtiunea în treburile interne ale statului, toată lumea comentează, toți sunt experți în Constituție, în legislație europeană și internațională. Ne dăm cu părerea despre legi, chiar dacă nu am citit vreodată una, despre câte articole ar trebui să aibă și de ce nu este scrisă cu caractere „Times New Roman”. (comunicatul original îl puteți citi în acest link: www.state.gov/r/pa/prs/ps/2017/11/275899.htm
Eu personal cred că situația este mult mai simplă decât ne place nouă să o complicăm..e vorba despre bani si despre cuvântul dat! Și ne place sau nu, psd-ist sau pnl-ist, avem nevoie de banii americanilor investiți în România! Iar mesajul dat de Departamentul de Stat american la asta se referă. Dar ca să ne dăm seama de acest aspect, trebuie să facem un pas în spate și să analizăm imaginea generală, nu doar cele câteva rânduri scrise zilele trecute.
1. Iunie 2017 – Semnarea Parteneriatului Strategic
În iunie 2017, când am bătut palma cu Trump pentru achiziționarea rachetelor Pariot și semnarea Parteneriatului Strategic cu americanii, Dragnea declara cam așa ceva: „Salut faptul că parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii se întăreşte! Sper ca parteneriatul strategic să aibă efecte şi în plan economic”. Perfect de acord cu el, aș zice eu…
Însă Dragnea&Co, obișnuiti cu politica dâmbovițeană, au zis că „dai un ban, dar stai în față”. Numai că la americani nu merge așa. La acel moment, Ambasada SUA a arătat că Parteneriatul Strategic dintre SUA și România „se bazează pe angajamentul față de valorile democratice, pe buna guvernare și pe consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creșterea securității și prosperității comune„. Numai că Dragnea&Co nu a prins-o pe asta din zbor și a mers din nou pe principiul românesc „las-o frate, că merge și așa”.
Nici o lună mai târziu, Ambasadei SUA opina că „instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic si independent, precum si de procurori independenti, fara imixtiuni politice„. Ai noștri guvernanți, analizând „scrofulos” cele menționate, au zis totuși să îi dea înainte cu vestitele legi ale justiției, ignorând cu bună-știință orice semnal de alarmă tras de partea americană.
2. Octombrie 2017 – evenimentul economic TradeWinds2017
Și uite așa, am ajuns în toamnă, când, la București, s-a ținut cel mai mare eveniment de promovare comercială organizat anual de către Departamentul american al Comerțului – Trade Winds, aflat la a zecea ediție. TradeWinds17 a fost una cu totul specială pentru noi, având în vedere faptul că aceasta coincidea cu cea de a 20-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Dragnea&Co priveau un astfel de eveniment ca pe o excelentă oportunitate de a consolida dimensiunea economică a Parteneriatului nostru cu americanii.
Ba chiar înainte de acest eveniment, Liviu Dragnea scria mândru pe Facebook: „În această dimineață am discutat cu ambasadorul SUA la București, dl. Hans Klemm, despre misiunea economică americană „Trade Winds”, care va avea loc la București în luna octombrie, precum și despre Legile Justiției, unde am reiterat faptul că decizia asupra lor se va lua in Parlament, după o dezbatere serioasă asupra acestora„.
Ați prins-o pe asta, da? Aia cu dezbaterea serioasă înainte de a se lua o decizie!! Ca fapt divers pentru PSD-iști: 4.000 de magistrați au semnat Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a legilor justiției, dar asociația care a lansat acest memoriu (Forumul Judecătorilor din România) nu a fost invitată la dezbaterile din Parlament. Mai mult decât atât, Comisia parlamentară specială condusă de autorul OUG13, deputatul PSD Florin Iordache, a refuzat prin vot propunerea făcută de membri ai Comisiei de a-i invita pe reprezentanții AFR. Deci cum poți să ieși acum în presă și să spui că esti șocat/nemulțumit de comunicatul de presă al Departamentului de Stat american !?!
Tot de pe Facebook vă redau și următorul paragraf, care aparține primului ministru Tudose, care a crezut că l-a prins pe Dumnezeu de picior, având în vedere cele peste 100 de companii prezente la acest forum: „Începând de la agricultură, până la industria IT, țara noastră are potențial. Putem dovedi acest lucru prin ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni, când mari companii americane, precum Raytheon, General Dynamics sau Bell Helicopter au decis să investească în România, realizând și transfer tehnologic. Sunt convins că prezența în țara noastră a acestor companii de renume mondial reprezintă un bun exemplu și o declarație de încredere a mediului de afaceri american pentru România„.
(sursa foto:Facebook)
Ce cuvinte frumoase, ce gânduri nobile..dar tot în ideea în care să îi fraierim pe ceilalți!!! Cum poți da încredere mediului de afaceri când tu nu îți respecți propriul cuvânt, când dorești să îți înșeli propriul partener de afaceri? Cum te poți aștepta ca agenții economici care provin dintr-o țară unde politicienii oferă serviciile de bază pe care cetățenii le cer și cadrul instituțional de care aceștia au nevoie să investească acolo, să rămână impasibili la minciunile/promisiunile deșarte ale guvernării Dragnea&Co de la noi?
3. Noiembrie 2017 – Dragnea&Co se intorc la 180 de grade
Răspunsul dat astăzi de coaliția de guvernare este absolut halucinant, ignorând total angajamentele luate în fața partenerilor strategici și doleanțele românilor care ies în stradă în fiecare săptămână.
În primă fază se merge pe șantaj (pentru că acesta este cuvântul): „Statele Unite ale Americii trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile de reformă ale justiției, pentru că este același Parlament care:
– a adoptat Declarația privind aniversarea a două decenii de Parteneriat Strategic România – SUA;
– a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare;
– a decis participarea forțelor armate ale României în teatrele de operațiuni din Afganistan și Irak precum și în cadrul cooperării în coaliția anti-ISIS/DAESH alături de SUA și alți aliați;
– a adoptat legile privind achiziționarea sistemului de apărare antirachetă Patriot.”
Deci exact pe principiul „ciocul mic băieți, noi v-am dat ce ați vrut, acum lăsați-ne în durerea noastră și în legea noastră”. Și noi vrem să fim respectați pentru…ce anume? Verticalitatea noastră? După ce am făcut niște promisiuni pe care nu aveam nicio intenție să le onoram?!?
(sursa foto: Internet)
„Parlamentul României ar fi bucuros să pună la dispoziție Departamentului de Stat al SUA întreaga documentație referitoare la principiile care au stat la baza elaborării propunerilor actuale de reformă a sistemului judiciar, principii larg susținute de asociațiile profesionale ale magistraților din România care au luat parte activ la dezbaterile ce se desfășoară în această perioadă”, se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și de președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Eu nu cunosc, însă poate să-mi spună cineva despre cine participă la aceste dezbateri? Cum poți să declari cu câteva luni înainte ca se va analiza totul înainte să se ia o decizie iar astăzi să ieși public și să spui că „orice ar fi, mergem înainte” (ministrul „Altă Întrebare”)?!?!
Atât am avut de zis, cu toate că ar fi mult mai multe! Ne comportăm, ca stat, ca niște țepari ordinari care aleg să schimbe regulile jocului în timpul acestuia, unilateral, coțcărește! Iar aleșii&votanții PSD cred că asta înseamnă să fim un stat suveran și independent și că e vorba la mijloc de mândria de a fi român!
Ce nu înțeleg cei care conduc vremelnic România este faptul că succesul economic pe care ni-l dorim, și pe care americanii îl au deja, se datorează mentalității instituțiilor publice, regulilor care ne influențează modul de funcționare a economiei și stimulentelor care ne motivează ca populație. Legislația coerentă, inițiativa antreprenorială și educația adecvată ne lipsesc în continuare cu desăvârșire, în timp ce minciuna și populismul nerușinat ale lui Dragnea&Co sunt la putere.
Personal, nu știu despre voi, însă eu nu mă simt foarte mândru de nimic la acest moment….
oct. 17, 2017 | PNL Constanţa, sănătăte
S-a scris foarte mult în presă despre centrul de îngrijiri paliative „Casa Soarelui”, unicul de acest fel din sud-estul țării și despre închiderea acestuia săptămânile trecute. Acum, bolnavii sunt nevoiți să meargă în alte județe, unde locurile sunt oricum insuficiente, situația fiind una tragică la nivelul întregii țări.
În România, 150.000 de persoane au nevoie anual de îngrijiri paliative. Însă centre specializate sunt doar 79, dintre care doar 19 de stat, numărul fiind total insuficient. De exemplu, la secția de oncologie a Spitalului Județean Constanța sunt 25 de paturi, însă pacienții nu primesc îngrijiri paliative.
Motivele închiderii sunt multiple și nu le vom mai discuta acum, deoarece acestea au fost îndelung dezbătute în presă. Chiar dacă o echipă de oameni profesioniști și dedicați au reușit să pună pe picioare un sistem care le-a oferit bolnavilor atenția și grija de care au nevoie, chiar dacă s-a amenajat clădirea pentru ca aceasta să poată fi funcțională, iar toată această muncă a fost prestată non-profit, centrul a fost închis la începutul lunii septembrie.
Noi, ca politicieni, trebuie sa găsim rezolvări concrete și trebuie să colaborăm pentru ca județul nostru să nu fie privat de un astfel de centru. Din păcate, nu toți cei care sunt factori de decizie politică înțeleg să facă acest lucru, preferând demagogia și maimuțăreala în mass-media, fiind numiți, pe bună dreptate, „jucători de bambilici politic”. Să folosești durerea și disperarea unor oameni, pentru a mai câștiga niște voturi, mie personal mi se pare innaceptabil.
Acum aproximativ trei săptămâni, deputații liberali de Constanța, Bogdan Huțucă și Robert Boroianu, formulau două interpelări către Ministrul Sănătății, solicitând măsuri urgente pentru a preveni un dezastru pentru bolnavii cu cancer. Aceste interpelări au constituit doar un prim pas, necesar de altfel, însă este nevoie de implicarea directă și imediată atât a celor de la conducerea Ministerului Sănătății cât și a Direcției de Sănătate Publică a județului Constanța. Dacă doriți să vizionați cele două interpelări, puteți accesa următorul link: https://bogdanbola.ro/ministrul-sanatatii-interpelat-de-deputatii-pnl-constanta/418
Săptămâna aceasta, un nou pas a fost făcut pentru centrul de îngrijiri paliative Casa Soarelui. Deputatul liberal Bogdan Huțucă a lansat tuturor parlamentarilor constănțeni invitația la o dezbatere deschisă pe tema sistemului de sănătate din județul Constanța. Considerând că, în acest prim an de mandat, a lipsit total dialogul transpartinic pe problemele reclamate de constănțeni și că toți parlamentarii constănțeni, indiferent pe listele cărui partid au candidat, sunt datori să dea în schimbul încrederii electorale, responsabilitate și implicare, acesta îi așteaptă la o discuție deschisă la Palatul Parlamentului, astăzi la ora 15:30. Aici puteți vedea invitația transmisă: https://www.facebook.com/BogdanHutuca/photos/a.463475153823150.1073741828.370816919755641/615683495268981/?type=3&theater
De asemenea, liderul consilierilor județeni liberali și președintele organizației municipale a PNL Constanta, George Muhscină, a pregătit proiectul de hotărâre prin care propunem Consiliului Județean să preia în administrare centrul de îngrijiri paliative Casa Soarelui. Astfel:
1. Nu mai este nevoie de un alt contract cu Casa de Asigurări de Sănătate (Spitalul are deja acest parteneriat definitivat).
2. Nu mai sunt necesare acreditări pentru fundații sau asociații de profil. Nu se mai pune problema de utilitate publică (Spitalul reprezintă deja o unitate de Sănătate Publică).
3. Secția de oncologie din cadrul spitalului știe poate cel mai bine problemele pacienților oncologici.
4. Serviciile medicale paliative vor fi, ca și până acum, publice (gratuite).
Pentru mai multe informații: http://georgemuhscina.ro/portfolio/reinfiintarea-casei-soarelui-centru-de-ingrijire-paliativa-se-poate/
Deci DA, se poate să avem o abordare constructivă și să avem o atitudine normală în încercarea de a rezolva problemele cu adevărat grave ale constănțenilor!
oct. 9, 2017 | Administraţie publică
Depinde ce iti doresti de la viata…un program fix care incepe la prima ora, dar se termina la ora 16.00 sau program flexibil care se poate prelungi si cu munca in week-end? Loc de munca stabil sau mobilitate maxima? Sefi cu care ai relatii strict formale sau sefi cu care poti sa iesi „la bere”? Limbaj de lemn sau limbaj corporatist? Daca prima varianta iti surade mai mult, atunci ai aceasta posibilitatea de a te angaja acum in mai multe institutii publice din tot judetul Constanta.
Luna aceasta, mai multe institutii publice ale statului (primarii, scoli si licee, muzee) vor face angajari in diverse domenii, de la politisti locali la sefi servicii, de la soferi la muzeografi. Toate informatiile de care aveti nevoie le puteti gasi pe site-ul posturi.gov.ro/judetul/constanta/
Deoarece portalul beneficiaza de o serie de functionalitati ce permit cautarea si filtrarea cu precizie a posturilor, cei interesati pot efectua cautari în funcție de localitatea dorita, examinand direct harta sau setand o distanța fixa fața de anumite orase. Se poate efectua o cautare, de asemenea, in functie de cuvinte-cheie, nivel de pregatire necesar pentru ocuparea poziriei, angajator sau data la care au fost publicate posturile. Anunturile prezinta in detaliu postul pentru care acestea au fost create, modalitatea de aplicare si informatii despre dosarul de concurs.
De asemenea, exista mai multe posturi care urmeaza sa fie scoase la concurs de catre Consiliul Judetean Constanta, posturi care sunt bine platite, comparativ cu alte locuri si vizeaza functii de inspectori si consilieri in diverse domenii (serviciul de analiza strategica, achizitii, mediul de afaceri, etc). Toate informatiile de care aveti nevoie le puteti gasi pe site-ul Consiliul Judetean: http://www.cjc.ro/sectiune.php?s=28
Chiar si Universitatea Ovidius angajeaza in aceasta perioada, avand un post de secretar-temporar vacant la Institutul Studiilor Doctorale (depunerea dosarelor va avea loc pana la data de 13.10.2017). Conditiile le puteti gasi in acest articol: http://m.ziuaconstanta.ro/informatii/locuri-speciale-de-munca/universitatea-ovidius-din-constanta-organizeaza-concurs-de-angajare-ce-post-este-vacant-640709.html
Prin urmare, de munca ar fi…atat pentru cei cu studii superioare cat si pentru cei cu studii medii. Insa problema reala in aceste institutii publice o reprezinta nivelul salariilor, care de obicei este mai mic decat la privat. Acest fapt duce la o eficienta a muncii mult mai scazuta si un interes diminuat al angajatului fata de activitatea pe care o presteaza.
Insa cel mai grav aspect mi se pare faptul ca persoanele care au specializari si cunostinte reale in domenii strategice (accesare fonduri europene, implementare proiecte, experienta juridica) de cele mai multe ori ocolesc sa lucreze pentru stat. Acest lucru ne duce incet, dar sigur, la un dezastru national, deoarece oamenii specializati, capabili sa puna in aplicare proiecte pentru comunitatile lor, lipsesc din primariile din toata tara.
P.S. Vad ca in ultima ora, site-ul Guvernului a tot picat, asa ca va voi atasa lista locurilor de munca disponibile din institutii publice din judetul nostru:
oct. 4, 2017 | Administraţie publică, Fundația Județeană pentru Tineret Constanța
Motivul pentru care nu multă lume cunoaște detalii despre Fundația Județeană pentru Tineret Constanța este unul foarte simplu: nu s-a dorit acest lucru de către administratorii acestei instituții. În mileniul tehnologiei și deschiderii către comunicare, activitatea acestei Fundații se află în continuare învăluită în mister și aproape nimeni nu pare interesat să afle ce se întâmplă cu patrimoniul de stat al fostei Uniuni a Tineretului Comunist.
Fundația Județeană pentru Tineret Constanța – scurt istoric
În urmă instaurării regimului democrat în România, patrimoniul UTC a fost alocat, în județele în care a existat, către fundații județene pentru tineret, care să asigure și pe viitor faptul că acel patrimoniu va fi utilizat în interesul tinerilor. Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Constanţa este persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ, constituită în baza Decretului–Lege 150/1990 și reglementată ulterior prin Legea 146/2002 “ privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret. Are ca scop elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești.
Ținând cont de caracterul fundației, aceasta fiind de utilitate publică, am încercat să aflu mai multe detalii despre activitatea ei, însă nu a putut fi identificată o adresă web sau orice fel de promovare a activităților pe canalele social-media. Mai mult decât atât, la sediul pe care îl are indicat fundația, respectiv Șoseaua Constanței, nr. 43, Mangalia, nu a fost găsită absolut nicio persoană, acolo desfășurându-și însă activitatea mai multe societăți comerciale ( iar la numărul de telefon pe care Fundația Județeană pentru Tineret îl are ca și contact nu răspunde nimeni ).
Prima interpelare pe care am formulat-o, pentru a afla mai multe detalii despre această organizație fantomatică, a fost adresată Consiliului Județean Constanța în luna septembrie 2016 (nr. înregistrare 22956). Răspunsul a fost unul dezarmant: nu a fost găsită la CJC nicio informație solicitată, chiar dacă Fundația Județeana pentru Tineret este o persoană juridică de utilitate publică. Mai mult decât atât, chiar dacă patrimoniul fundației este unul de stat și potrivit art. 6 alin. 4 din legea 146/2002 spune clar că „la adunarea generală (a fundației) pot participa, fără drept de vot, câte un reprezentant delegat de direcția pentru tineret și sport județeană…precum și de consiliul județean”, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
Având în vedere aceste aspecte, în luna martie a anului curent, alături de colegul meu liberal Radu Bogdan Matei am depus un proiect de hotărâre la Consiliul Județean Constanța, prin care am solicitat, potrivit articolului 29 alin 1 din Legea 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret, înființarea Comisiei de Evaluare, Supraveghere și Control al Fundației Județene pentru Tineret Constanța și numirea mea ca reprezentant al CJC în această comisie. Proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi, dar din nou ne-am lovit de alte piedici.
Din această Comisie, ar trebui să mai facă parte și reprezentanți din cadrul Instituției Prefectului, Direcției Județene pentru Sport și Tineret și A.N.A.F –A.J.F.P. Constanța. Din cele trei instituții, nici până în acest moment nu a fost desemnat un reprezentant din partea Prefecturii Constanța, chiar dacă am făcut solicitări repetate în acest sens (luna aprilie și iunie 2017).
Motivarea Instituției Prefectului, de a nu desemna un reprezentant, o consider hilară și își are rădăcinile într-o adresă primită de la Ministerul Tineretului și Sportului care face referire la faptul că „nu există aprobat un Regulament de punere în aplicare a dispozițiilor Legii 146/2002”. Însă, din punctul nostru de vedere, acest fapt nu ar trebui să oprească instituțiile statului de a forma această Comisie, având în vedere că discutăm totuși de un patrimoniu al statului și de o lege în vigoare.
Fundația Județeană pentru Tineret Constanța – între control și dizolvare
În ciuda faptului că Fundația Județeană pentru Tineret Constanța nu și-a administrat în conformitate cu legea patrimoniul (în ultimii 5 ani nu a desfășurat activități pentru tineret),cu toate că sediul fundației a fost închiriat în mod nelegal către diverse entități cum ar fi cabinet notarial, școală de șoferi, magazin UPC (ba chiar s-a încercat în acest an să se deschidă o sală de jocuri și un bar la parterul imobilului din Mangalia) autoritățile statului închid ochii în continuare. Cel mai bun exemplu: www.reporterntv.ro/stire/centrul-pentru-tineret-din-mangalia-s-ar-putea-transforma-in-sala-de-pacanele-video.
Scopul de a exista pentru Fundația Județeană pentru Tineret Constanța este prevăzut de Decretul-Lege,art. 3 alin.(1) – administrarea patrimoniului propriu în folosul tuturor tinerilor şi al organizaţiilor de tineret, cu excepţia organizaţiilor ce aparţin partidelor şi formațiunilor politice. Articolul 3 alin. (1) din Lege dezvoltă acest scop cu elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti.
Federația Tinerilor din Constanța a depus, săptămâna trecuta, la registratura Consiliului Județean Constanța o adresă prin care ne solicită sprijinul în rezolvarea acestei probleme, semnalând și mai multe nereguli în activitatea celor de la Fundația Județeană pentru Tineret Constanța. Mai mult, aceștia solicită Comisiei pentru evaluarea, supravegherea și controlul Fundației ca în urma controlului pe care îl vom efectua să dispunem dizolvarea Fundației Județene pentru Tineret Constanța. Puteți vedea în acest fișier documentele depuse: Adresă Federația Tinerilor din Constanța
Din punctul meu de vedere (și nu numai) și în raport cu aceste prevederi, apreciez faptul că activitatea Fundației Județene pentru Tineret Constanța nu este în concordanță cu scopul pe care aceasta trebuia să îl respecte prin lege. Mai mult decât atât, Fundația Județeana pentru Tineret Constanța, neavând un site web și neprezentând vreun raport de activitate, așa cum ar fi normal potrivit art. 41 alin. (2) lit. c) din O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, care stabilește obligația fundațiilor de utilitate publică de a publică anual raportul de activitate, încalcă legea în mod flagrant, fără frica vreunei instituții a statului.
Din toate aceste motive, am formulat încă o sesizare către Instituția Prefectului Constanța, prin care solicit numirea unui membru în Comisia de Evaluare, Supraveghere și Control a Fundației Județene pentru Tineret Constanța. De asemenea, având în vedere informațiile prezentate în acest material, cât și cele prezentate publicului de către Federația Tinerilor din Constanța, am solicitat analizarea posibilității de a cere în instanță dizolvarea Fundației Județene pentru Tineret Constanța, potrivit art. 31 alin. (2) din Lege 146/2002.
Fundațiile județene pentru tineret se dizolvă de drept în 4 cazuri, două dintre ele fiind subliniate deja în acest material: administrarea defectuoasă a patrimoniului și neîndeplinirea scopului pentru care au fost constituite sau urmărirea unui alt scop. Am ajuns să consider că doar asa, dizolvând această fundație, patrimoniul ei poate fi folosit la adevărata sa capacitate de către tinerii județului nostru și în adevăratul ei scop.
În speranța că data viitoare când vă voi mai informa despre acest subiect, voi veni și cu acțiuni concrete și în folosul comunității din partea autorităților noastre, vă prezint mai jos materialul depus la Instituția Prefectului Constanța:
sept. 28, 2017 | PNL Constanţa, sănătăte
Nu este un mister faptul că sistemul de sănătate este la pământ în România, însă în județul Constanța problema devine din ce în ce mai gravă. Oameni care au contribuit toată viața lor la bugetul sistemului de sănătate nu pot beneficia de îngrijire medicală adecvată atunci când au mai mare nevoie. Cu toate că presa constănțeană a semnalat de foarte multe ori, de-a lungul timpului, problemele apărute, Ministrul Sănătăţii nu a luat măsurile necesare pentru a le remedia. Mai mult decât atât, unicul centru pentru îngrijiri paliative din sud-estul României a fost închis luna aceasta.
Din aceste motive, deputații Partidului Național Liberal filiala Constanța, Bogdan Huțucă și Robert Boroianu, au depus săptămâna aceasta două interpelări către Ministrul Sănătăţii, solicitând măsuri urgente pentru a preveni un dezastru pentru bolnavii cu cancer. Aceste interpelări trebuie să constituie doar un prim pas, necesar de altfel, însă este nevoie de o acțiune directă și imediată a celor de la conducerea Ministerului Sănătăţii și a Direcției de Sănătate Publică a județului Constanța. Chiar dacă a trecut demult vremea vorbelor, din păcate până acum, factorii de decizie nu au făcut nimic iar lucrurile se înrăutățesc în județul nostru.
Interpelare adresată domnului Florian-Dorel BODOG, Ministrul Sănătăţii din partea domnului Bogdan Huțucă, deputat PNL de Constanța
Obiectul interpelării: Constanța este privată de funcționarea unei secții publice de radioterapie
Stimate domnule ministru,
Vă interpelez cu privire la o situație de sănătate publică deosebit de gravă din Constanța. În ciuda faptului că județul Constanța este pe lista celor mai mari județe din țară, atât ca populație, cât și ca suprafață, acesta nu deține în acest moment și nu a avut în ultimii doi ani o secție funcțională de radioterapie în cadrul Spitalului de Urgență Județean Sfântul Apostol Andrei din Constanța.
Fără să speculez asupra condițiilor care au pricinuit producerea unui prejudiciu extrem de grav bolnavilor de cancer din județ și familiilor acestora, vă transmit că situația în care s-a ajuns este de-a dreptul inacceptabilă, mai ales din cauza faptului că, recent, singurul centru de îngrijire paliativă pentru bolnavii oncologici din oraș a fost închis.
În timp ce alte orașe, precum Timișoara sau Sibiu, au reușit să achiziționeze aparate performante de radioterapie și să acorde, chiar și gratuit, tratamentele necesare bolnavilor oncologici, constănțenii sunt nevoiți să se deplaseze până în București pentru a putea beneficia de ședințele de radioterapie, în cazul în care nu apelează direct la serviciile medicale private disponibile în oraș.
Studiind prețurile la care alte spitale de stat din țară au reușit să procure aparatura necesară funcționării unei secții de radioterapie, am ajuns la concluzia că acestea variază între 1,6 și 3 milioane de euro.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Buget din Camera Deputaților vă propun, domnule ministru, ca la proxima rectificare bugetară să țineți cont de situația mai sus menționată și să prevedeți alocarea fondurilor necesare pentru dotarea Spitalului Județean de Urgență Constanța cu o secție nouă de radioterapie.
Domnule ministru,
După cum bine știm, bolnavii de cancer se luptă, din păcate, cu o boală cumplită, adesea neiertătoare pentru mulți dintre ei. În aceste condiții, consider că pacienții nu ar trebui să mai poarte încă o luptă, și anume aceea cu sistemul de sănătate din România și, prin urmare, vă solicit respectuos să țineți cont de propunerea mea și să dispuneți, cu maximă celeritate, soluționarea acestei probleme semnalate, știind că fiecare clipă pierdută poate însemna încă o viață chinuită sau chiar irosită pe drumul Constanța – București.
Interpelare adresată domnului Florian-Dorel BODOG, Ministrul Sănătăţii de către domnul Aurel-Robert BOROIANU, deputat PNL de Constanța
Obiectul interpelării: închiderea Centrului „Casa Soarelui”, singurul centru de îngrijire paliativă din Constanţa
Stimate domnule ministru,
Singurul centru de îngrijire paliativă din Constanţa, și anume „Casa Soarelui” își închide porțile deoarece Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța nu a mai prelungit contractul de închiriere al imobilului în care și-a desfășurat neîntrerupt activitatea centrul respectiv, timp de peste 10 ani.
În acest moment, Centrul de Îngrijiri Paliative „Casa Soarelui“ se află în imposibilitatea de a mai obține avizele necesare funcționării din motivul mai sus menționat. Începând cu data de 1 septembrie 2017, bolnavii de cancer, beneficiari ai serviciilor socio-medicale ai Centrului „Casa Soarelui“, sunt puși într-o situație inacceptabilă din punctul meu de vedere.
Aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că, încă de la înființarea centrului, o echipă de oameni profesioniști și dedicați au reușit să pună pe picioare un sistem care le-a oferit bolnavilor atenția și grija de care au nevoie – probabil – în ultimele clipe de viață, iar toată această muncă a fost prestată non-profit. În urma contractului încheiat de acest centru de îngrijiri cu Casa de Asigurări de Sănătate, fondurile au fost direcționate către plata personalului medical, către întreținerea imobilului și către asigurarea materialelor medicale.
Mai mult decât atât, Fundația Centrul de Îngrijiri Paliative „Casa Soarelui” a amenajat clădirea și tot ceea ce presupune pentru ca aceasta să poată fi funcțională. Repet, toate acestea fiind non-profit! Și acest lucru a fost făcut numai în beneficiul pacienților cu probleme oncologice pe care, în prezent, până la soluționarea situației menționate, Direcția de Sănătate Publică din Constanța i-a lăsat pe drumuri.
În acest sens, vă solicit, domnule ministru, să luați toate măsurile necesare, în regim de urgență, pentru soluționarea acestei probleme, respectiv prin cedarea imobilului în care și-a desfășurat activitatea Centrul de Îngrijiri Paliative „Casa Soarelui” spre administrare Consiliului Județean Constanța, unde, poate, am găsi o rezolvare mai rapidă a situației.
În același timp, doresc să întreb pe Ministrul Sănătăţii, dacă avea cunoștință de acest caz și cum a fost posibil să se ajungă aici, fără să fie găsită din timp, de către cei abilitați, o soluție corectă pentru îngrijirea bolnavilor afectați de o boală atât de neiertătoare cum este cancerul.
Din anul 2003 și până în acest an s-au găsit soluții pentru ca Centrul de Îngrijire să funcționeze. Nu înțeleg, domnule ministru, ce s-a putut întâmpla de această dată și care sunt motivele reale pentru care Direcția de Sănătate Publică Constanța, aflată în subordinea dumneavoastră, refuză să prelugească un contract care a funcționat de peste 10 ani.
În final, vă solicit, cu deosebit respect, să atașați răspunsului la prezenta interpelare, o copie a contractului de închiriere, precum și a tuturor actelor adiționale, dintre Direcția de Sănătate Publică din Constanța și Centrul Îngrijiri Paliative „Casa Soarelui”.
sept. 20, 2017 | PNL Constanţa, TNL Constanța
Din respect pentru Omul Politic care a fost Mircea Ionescu Quintus, am amânat acest comunicat de presă. Dar tocmai pentru că noi, tinerii liberali, am învățat câte ceva de la Quintus și nu de la domnul Vergil Chițac, nu am putut să nu spunem adevărul și să nu ne exprimăm dezgustul față de atitudinea sa cu privire la oamenii care au muncit pentru el și l-au dus în Senatul României!
Cu toate că organizația de tineret a Partidului Național Liberal filiala Constanța a decis de multe ori sa rămână neutră în raport cu problemele interne ale organizației de seniori, vestea demisiei domnului amiral Vergil Chitac a generat un val de indignare în rândul tinerilor, mai ales având în vedere declarațiile recente ale acestuia în spațiul public.
Astfel de declarații tăioase și acuzații grave, poate ar fi trebuit să le faceți și împotriva celor de la PSD, chiar și doar pentru câteva luni, din calitate de lider al opoziției în Consiliul Local Constanța. Dar ați ales calea mai ușoară, să nu vă asumați un rol de combatant, ci doar de observator tăcut, în continuare doar criticând „partidul”, niciodată construind o organizatie puternică..dar, poate că aceasta era și ideea dvstră de la bun început.
Deși a fost primit de noi cu brațele deschise, cu optimism și încredere în ceea ce privește experiența sa de viață și profesionalismul demonstrat în activitatea academică, domnul amiral s-a distanțat rapid de activitatea partidului și mai ales de organizația de tineret, lipsind de la evenimentele pe care le organizam pentru dumneavoastră, tratând cu aroganța sfaturile și munca pe care am depus-o în timpul celor două campanii electorale.
Vă precizăm, domnule Chițac, că timpul este o resursă la fel de prețioasă pentru tinerii liberali, pe care am fi putut-o folosi cu totup diferit, decât mergând din casă-n casă în campanii. Însă, spre deosebire de dumneavoastră, nu considerăm timpul, pe care l-am alocat campaniilor locale și parlamentare, ca fiind unul „irosit”. Cum credeți că se simt acum toți acei membri care au mers pentru dumneavoastră prin toate coclaurile Constanței și au cerut un vot de încredere pentru candidatul PNL Vergil Chițac, nu pentru persoana fizică/amiral/profesor Vergil Chițac?
Noi, organizația de tineret a PNL Constanța, ne-am dedicat, în aceste perioade de timp, toate resursele și energia iar singurul lucru pe care l-am cerut a fost respectarea muncii noastre și a valorilor liberale în care credem necondiționat. Iar dumneavoastră, domnule senator, ați cerut doar să fiți pus pe o listă a Partidului Național Liberal (n-ați fost ales) pentru a ajunge în Parlamentul României. Asta ați făcut-o tocmai pentru că știați că șansele de a ajunge acolo ca independent sunt egale cu zero. Tocmai din acest considerent, niciun candidat independent nu a ajuns în Parlamentul României în acest mandat.
Înțelegem astăzi că singurul interes al domnului Vergil Chițac a fost unul de natură oportunistă, menit să îl propulseze într-o funcție publică de rang înalt la nivel național, nefiind interesat de valorile și principiile liberale pe care noi, tinerii, le împărtășim. Într-o rânduire corectă a lucrurilor, domnul Chițac ar fi trebuit să fie cel dintâi exemplu pentru organizația noastră și să insufle încredere și speranță tinerilor liberali. Din nefericire pentru noi toți, chiar și pentru dumneavoastră, acest lucru nu s-a întâmplat.
Ați declarat recent ca „împreună cu mulți prieteni, mai mulți decât membrii PNLJ (?!?!?), vom crea o platformă care va urmări dezvoltarea județului Constanța. Vom identifica problemele importante și vom oferi oamenilor soluții ca ei să poată judeca cu mintea lor. Vom fi coșmarul administrației și-i vom obliga să-și facă treaba pentru care au cerut votul oamenilor”. Cu tot respectul, până acum ce ați păzit, domnule Vergil Chițac?
Sunteți senator de peste un an de zile, abia acum v-ați hotărat sa fiți cosmarul administrației locale și centrale PSD? Dar, tot e bine ca v-ați saturat să fiți doar cosmarul organizației noastre, iar pentru asta, eu vă mulțumesc. Si o ultimă intrebare, dacă se poate: unde au fost prietenii acestia, atat de mulți, în zilele de campanie…pentru că dacă ne uităm în poze, sunt doar oameni pe care eu și organizația PNL îi cunoaște! Stați linistit, era retorică întrebarea…
Domnule Vergil Chițac, blamați public oportunismul celor din clasa politică actuală, dar cu toate acestea nu aveți nicio problemă să părăsiți organizația care v-a propulsat în Senatul României, după doar 8 luni de la semnarea adeziunii. Este adevărat că, servind sub stindardul liberal într-un oraș precum Constanța, succesul nu ne-a fost mereu alături, dar niciodată noi nu am întors spatele partidului și, PRIN NOI ÎNȘINE, am reușit să ne redresăm moral, indiferent cât de usturătoare era înfrângerea.
Domnule senator, știți unde se află pe harta județului, comuna Topalu? Vă întrebăm deoarece în campania pentru parlamentare nu ați ajuns niciodată acolo, dar ați luat cel mai mare procent de voturi din județ. Dar pe la Crucea și Gîrliciu ați ajuns vreodată? Cunoașteți organizațiile din Horia sau Ciobanu? Câte întâlniri ați avut cu alegătorii la Hîrșova ori Ghindărești? Adevărul este că nu ați mers deloc și nicăieri în campania pentru Parlament, dar ați stat liniștit deoarece știați că sunt niște nebuni de tineri care merg peste tot…pentru dumneavoastră.
Din aceste considerente, solicităm demisia de îndată a domnului Vergil Chițac din funcția de senator, funcție în care a ajuns cu sprijinul Organizației Tineretului Național Liberal Filiala Constanța. Suntem convinși că, o persoană de anvergura sa politică va avea mult succes cu o platformă proprie, precum alți distinși „liberali”, care au trecut de asemenea meteoric prin Partidul Național Liberal, crezându-se salvatorii noștri, dar făcându-ne numai deservicii.
Totodată, recomandăm conducerii Partidului Național Liberal ca orice persoană care dorește să activeze în acest partid istoric, să înceapă de jos, ca simplu membru. Orice „împrumut” pe care îl facem din afară, direct pe poziții de conducere, face mult rău organizațiilor noastre. Domnule președinte Huțucă, domnule președinte Orban, avem resursa umană necesară, tineri ce sunt cu adevărat dedicați principiilor și valorilor liberale, oameni care au pierdut mii de ore în campanii și nu cerut nimic, doar să fie respectați! Promovați-i pe ei, pe principiul meritocrației, tocmai pentru ca Partidul Național Liberal să nu mai aibă parte de asemenea derapaje.
sept. 12, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa
În calitate de membru al Comisiei de Educaţie, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, am efectuat mai multe vizite de lucru în comuna Pantelimon, la invitaţia preşedintelui PNL Pantelimon Costel Armăşescu, unde am discutat cu cetăţenii şi cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din localitate, care mi-au expus o parte din problemele cu care se confruntă comunitatea.
Aşa cum orice locuitor al comunei îşi poate uşor imagina, principalul subiect de discuţie a fost starea extrem de precară a drumului judeţean DJ228B. Deşi are aproximativ șapte km lungime, aceştia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpaturi și plombe sărite. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice investiții care ar putea fi făcute de agenţii economici interesaţi sau autorităţile judeţene. Astfel, nu se pot crea noi locuri de muncă sau oportunităţi pentru tinerii din localitate, iar cetatea Ulmetum va rămane în continuare în afara oricărui circuit turistic judeţean.
Din aceste considerente, împreună cu consilierii locali ai Partidului Naţional Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări privind programul cu lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul CJC, unde la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-comuna Pantelimon-comuna Grădina-comuna Cogealac).
Pornind de la informațiile primite de la cetăţeni și analizând starea de fapt în comună, am întrebat administratorul special al Regiei dacă este de părere că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă este nevoie de o consolidare suplimentară. Pentru mai multe detalii, vă invit să citiți materialul următor, unde am prezentat solicitările către RAJDP Constanța: bogdanbola.ro/comuna-pantelimon-si-cetatea-ulmetum-rupte-de-civilizatie/311
Interpelare către primarul interimar al comunei Pantelimon
Având în vedere aceste aspecte, lipsa de transparenţă de care a dat dovadă până în acest moment administraţia locală a comunei şi nevoia de a găsi soluţii la toate aceste probleme, am solicitat primarului interimar al comunei, alături de preşedintele PNL Pantelimon Costel Armăşescu şi echipa sa de consilieri locali liberali, în conformitate cu prevederile legii 544/2001 şi art. 31 din Constituţia României privind dreptul la informaţie, să ne pună la dispoziţie, nouă şi locuitorilor din comuna Pantelimon, următoarele informaţii cu caracter public:
- Contractul de asociere în participaţiune pe care primăria Pantelimon îl avea iniţial cu SC NICO EXPLO CAR SRL şi toate actele subsecvente, anexe la contract, inclusiv documentaţia prin care au fost cedate cu titlu gratuit către SC YUL EURO TRANS SRL drepturile şi obligaţiile din contractul iniţial (de asemenea, orice anexă care a fost fost semnată de noile părţi ale contractului).
- Vă rugăm să ne comunicaţi care este cuantumul anual al redevenţei primite de către comuna noastră, de la începutul contractului şi până în prezent. Menţionăm faptul că în cazul unor astfel de contracte, comunitatea beneficiază şi de o cantitate anuală de piatră, atât de necesară pentru pietruirea drumurilor din satele noastre. Din informaţiile pe care le deţinem, comuna noastră nu beneficiază de un asemenea protocol. Vă solicităm să aduceţi nişte lămuriri cetătenilor comunei şi pe acest subiect, cariera de piatră Pantelimon producând zilnic în jur de 4.000 de tone de piatră concasată de diferite sortimente, potrivit informaţiilor oferite pe propria lor pagina web – http://cariera-piatra-pantelimon.ro/index.php
- Această asociere în participaţiune este, din câte cunoaştem, condusă de un consiliu de administrare format din patru membri, doi fiind din partea Consiliului Local, iar hotărârile acestui consiliu ar trebui consemnate într-un registru. Având în vedere că acest consiliu ar trebui să stabilească lunar şi repartizarea profitului între asociaţi, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie rapoartele lunare pe ultimii trei ani. De asemenea, reprezintă un mister pentru comunitatea noastră cine sunt cei doi membri desemnaţi din partea Consiliului Local Pantelimon pentru a ne reprezenta în cadrul acestei asocieri, motiv pentru care va rugăm să îi nominalizaţi şi să ne puneţi la dispoziţie documentaţia prin care aceştia au fost numiţi.
- Există un raport scris de specialiştii primăriei din comuna Pantelimon din care să rezulte faptul că traficul greu se desfaşoară pe drumul de exploatare şi nu prin centrul comunei, aşa cum se sugerează în adresa transmisă în mai 2016 de fostul primar Neicu Vasile, Agenţiei pentru Resurse Minerale? Potrivit acestei adrese, pe care o solicităm să ne-o puneţi la dispoziţie, contrasemnată de domnul secretar Cristian Dima, se subliniază faptul că nu sunt afectate infrastructura şi clădirile adiacente drumurilor publice, motiv pentru care nu este necesară încheierea unui Acord de Reabilitare.
- Domnule Primar, potrivit legii 284/2005, comunitatea noastră ar fi putut beneficia de reabilitarea drumurilor şi clădirilor din comună dacă un astfel de Acord ar fi fost semnat şi am fi putut creşte nivelul de trai al cetăţenilor din Pantelimon. Vă solicităm un punct de vedere public în care să ne spuneţi clar, în prima şedinţă de consiliu local, dacă susţineţi cele spuse de fostul primar în adresa către Agenţia de Resurse Minerale, că un astfel de Acord nu este necesar, că traficul greu se realizează doar pe drumul de exploatare iar clădirile şi drumurile nu sunt afectate.
- De asemenea, vă solicităm ca la prima şedinţă a consiliului local din comuna Pantelimon să puneţi pe ordinea de zi propunerea noastră, a consilierilor liberali, prin care solicităm înfiinţarea unei comisii pentru evaluarea în teren a pagubelor produse de către traficul greu din comună. Un astfel de proiect, pe care ne obligăm să îl susţinem şi să îl fundamentăm, vine în sprijinul comunităţii pe care o reprezentăm şi poate pune bazele pe care vom recontrui viitorul comunei.
În speranţa în care solicitările noastre vor primi răspunsurile necesare în cel mai scurt timp posibil, domnule Primar, vă asigurăm de tot sprijinul nostru, al consilierilor locali şi judeţeni ai Partidului Naţional Liberal. Considerăm că problemele cu care se confruntă localitatea noastră durează de prea mult timp şi că doar prin implicarea noastră, a tuturor, se pot găsi soluţiile necesare şi mult aşteptate de locuitorii comunei Pantelimon.
sept. 6, 2017 | Educatie, PNL Constanţa
România are un abandon școlar record. Lipsa de măsuri aruncă România într-o criză a educației, apoi în alta a forței de muncă și mai târziu în una economică și socială. România se va trezi cu generații care ajung la vârsta maturității fără o diplomă cu acoperire în competențe și fără calificări reale, fara o educație adaptată la piața muncii. Dacă astăzi pleacă nouă români pe oră, mâine s-ar putea să crească viteza exodului de două ori.
Așadar, rata părăsirii timpurii a școlii este de 19%, România s-a angajat, prin Strategia Europa 2020, să o reducă la 11,3%. În acest moment, acest obiectiv este imposibil de atins în mai puțin de 3 ani!
Cum începe anul școlar 2017-2018? Dezastruos! Şi vă expunem în continuare motivele:
1. Fără manuale
• 177.000 de elevi din clasa a V-a încep anul școlar fără manuale pe bănci. Programe finalizate târziu, licitații întârziate, dezinteres, toate au condus ca manuale esențiale pentru educarea copiilor si îndrumarea profesorilor sa fie absente. S-a preferat cheltuirea banilor pe inovații precum manualul de sport. Această generație a fost una de sacrificiu în ultimii 5 ani. Iar dumneavoastră purtați responsabilitatea în acest moment. Nu ați învățat din greșelile anterioare. Ce le veți spune copiilor în această situație? Că în primele luni de școală vor duce în ghiozdane un ghid de 296 de pagini? După experiența din ultimii ani, cele 8 săptămâni se pot transforma în 6 luni! Pentru mai multe detalii: https://www.dcnews.ro/manual-sport-clasa-5-abera-iile-din-manual-autorii-ii-inva-a-pe-copii-cum-sa-mearga-foto_556087.html
2. Fără autorizații de funcționare pentru şcoli.
Din peste 31.000 de unități de învățământ, doar 6.500 au avize și autorizații. Dragi colegi, problema autorizațiilor școlilor nu este una care a apărut peste noapte și nu a putut fi rezolvată. An de an avem aceeași situație. S-a știut de această problemă. S-a știut și s-a tăcut. Responsabilii direcți s-au mulțumit cu un control și o constatare simplă. Autoritățile locale au cerut ajutor de la centru. La centru nu s-a rezolvat nimic, ba mai mult, i-ați lăsat fără bani de investiții și pentru educație, chiar dvs. d-le ministru ați spus că, vă citez, ”părinții să nu își ducă la școală copiii, dacă școlile nu prezintă siguranță”. Iar școlile – NU PREZINTĂ SIGURANȚĂ, așa ne spun instituțiile statului. Ce facem? Închidem 50%, 60% sau 90% dintre scoli?
3. Sistemul educațional politizat la maximum.
După ce ați politizat concursurile de inspectori în timpul guvernării Ponta, acum îi schimbați politic fără un temei legal pe cei care nu au răspuns la ordinele PSD. Fiecare inspector are un mandat de patru ani, un contract de management. Dacă schimbările se fac prin fax, fără motive întemeiate, unde se va ajunge? Oare vom trăi iar clipele în care și portarul va trebui să aibă carnet de partid?
La fel, ați politizat și concursul pentru ocuparea funcțiilor de director școlar. I-ați silit pe candidații cinstiți să susțină probele de concurs, după care v-ați numit pe posturile rămase oameni fideli, care nu s-au prezentat la concurs ori care, deși s-au prezentat, n-au fost capabili să-l promoveze. Totul, cu complicitatea inspectoratelor școlare anterior politizate. Ne-ați demonstrat că sistemul de educație nu are nici o șansă în fața mașinăriei PSD-iste. Ați îngenuncheat tot ce înseamnă educație. Veți îngenunchea România.
4. Fără bani pentru salariile profesorilor.
Este tot mai clar că în campania electorală PSD a promis creșteri salariale fără acoperire! Mai mult decât atât, în acest moment dascălii sunt lăsați la coada majorărilor salariale. Nu li se vor mări salariile cu cât s-a promis, nu li se vor restitui nici sumele restante și cuvenite în urma unor decizii judecătorești sau a recuperării sporului de doctorat. În medie, fiecare profesor ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei, iar sumele nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017.
5. Școala este decuplată complet de piața muncii şi se continuă distrugerea învățământului profesional – zero educație privind nevoile societății.
Pentru ca fiecare absolvent al școlii românești să-şi găsească locul pe piața muncii, trebuie să ne asigurăm că îl ajutăm pe fiecare să aleagă traseul educațional care i se potrivește cel mai bine, în funcție de abilitățile naturale. Orientarea în alegerea unei profesii, trebuie începută în ciclul gimnazial și făcută temeinic, vizându-i atât pe elevi, cât și pe părinții lor și pe profesori. În acest mod, banii din sistem vor fi folosiți eficient, iar școala nu va mai produce oameni care nu se pot integra în societate. Orientarea profesională are și menirea de a îndruma elevii spre meseriile cerute pe piața muncii. Cu toate astea, în ultimii ani de guvernare, PSD nu a crescut numărul de locuri pentru învățământul profesional, ponderea învățământului teoretic rămânând aproximativ aceeași, la stabilirea cifrelor de școlarizare. Ba mai mult, prin modificarea la Senat a OUG 81/2016 care reglementa învățământul profesional dual, s-a încercat împiedicarea agenților economici să investească în învățământul profesional. Unul din patru tineri (cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani) nu muncește şi nici nu urmează o facultate. Este vorba 31 de mii de persoane tinere. În timp ce angajatorii se plâng că nu găsesc forță de muncă bine calificată, guvernul PSD se încăpățânează să continue să asigure norme complete pentru toți profesorii din învățământul teoretic, ignorând faptul că în centrul sistemului educațional trebuie să stea elevul și nevoile lui, corelate cu nevoile societății. Pentru mai multe detalii: http://observator.ro/invatamant-adevarul-despre-distrugerea-invatamantului-profesional-spus-de-un-director-de-scoala-383090.html
6. Fără profesori calificați în timpul verii – zero educație în timpul liber
În această vară profesorii trebuiau să urmeze cursuri de formare. Cursurile nu s-au ținut, iar școala a început. În plus, aproape 11.000 de dascăli vor profesa în calitate de suplinitori, chiar dacă au luat note între 1.00 şi 6,99, toate acestea în timp ce Masteratul Didactic este amânat an de an.
7. Fără investiții pentru modernizarea procesului didactic în universități – zero educație nonformală
Sunt aproape 10 ani de când universitățile nu au beneficiat de investiții pentru aparatura necesară procesului didactic. Se vorbește despre relația strânsă cu mediul socio-economic dar foarte multe dintre laboratoare funcționează cu echipamente vechi, depășite din punct de vedere moral, fără corespondent pe piața muncii.
8. Lipsa legislației și a procedurilor pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat.
Un învățământ universitar de calitate presupune dezvoltarea și consolidarea ciclului al 3-lea de studii universitare, cel doctoral. Un număr important de cadre didactice și cercetători au obținut abilitarea dar nu pot funcționa ca și conducători de doctorat în instituțiile de unde provin, pentru că în acest moment legislația nu permite nici constituirea de noi școli doctorale și nici acreditarea de noi domenii de doctorat. Dincolo de încercarea de disipare a responsabilității pe această temă (ARACIS, etc.) considerăm că Ministerul Educației Naționale este principalul responsabil în tergiversarea acestei situații.
9.Atac la autonomia și resursele universităților.
Guvernul și Ministerul Educației Naționale au luat o serie de măsuri, pe care ne permitem a le cataloga ca demagogice și populiste, nebazate pe o analiză reală a resurselor și care în acest moment pun în dificultate universitățile, referindu-ne aici la lipsa resurselor pentru plata burselor studenților, plata sporului de doctorat, a sentințelor judecătorești devenite executorii și a creșterilor salariale pentru care nu există resurse financiare clare.
Iată câteva principii de care trebuie să ținem cont dacă dorim ca țara noastră să conteze în actualul context internațional unde se cauta performanţă si competitivitate:
• Finanțarea corectă a învățământului și cercetării;
• Acordarea de șanse egale pentru fiecare tânăr la învățătură de calitate;
•Profesori motivați, laboratoare bine dotate, programe școlare actualizate în permanență;
• Legislație coerentă și predictibilă;
• Consiliere școlară și orientare profesională eficiente;
• Popularizarea învățământului profesional, atât în rândul beneficiarilor direcți cât și al potențialilor investitori;
• Plata corectă a forței de muncă pentru a nu o pierde.
PNL solicită Ministrului Educației să respecte legea şi să prezinte în Parlament un raport privind starea învățământului românesc.
Stimate domnule ministru,
Această moţiune nu a fost depusă din pură formalitate! Dacă o veți susține vom arăta că educația este o preocupare reală a Parlamentului. Dacă nu o veți vota, vă întreb, cum o să mergeți în fața celor care v-au trimis să-i reprezentați aici?
Votul pentru moţiune va semnifica un pas înainte spre performanţă şi competitivitate. Prin prezentul vot, noi, parlamentarii PNL și ai USR cerem Guvernului Tudose:
1. Rezolvarea de urgenţă a problemei manualelor şcolare.
2. Asigurarea tuturor resurselor financiare și legale pentru obținerea autorizațiilor de funcționare a tuturor școlilor;
3. Finanţare corectă pentru educaţie;
4. Descentralizarea reală și depolitizarea şcolii româneşti;
5. Promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional;
6. Elaborarea unei legislații şi a unor proceduri coerente pentru înființarea de noi școli doctorale sau acreditarea de noi domenii de doctorat.
7. Demisia Ministrului Educației.
P.S. Aceasta este moțiunea care va fi depusă în câteva zile de către parlamentarii Partidului Național Liberal. Dacă aveți idei sau păreri prin care am putea îmbunătăți activitatea noastră în domeniul educației, vă rog să nu ezitați să ne acordați puțin din timpul dumneavoastră şi să ne-o împărtăsiți!
sept. 5, 2017 | PNL Constanţa, securitatea naţională
Aşa cum vă spuneam ieri, în acest sfârşit de săptămână, am avut plăcerea de a lua parte, alături de colegii mei din Tineretul Naţional Liberal filiala Constanţa, la evenimentul „Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră”, organizat de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens şi Societatea Liberală. Cele trei mari teme de discuţie în cadrul lucrărilor acestui seminar au fost: situaţia geopolitică a României şi starea Armatei Române, problema refugiaţilor din ţările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa şi dezvoltarea ideei de război hibrid în zona României.
Dacă în articolul de ieri am vorbit despre situaţia geopolitică a României şi despre problema refugiaţilor din ţările arabe, ultima parte a acestui seminar s-a concentrat pe explicarea noţiunii de „război hibrid” şi pe mijloacele de propagandă care sunt folosite în acest nou tip de război rece. Pentru cei care nu au citit prima mea relatare de la Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră, vă invit să accesaţi urmatorul link: https://bogdanbola.ro/despre-securitatea-nationala-la-marea-neagra/331
Având nişte lectori care au dobândit de-a lungul anilor o experienţă vastă în acest domeniu, precum Narciz Balaşoiu, doctor în Securitate Naţională şi Informaţii la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, general lt. în rezervă Valentin Petre, care este şi preşedintele Grupului de Lucru al Experţilor în Logistică a ţărilor partenere, Vlad Nistor, director general al Institutului Diplomatic Român şi fost consilier prezidenţial şi Ionuţ Rites, preşedintele Centrului de Strategii Aplicate şi expert în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, discuţiile au fost extrem de complexe, cu multe puncte de vedere, astfel încât ne-au permis nouă să ne facem o idee cât mai completă asupra situaţiei geopolitice reale a României.
Despre război hibrid şi dezvoltarea lui în zona României
Modalităţile prin care un război se poartă în acest mileniu s-au schimbat mult, deoarece mobilizarea nu intervine atunci când este declarat războiul, ci neobservată, intervine mult înainte de asta. NATO a denumit această formă de conflict „război hibrid” – o noţiune care se referă la o arie extinsă de acţiuni ostile, în care forţa militară reprezintă doar o mică parte, şi care sunt executate în concertare, ca parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe termen lung.
Modelul cel mai discutat în cadrul Zilelor Securităţii Naţionale a fost cel din Ukraina, unde implicarea Rusiei în problemele interne ale Ucrainei a început cu ani în urmă:
- în 2010, sistemul ucrainean de computere a devenit ţinta unui malware cunoscut sub numele de Snake, care a afectat zeci de sisteme diplomatice şi guvernamentale
- a folosit gazoductele ca un instrument de presiune foarte puternic asupra liderilor politici ucraineni cel puţin din 2008
- mii de conturi false şi grupuri pe reţelele de socializare care făceau parte din propaganda anti-NATO (cea pro-rusă era mai voalată)
- odată cu alungarea lui Viktor Ianukovici, Rusia a trecut la o nouă fază – a aprovizionat separatiştii rebeli din estul Ucrainei cu un arsenal vast de armament greu: de la tancuri şi artilerie până la sisteme anti-rachetă sofisticate
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre războiul hibrid din Ucraina, puteţi citi chiar de pe site-ul oficial al NATO: http://www.nato.int/docu/review/2015/also-in-2015/hybrid-modern-future-warfare-russia-ukraine/en/index.htm
Chiar dacă Rusia este principalul exponent în acest război hibrid mondial, alte state, care au resursele şi voinţa necesară la dispoziţie, încep să folosească această tactică. Potrivit experţilor, Iranul a investit sume enorme în dezvoltarea de capacităţi de atac cibernetic, dorind să o folosească ca o nouă parghie politică regională, bazându-se pe enorme resurse energetice şi pe o mass media este ferm controlată. De asemenea, China face eforturi importante de a-şi asigura hegemonia în zona sa de influenţă, mai ales prin acţiuni de propagandă şi spionaj.
Având în vedere faptul că specificul noţiunii de „război hibrid” nu îl reprezintă lupta pentru teritorii, ci pentru minţile cetăţenilor altor state, fiind războaie nedeclarate unde esenţiale nu sunt slăbiciunile militare, ci cele societale, toţi cei prezenţi în acest weekend la seminar au fost de acord că acest tip de război se poartă în acest moment şi în România, iar spaţiul informaţional a devenit un câmp de luptă. Cel mai recent exemplu este atacul cibernetic denumit GoldenEye, care a lovit iniţial băncile, instituţiile guvernamentale şi companiile ucrainene, se răspandeşte rapid în întreaga lume şi a blocat deja sistemele informatice ale unor companii din Spania, România, Marea Britanie şi Danemarca.
„Acțiunile informaționale” s-au rafinat din 2013, anul apariției „doctrinei Gherasimov, denumire dată după generalul Valeri Gherasimov, pe atunci șeful Statului Major al armatei ruse, care la acea dată a scris un articol în care a indicat direcțiile strategice de urmat în cazul unei confruntări. „Regulile de război însele s-au schimbat. Rolul mijloacelor non-militare în atingerea obiectivelor politice și strategice a crescut și, în multe cazuri, aceste mijloace au o eficiență mai mare decât puterea armelor. Metodele aplicate într-un conflict se concentrează mai mult în direcția utilizării la scară largă a măsurilor politice, economice, informaționale, umanitare, ținându-se cont de potențialul de protest al populației”, preciza Valeri Gherasimov.
Oricine este interesat de acest subiect şi este atent la informaţiile apărute în spaţiul online, realizează că această strategie este în plină desfăşurare în ţara noastră. Potrivit lectorilor din cadrul seminarului, există patru caracteristici ale propagandei anti-NATO/pro-ruse care se regăsesc în spaţiul virtual, parte componentă din acest război hibrid:
- Folosirea unui număr mare de mass-media tradiţionale, site-uri de știri false și armate de trolli plătiți
- Uneori, știrile conțin un sâmbure de adevăr, dar distorsionează realitatea. De multe ori însă, ceea ce se transmite este pură ficțiune, fotografii trucate, evenimente înscenate.
- Rapiditatea și continuitatea
- Deși, în mod tradițional, consistența și persuasiunea merg mână în mână, propaganda rusă a demonstrat că „țintele” pot fi convinse și altfel, prin explicații alternative, teorii și acuzații, totul pentru a distrage atenția și a observa care zvonuri devin credibile
Despre Zilele Securităţii Naţionale, din punct de vedere european
Având în vedere toate cele expuse mai sus, în încheiere doresc să mai menţionez un singur aspect, care mi-a suscitat cu siguranţă interesul şi ar putea reprezenta o soluţie pentru toate problemele enumerate: în cadrul Zilelor Securităţii Naţionale a participat şi Niklas Novaky, în calitate de reprezentant al Centrului pentru Studii Europene Wilfried Martens şi specialist al Parlamentului European pe probleme de securitate şi apărare. Acesta ne-a vorbit despre proiectul propus Comisiei europene privind crearea unei noi structuri civile şi militare, autonome şi permanente, denumită „European Security and Defence Union” (ESDU), care ar avea ca principal scop redefinirea conceptului de securitate europeană, militară dar şi civilă.
Dacă în 2003, în Strategia Europeană de Securitate se spunea că: „Europa nu a fost niciodată mai prosperă, mai sigură şi mai liberă”, multe s-au schimbat în rău după acel moment. Terorismul şi radicalizarea propriilor cetăţeni, atacurile cibernetice tot mai numeroase, atitudinea agresivă a Rusiei (atât în Crimeea cât şi în mediul online european – război hibrid) dar şi cea izolaţionistă ale Statelor Unite ale Americii, boom-ul demografic pe continentul african, expansiunea Chinei şi situaţia extrem de volatilă din peninsula Coreea, au condus la nevoia adaptării strategiei defensive a statelor europene în faţa acestor noi ameninţări.
Chiar dacă este o idee mai veche, din 2015, Uniunea Europeană de Securitate si Apărare a început să fie promovată tot mai mult în Parlamentul European, principalul ei susţinător fiind Germania. O astfel de structură ar fi condusă de un consiliu al Miniştrilor Apărării din ţările UE, ar încuraja crearea unui fond comun al Uniunii Europene pentru apărare şi de asemenea, a unei academii europene pentru pregătirea militarilor şi ofiţerilor. ESDU îşi propune de asemenea să atragă şi statele non-NATO în acest sistem de apărare comun şi integrat, tocmai pentru a asigura o flexibilitate crescută sistemului defensiv european.
Pornind de la această idee, în iunie 2017 Comisia Europeană a înfiinţat Fondul European pentru Aparare (EDF), din care se vor finanţa activiţăti de cercetare şi dezvoltare de noi programe militare de apărare, estimându-se că bugetul anual va fi de 1.5 miliarde de euro dupa 2020. Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii, vă recomand acest comunicat de presă al Comisiei Europene: http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-1508_en.htm
Dar despre acest subiect şi impactul pe care îl va avea asupra Uniunii Europene, vă voi informa într-un viitor apropiat, după ce voi primi mai multe informaţii de la partenerii noştri europeni.
sept. 2, 2017 | PNL Constanţa, securitatea naţională
În acest sfârşit de săptămână, am plăcerea de a lua parte, alături de colegii mei din Tineretul Naţional Liberal filiala Constanţa, la evenimentul „Zilele Securităţii Naţionale la Marea Neagră”, organizat de Institutul de Studii Populare, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Europene Wilfried Martens şi Societatea Liberală. Cele trei mari teme de discuţie în cadrul lucrărilor acestui seminar sunt: situaţia geopolitică a României şi securitatea naţională, problema refugiaţilor din ţările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa şi dezvoltarea războiului hibrid în zona României.
De ce consider că un astfel de eveniment este extrem de important pentru clasa politică românească? În primul rând, aşa cum a subliniat colega mea şi organizatorul principal al acestui eveniment, Violeta Vijulie, specialist în comunicare instituţională, pierdem prea uşor din vedere faptul că Europa trece printr-o perioadă în care riscurile multiple, ameninţările şi vulnerabilităţile generează efecte imprevizibile nu numai la nivel naţional, cât şi la nivel regional şi global. Chiar dacă mulţi (inconştienţi, din punctul meu de vedere) nu consideră ca fiind prioritar un astfel de subiect de discuţie, România trebuie să aibă un plan operaţional pentru consolidarea credibilităţii strategice prin promovarea continuităţii şi previzibilităţii derivate din statutul de stat membru al NATO şi UE. Tocmai de aceea, obiectivul unui seminar de securitate naţională este de a începe o acţiune de conştientizare a opiniei publice cu privire la faptul că problematica siguranţei patriei este o chestiune care ne influenţează viaţa cotidiană şi de aceea, trebuie adusă în atenţia societăţii cât mai mult.
Un alt motiv pentru care consider că acest gen de evenimente trebuie să fie cât mai prezente în cadrul societăţii noastre îl reprezintă calitatea deosebită a lectorilor prezenţi la Jupiter în acest weekend. De la generali în rezervă ai Armatei Române (general lt. Alexandru Grumaz) la doctori în securitate naţională şi informaţii (vicepreşedinte al Asociaţiei Române pentru Politică Externă Alba Popescu), de la foşti consilieri prezidenţiali pe probleme de securitate naţională (conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii Iulian Fota) la directori de think-tankuri ce activează în domeniul relaţiilor internaţionale şi studiilor de securitate (director general al publicaţiei NewsInt Răzvan Munteanu), au dezbătut teme de actualitate şi de interes general, de la cât de protejată este România în cazul unor atacuri teroriste până la securitatea naţională în contextul noilor provocări cu care se confruntă NATO şi UE.
Situaţia geopolitică a României şi securitatea naţională
Unul dintre principalele subiecte de discuţie la aceasta primă ediţie a Zilelor Securităţii Naţionale la Marea Neagră a fost exerciţiul militar „Zapad 2017”, organizat de Rusia şi Belarus în perioada 14-20 septembrie, în apropierea frontierelor unor state NATO precum Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Chiar dacă Moscova a dat asigurări că exerciţiile au caracter „defensiv”, urmând să participe doar 13.000 de militari, experţii occidentali şi români cred că exerciţiile militare sunt un paravan care va permite Rusiei să poziţioneze aproximativ 100.000 de militari în Belarus. Toţi lectorii participanţi si-au declarat îngrijorarea că Moscova ar putea lăsa şi echipamente militare în Belarus, care vor putea fi utilizate ulterior dacă preşedintele Vladimir Putin va decide o invazie militară, aşa cum a procedat în Georgia în anul 2008 şi în Ucraina în 2014.
Stiu că mulţi vor spune că altele ar trebui să fie priorităţile ţării, de la infrastructură la educaţie, de la sistemul de sănătate la eradicarea corupţiei şi că nu ar trebui cheltuit puţinul pe care îl avem pentru înzestrarea armatei, însă personal cred că problema se pune greşit: în această parte a Europei, fără o armată puternică şi tehnologizată, cu securitatea naţională mereu în pericol, nu cred că vom mai avea un viitor în care să ne bucurăm de acele servicii publice. O imagine sumbră au zugravit-o toţi lectorii prezenţi:
- în industria militară română în acest moment mai lucrează doar 9.000 de angajaţi din cei 120.000 care erau in 1990
- lipseşte predictibilitatea finanţării corespunzătoare, din cauza instabilităţii factorului politic
- lipseşte coerenţa programelor de înzestrare pe termen lung (deşi necesarul de anumite echipamente este în volum mare, se cumpără eşantioane reduse prin licitaţii separate, ceea ce poate duce la câstigarea licitaţiilor de produse diferite). Acest lucru duce la înzestrarea pestriţă a armatei (coşmar logistic), la un preţ mai ridicat la bucată şi la incapacitatea de a negocia o compensaţie industrială sau o integrare/producţie parţială în ţară
- nu există o implicare reală, finanţată corespunzător, în cercetare
- tehnica militară învechită şi numărul tot mai mic al specialiştilor angajaţi în Armata Română.
Pentru cei interesaţi, puteţi accesa următorul link pentru a putea studia statisticile europene ale EDA (European Defence Agency) privind capacităţile de apărare ale Uniunii Europene şi problemele cu care se confruntă fiecare stat membru: http://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/eda-national-defence-data-2013-2014-%282015-est%295397973fa4d264cfa776ff000087ef0f.pdf
În aprilie 2017, comisiile reunite pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Parlament au aprobat, în unanimitate, următorul Memorandum de înzestrare a Armatei Române, prezentat de Ovidiu Raeţchi, deputat PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor:
Problema refugiaţilor din tările arabe şi creşterea pericolului terorismului în Europa
În prezent, potrivit statisticilor europene, peste 60% dintre europeni sunt îngrijoraţi de conexiunea dintre migraţie/refugiaţi şi terorism, iar România începe să se înscrie în acest trend. România ar fi trebuit să găzduiască până în acest an peste 4.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – aşa-numitele „cote obligatorii” de refugiaţi, cărora România li s-a opus şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaţilor care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaţilor eligibili pentru mutarea în altă ţară europeană este şi el mult mai mic decât estimase iniţial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimişi până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat şi care au ajuns prin migraţie ilegală în Italia şi Grecia. Cei mai mulţi provin din Siria, dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen.
Chiar şi aşa, încercările autorităţilor de a găsi locaţii pentru noi centre de cazare a refugiaţilor au fost întâmpinate cu proteste. La Ardud, în judeţul Satu Mare, cand s-a pus problema construirii unui centru pentru imigranţi, mai mulţi localnici s-au strâns la Căminul Cultural, au chemat primarul, au strâns semnături şi au ameninţat că, dacă e nevoie, vor folosi şi forţa ca în clădirile unei asociaţii să nu fie găzduiţi aproape 100 de refugiaţi. Chiar dacă în spaţiul public, sunt anumite personaje care lansează declaraţii incendiare privind un număr imens de refugiaţi care vor fi relocaţi din Europa în România (generalul SRI în rezervă Sorin Gabriel Cozma, fostul şef al Direcţiei Generale Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, a lansat la Festivalul de Film de la Râşnov ipoteza că 500.000 de refugiaţi vor fi aduşi în ţară), numărul acestora nu va creşte din acest punct de vedere si nu va pune in pericol securitatea naţională.
Însă, aşa cum au subliniat experţii în domeniu prezenţi la Zilele Securităţii Naţionale, problema ar putea veni în acest moment din partea Turciei şi a evenimentelor politice din ultima perioadă. Se pare că, din cauza tonului mai dur adoptat de UE la adresa guvernului turc, aceştia încep să deschidă graniţele şi să lase refugiaţii (să nu spunem că îi încurajează) să plece din ţara lor şi să îşi caute un drum spre inima Europei, folosind România ca punct de trecere (cel puţin pentru moment..). Un exemplu recent ar fi interceptarea de către Poliţia de Frontieră a unui vas sub pavilion turc în zona Mangaliei, care transporta 70 de refugiaţi irakieni.
Toţi participanţii la seminar au avut un punct de vedere comun: terorismul reprezintă principalul motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte refugiaţii veniţi din ţările arabe, tocmai din cauza faptului că terorismul distruge democraţia folosindu-se chiar de pârghiile şi mecanismele democraţiei.
Datorită complexităţii discuţiilor, subiectelor numeroase si a cursurilor care încă se desfasoară, vă rog să îmi permiteţi să închei subiectul despre securitatea naţională într-un articol viitor, pe care îl voi posta ziua următoare, la finalul discuţiilor.
aug. 23, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
La marginea estică a localităţii Pantelimon se află ruinele castrului roman Ulmetum, una dintre cele mai interesante cetăţi antice ale Dobrogei. Povestea acestei cetăţi (denumirea ei însemnând „Pădurea de ulmi”) începe după cucerirea Daciei, în secolul II, când Traian oferă veteranilor, ca recompensă pentru serviciile lor, loturi de pământ în Moesia Inferior (Dobrogea). Aceştia, împreună cu câteva zeci de familii de traci din neamul bessilor, se instalează în această zonă şi încep fortificarea satului, deoarece, fiind la răspântia drumurilor comerciale, era adesea ţinta năvălitorilor şi a tâlharilor (stă mărturie o piatră funerară ridicată de negustorul Valerius Valens, cel care în epitaf îşi deplânge cei trei fii ucişi într-un interval de numai un an). De asemenea, arheologii din Constanța au stabilit că, la sfârșitul secolului IV, cetatea Ulmetum a găzduit sute de federați goti, care primiseră dreptul de a se stabili în această zonă. Cu ocazia săpăturilor, în centrul fortificației a fost decoperit mormântul unui nobil germanic, ceea ce contrazice ipoteza că necropolele ar fi fost amplasate numai în afara localităților.
Dacă vă întrebați de ce un asemenea castru roman, care este inclus în Repertoriul Arheologic Național și în lista monumentelor istorice a Județului Constanța, nu este cunoscut mai deloc sau valorificat precum ar fi normal, răspunsul pe care îl am ar fi unul destul de simplu: drumul județean DJ 228B arată de parcă ar fi văzut și cucerirea Daciei de către romani, iar ultima reabilitare a drumului pare a fi fost în secolul VI în urma unei invazii avaro-slave.
Pentru locuitorii comunei Pantelimon, acest drum județean nu mai este demult un motiv de a face haz de necaz, situația lui degradându-se de la an la an, mi-a spus liderul consilierilor liberali din localitate, Costel Armășescu. Deși are aproximativ șapte km lungime, aceștia sunt într-o stare foarte proastă, drumul este pe alocuri prăbușit, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. În timp ce toți locuitorii din zonă suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul județean se distruge tot mai mult, o vină majoră având și traficul greu, în zonă existând trei cariere de piatră. Starea tot mai proastă a drumului afectează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zonă și blochează orice fel de investiții, creșterea economică a zonei fiind astfel blocată.
Nu mai menționez partea de promovare a turismului pentru că sincer, mi-ar fi rușine de oamenii aceia ale căror vieți sunt puse în pericol din cauza acestui drum și a traficului greu din zonă, mai ales în perioadele ploioase sau cu căderi masive de zăpadă, când este îngreunată serios circulația atât pentru oameni cât și pentru vehicule cu tracțiune animală sau autovehicule. In situații de urgență, în care este necesar a se interveni cu mijloace de transport și echipamente adecvate, acestea nu pot acționa în timp util, fapt care conduce la o întârziere deosebit de mare, în unele cazuri aceasta putând fi fatală locuitorilor comunei.
Dar să revenim la rezolvarea acestei probleme: în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța” la secțiunea “Plombări îmbrăcăminți rutiere” se menționează și drumul județean DJ226B (DN2A-Pantelimon-Grădina-Cogealac), lucrare care este programată în acest an, dar care până în acest moment, nu a fost demarată. Având în vedere aceste aspecte, împreună cu consilierii locali ai Partidului National Liberal din comuna Pantelimon, am depus o adresă la registratura Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri, prin care am solicitat clarificări pe acest subiect.
Astfel, pornind de la informațiile pe care le deținem la acest moment și analizând starea de fapt în comună (drumuri distruse și case cu pereți crăpați de la trepidații), am întrebat administratorul special al Regiei dacă crede că lucrările de plombare vor face față traficului greu care se desfășoară în zonă și dacă nu cumva, acestea nu vor fi suficiente pentru a aduce drumul la o stare normală. De asemenea, la atenționarea consilierului local Costel Armășescu, am observat că există mai multe porțiuni de drum care sunt aproape prăbușite (asfaltul este rupt de la centrul axei drumului spre margini) și am solicitat o analiză mai minuțioasă a terenului de sub drumul județean, pentru a vedea dacă nu cumva este nevoie de o consolidare suplimentară a acestuia.
Sincer să fiu, orice măsură pe care o va lua Consiliul Județean Constanța și Regia Autonoma Județeană de Drumuri și Poduri, nu cred că va fi eficientă până nu se va rezolva problema traficului greu din comună..și aici cred că este „buba” cea mai mare a administrației locale de până acum. În pofida faptului că există un drum de exploatare care ocolește comuna, am putut observa personal cinci camioane încărcate cu piatră trecând prin centrul comunei la un interval de zece minute și continuându-și ruta spre drumul național pe DJ226B. Lucrul acesta nu este deloc normal și din discuțiile cu consilierii locali ai PNL, administrația locala PSD nu a făcut niciun demers pentru a trage la răspundere pe cei vinovați pentru distrugerea infrastructurii în comuna Pantelimon și nici pentru a beneficia, măcar în mică parte, de piatra extrasă din carieră (un lucru absolut normal în astfel de contracte).
Mai mult decât atât, se pare ca există un document oficial prin care primarul PSD al comunei Pantelimon înștiințează societatea care exploatează cariera de piatră că nu este necesar un Acord de reabilitare pentru drumurile din interiorul comunei, deoarece nu sunt afectate infrastructura și clădirile adiacente, traficul greu realizându-se pe drumul de exploatare. Mă întreb ce părere au locuitorii comunei despre existența unui astfel de document, care practic i-a privat de case stabile și drumuri normale pentru secolul acesta…
Din aceste motive, împreună cu președintele organizației PNL Pantelimon, Costel Armășescu și consilierii locali liberali, vom depune săptămâna viitoare solicitări la Primăria Pantelimon pentru a obține (sperăm noi) mai multe detalii despre acordurile dintre primărie și cei care exploatează cariera. Astfel de date, într-o țară normală, ar trebui să fie cu caracter public și la îndemâna tuturor locuitorilor, însă vorba celebrei campanii de promovare a turismului mioritic, trăim într-o Românie „mereu surprinzătoare”. Dar despre asta vom discuta în săptămânile care urmează..
Dacă vă interesează să aflați mai multe și despre alte comune cu un specific aparte, care au aceleași probleme, vă invit să citiți și materialul următor: https://bogdanbola.ro/solicitare-fonduri-judetene-pentru-reabilitarea-drumului-comunal-spre-ghindaresti/300
aug. 16, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Acum două săptămâni vă povesteam despre problemele prezentului și posibilițătile viitorului comunei Ghindărești, „insula” slavă de pe malurile Dunării dobrogene. Dar aceste oportunități depind doar de cum vom putea rezolva cât mai repede problemele actuale cu care se confruntă această comunitate. Un mare semnal de alarmă ar fi trebuit să fie pentru autorităţile locale şi judeţene faptul că peste o treime din locuitorii satului au părăsit ţara, în cea mai mare parte a lor tineri, căutând locuri mai bune de muncă în afară. Dacă la Recensământul Naţional din 2002 se înregistraseră 2700 de persoane, in 2011 comunitatea abia dacă mai număra 1900 de suflete în comuna..şi îmi este frică de faptul că numărul este în continuă scădere.
Cred că ați auzit toți politicienii cum vorbesc să aducă tinerii înapoi in țară, sa reîntregească familiile, dar noi nici măcar nu avem drumurile necesare pe care aceștia să se intoarcă acasă. Si din păcate, singura cale de acces în comuna Ghindărești, drumul comunal DC67, se află într-o stare absolut deplorabilă. Din aceste motive, împreună cu domnul primar Vasile Simion, am depus solicitările necesare către autoritățile județene competente pentru reabilitarea drumului comunal.
Cei aproximativ șapte km de la intersecția Tichilești – DC67 sunt într-o stare foarte proastă, acostamentele de pământ cu multă vegetație, partea carosabilă are viabilitatea foarte rea, rostul longitudinal este crăpat iar îmbrăcămintea asfaltică este plină de gropi, crăpături, plombe sărite și tasări locale. Aceiași problemă o avem și pe sectorul de drum Ghindărești – DN2A, în lungime de aproximativ patru km. În timp ce toți locuitorii acestei comune suferă din cauza acestei situații, fiindu-le îngreunat accesul în comună și mașinile având nevoie constantă de reparații, drumul comunal nu a primit finanțările necesare pentru reabilitare prin programele naționale de dezvoltare.
Astfel, prima solicitare am formulat-o către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, unde am solicitat sprijinul administratorului special pentru rezolvarea acestei probleme. Atât eu cat și domnul primar suntem conștienți de faptul că drumurile comunale nu intră în atribuțiile RAJDP Constanta și că o astfel de lucrare nu este cuprinsă în “Programul cu obiectivele și lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2017 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța”, însă având în vedere lipsa fondurilor proprii ale primăriei și proiectul neaprobat spre finanțare din fondurile naționale, este singura soluție viabilă pentru reabilitarea acestui drum. Această cerere a fost facută și în ideea în care, în acest moment se lucrează pentru reabilitarea drumului județean DJ223, drum cu care se intersecteaza DC67, nefiind necesară deplasarea pe distanțe mari a utilajelor din dotarea RAJDP, traducându-se în costuri mai mici pentru regia judeteană. Vă prezint în link-ul următor solicitarea depusă de catre mine la RAJDP Constanța: Ghindăresti – RAJDP
Cea de a doua solicitare am adresat-o președintelui Consiliului Județean Constanța, căruia i-am solicitat respectuos să aprobe, la următoarea ședință a CJC, repartizarea pentru comuna Ghindărești a unei sume defalcate din TVA pe anul 2017 pentru finanțarea unor lucrări de plombare/reabilitare la drumul comunal, așa cum au mai beneficiat și alte localități în acest an (Adamclisi, Aliman, Amzacea, Castelu, Comana, Costinești, CuzaVodă, Lipnița, Deleni, Lumina, MihaiViteazu, Nicolae Bălcescu, Oltina, Săcele, Seimeni). Pentru cei interesati, pot accesa link-ul următor pentru a vedea adresa oficială: Ghindaresti – Cjc – DC67
Alături de domnul primar Vasile Simion așteptăm răspunsurile celor două autorități județene și suntem conștienți că o astfel de lucrare ar putea avea doar un caracter temporar, pentru „a trece iarna”, cheltuielile fiind prea mari cu reabilitarea acestuia la standarde europene. Dar sunt convins că anul viitor, lucrând impreună, vom putea obține fondurile necesare prin Programul Național de Dezvoltare Locală, pentru ca drumul comunal DC67 sa ajungă la standardele dorite de către comunitatea dunăreană.
Dacă doriți să aflați mai multe despre localitatea Ghindărești, vă propun să citiți și următorul material: https://bogdanbola.ro/ghindaresti-intre-legendele-trecutului-problemele-prezentului-si-posibilitatile-viitorului/172
Sursa foto: https://www.facebook.com/VisitGhindaresti/?fref=ts
aug. 13, 2017 | Educatie, Turism local
In cazul în care vă întrebaţi care este legătura dintre Jules Verne, Valea Jiului şi Dunărea albastră, ei bine pot să vă spun că este una absolut fabuloasă. Aşa începe povestea incredibilă a unui român cu nume istoric predestinat, care va intra cu siguranţă în Cartea Recordurilor, datorită dragostei sale de lectură, istorie şi ţară.
Iancu Avram este bibliotecar în Petroşani şi şi-a propus sa încerce imposibilul: vrea să fie primul care va parcurge înot, cei 2860 de kilometri ai Dunării de la izvoare (Donaueschingen) până la vărsarea în Marea Neagră (Portul Sulina), fără costum de protecţie termică sau alte accesorii care să-l ajute să prindă viteză. Pentru a reuşi, acesta şi-a propus să înoate în fiecare zi, timp de 60 de zile, cel putin 50 de kilometri în condiţii extrem de dificile. Până acum doar doi sportivi – unul din Slovenia şi unul din Canada – au reuşit să strabată Dunărea cap-coadă, dar au folosit costume de neopren şi labe pentru înot. O altă performanţă remarcabilă a acestuia a avut loc în august 2016, când a înotat încontinuu 18 ore şi a reuşit să devină primul român care traversează, fără costum de neopren, apele îngheţate ale Canalului Mânecii, acesta fiind felicitat de preşedintele Klaus Iohannis într-un cadru oficial la Târgu Jiu.
Totul a început din dragostea acestuia pentru personajul principal din romanul „Pilotul de pe Dunăre” a lui Jules Verne (un roman poliţist în care acţiunea se petrece de-a lungul fluviului), declarând că doreşte să atragă atenţia asupra importanţei lecturii unor cărţi care pot schimba vieţi, pot scrie şi rescrie poveşti care se pot transforma, la rândul lor în… romane. Aşa cum personajul principal şi-a propus să parcurgă cu barca câte 50 de kilometri pe zi, la fel şi-a propus şi el să parcurgă aceeaşi distanţă înot, dorind să dea, pur şi simplu, viaţă acestui roman, într-o călătorie plină de semnificaţii.
Motivaţia lui este ca generaţia tânără să DESCOPERE plăcerea lecturării acestui roman tocmai în timpul celor 60 de zile de înot şi în acelaşi timp sa aibă posibilitatea să urmărească deplasarea sa live, prin utilizarea tehnologiei moderne (pentru cei interesaţi, voi pune link-ul la sfarşitul articolului): „astfel s-ar face o simbioză nemaiîntâlnită între clasic şi modern, între aventura imaginară a romanului şi cea reală, între suportul îngălbenit al hârtiei şi display-ului modern al telefoanelor mobile”.
In timp ce citiţi aceste rânduri, înotătorul bibliotecar se află foarte aproape de Baziaş pe unde, împreună cu Dunărea, va intra în România. Cu toate că avansarea e tot mai dificilă, începând să se simtă influenţa barajului de la Porţile de Fier, Iancu Avram îşi păstrează încrederea că va duce acest proiect la bun sfârsit şi că va reuşi să îşi respecte programul auto-impus. Iar când spuneam că acest eveniment nu este doar unul sportiv, ci o călătorie plină de conotaţii deosebite pentru întregul popor român, ma refeream la ideea salutară a acestuia de a se fotografia alături de bornele dunărene, asociate cu anii de referinţă ai istoriei noastre. S-a oprit să se reculeagă la borna 1593, an care reprezintă urcarea pe tron a voievodului Mihai Viteazul sau la borna 1475, pe care atletul împătimit al istoriei o asociază cu anul victoriei lui Ştefan cel Mare în marea bătălie de la Vaslui.
Un omagiu inedit adus omonimului său, Crăişorul, Avram Iancu, născut la Vidra de Sus în anul 1824. În familia sportivului istoria este o pasiune, iar flacăra românismului ardelean, Avram Iancu, se bucură de un adevărat cult (nu întâmplător înotătorul poartă acest nume).
Nu putea să nu se oprească şi la o bornă de o semnificaţie istorică foarte importantă, 1918, anul Marii noastre Uniri! De asemenea, în apropiere de Vukovar (Cetatea Lupului) la borna 1330 sportivul a salutat victoria de la Posada, prin care domnitorul valah Basarab I opreşte invazia străinilor, mereu dornici să ne ajute şi să ne occidentalizeze.
Am avut plăcerea de a purta câteva conversaţii cu acesta pe Facebook, în care i-am împărtăşit mândria şi susţinerea noastră pentru încercarea prin care trece şi mulţumirile tuturor pentru tot efortul său şi pentru imaginea foarte bună pe care ne-a creat-o in toată Europa. Chiar daca organismul său este antrenat, este slăbit la propriu şi la figurat după atâtea zile de efort continuu (în primele 19 zile a scăzut cu şase kilograme în greutate), dar moralul îi este încă la cote ridicate. Astfel, la zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi în anul de dinaintea Centenarului Unirii, Iancu Avram este pregătit să scrie o nouă filă de istorie pentru ţara noastră, pentru Europa şi pentru fluviul care l-a inspirat şi pe care îl îndrăgeşte.
Dupa ce toate televiziunile şi presa europeană au urmărit evoluţia senzaţională a acestuia, acum este rândul nostru să îl însoţim în această mare aventură. Si având în vedere că în judeţul Constanţa va ajunge în ultimele zile ale acestei epopei, i-am lansat invitaţia de a ne fi oaspete pentru câteva ore de odihnă binemeritată şi sper să îi putem arăta susţinerea noastră în număr cat mai mare. Săptămâna viitoare voi purta discuţii atât cu primarii din localităţile dunărene din judeţul nostru, cât şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pentru a-l primi aşa cum se cuvine pe acest ROMAN de excepţie.
Dacă doriţi să îi urmăriţi evoluţia live, puteţi accesa acest link: http://share.findmespot.com/shared/faces/viewspots.jsp?glId=0xj3eN6fpUVteXlMrqsu1K3rIT2RS4c4C
De asemenea, îl puteţi urmări şi pe profilul acestuia de facebook, unde îi puteţi trimite încurajările voastre: https://www.facebook.com/iancu.avram.5?fref=ts
Iar dacă vă interesează să aflati mai multe despre localităţile dunărene constănţene, vă invit să citiţi si următoarele informaţii: https://bogdanbola.ro/satele-dunarene-nu-au-nevoie-de-elegii-ci-doar-de-viziune-ca-la-topalu/247
sau
Cernavodă – între podul lui Saligny, gânditorul de la Hamangia și cetatea Axiopolis
aug. 8, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Politică
Vă prezint în materialul de mai jos adresa pe care am depus-o astăzi la Consiliul Judeţean Constanţa, solicitând implicarea directă si imediată a aparatului de specialitate al CJC în atragerea, pentru judeţul nostru, a cât mai multe fonduri din noile programe lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene. Acestea se adresează doar judeţelor riverane Dunării, termenul de depunere începe sa curgă din data de 28 august şi reprezintă teme de interes major pentru toate comunităţile constănţene: infrastructură, cultură şi îmbunătăţirea mediului urban.
Consider că implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem ca şi comunitate. Iar după ce veţi citi randurile ce urmează, veţi avea informaţiile necesare ca după data de 28 decembrie (data limită de depunere a proiectelor) să vă duceţi la primarul dumneavoastră şi să îl întrebaţi ce proiecte a depus pentru comunitate, fie că vorbim despre promovarea culturii şi a turismului, despre dezvoltarea infrastructurii sau pentru crearea de noi facilităţi de recreere.
„Domnule Preşedinte
Săptămâna trecută au fost lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene trei apeluri de proiecte care se adresează în mod direct celor 12 judeţe riverane Dunării. Având în vedere importanţa acestor iniţiative, pe care vi le voi prezenta succinct, consider că este de datoria noastră, a Consiliului Judeţean Constanţa, să identificam obiectivele pe care le putem finanţa cu ajutorul acestor programe, sa promovăm aceste proiecte şi să iniţiem procedurile privind posibilele parteneriate cu unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului nostru pentru a le duce la bun sfârşit.
Solicitanţii eligibili sunt autoritățile publice centrale, unitățile administrativ teritoriale, unităţi de cult, organizaţii nonguvernamentale, precum şi parteneriate între entităţile menţionate anterior. Rata de cofinanțare din partea Uniunii Europene este 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv 13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezintă rata de cofinanțare din bugetul de stat (BS), iar din partea solicitantului este de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, indiferent de regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul.
Valoarea maximă totală a unui proiect este 5 milioane euro (in cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă totală este de 10 milioane euro), pe cand valoarea minimă totală a unui proiect poate fi de 100.000 euro, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Primul apel de proiect este dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării în ceea ce priveşte Aria prioritară 3 a SUERD „Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe între oameni„, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Prin acest proiect, se doreste finanţarea obiectivelor incluse în patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural si obiectivele din patrimoniul cultural local din mediul urban.
In cadrul acestei axe de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.
Activitățile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ, dar nu se limitează la:
- Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
- Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);
- Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
- Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.
Al doilea apel de proiect se refera la Axei prioritara 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regional în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020). Obiectivul specific al acestei priorități îl reprezintă cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T prin modernizarea drumurilor judetene, după cum urmează:
- modernizarea si reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți- creșterea vitezei, siguranței rutiere, portanței etc. reţelei de drumuri judeţene (inclusiv poduri și podețe, acces la proprietăți – aflate în domeniul public ) care asigură conectivitatea, directă sau indirectă cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, pentru a contribui la depășirea dificultăților și blocajelor, inclusiv în materie de mediu și economie, în special în secțiunile transfrontaliere.
- construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației (parapeți de protecție, limitatoare de viteză – inclusiv marcaje rezonatoare), semnalistică orizontală și verticală, reorganizare de intersecții.
- construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN-T a drumurilor județene) şi construirea pasarelelor pietonale;
- construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători) pentru transport public;
- realizarea de investiții destinate siguranței rutiere pentru pietoni și biciclisti (construire/modernizare trasee pietonale și piste pentru biciclisti acolo unde geografia terenului permite acest lucru), inclusiv semnalistica luminoasă verticală pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaică.
Toate aceste măsuri au ca rol îmbunătăţirea infrastructurii transfrontaliere regionale/ locale (din regiunea Dunării) şi a accesului la zonele rurale dar si dezvoltarea planificării nodurilor pentru multimodalitate. Totodată, prin acest proiect, se facilitează îmbunătățirea drumurilor secundare și terțiare în regiunea Dunării, se sprijină transportul sigur și sustenabil și a mobilității cetătenilor, creându-se astfel posibilitatea dezvoltării unor terminale multimodale eficiente pe mare, râuri și uscat în regiunea Dunării și asigurarea conectivității și accesului către ele prin integrarea tuturor modalităţilor de transport și a serviciilor eficiente de logistică, până în 2030.
Ultimul proiect propus judetelor riverane Dunarii are legatură cu Axa prioritară 5 – Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
Prioritatea de investiții o reprezintă realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului, reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate. Acțiunile propuse în cadrul acestui proiect ar fi urmatoarele:
- demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
- realizarea alei pietonale, piste pentru bicicliști, creare trotuare;
- amenajare spații verzi (defrișarea vegetației existente; modelarea terenului; plantarea cu plante perene /gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori și arbuști);
- crearea de facilități pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate pentru sport, locuri de joacă pentru copii, etc.);
- achiziționarea și montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere/vestiare, scene;
- instalare Wi-Fi în spațiile publice;
- instalare sisteme de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect;
- dotare mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suport parcare biciclete, împrejmuire etc);
- înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice a terenului obiect al investiției;
- realizare sistem de irigații/sistem de iluminat pentru spațiile amenajate prin proiect.
Din aceste motive, domnule Președinte, consider ca prioritar pentru toți locuitorii județului nostru ca aceste proiecte sa fie puse în practică, de la dezvoltarea infrastructurii până la restaurarea obiectivelor culturale, Consiliul Judetean Constanta trebuind sa fie un factor de coeziune pentru primăriile din județ. Deoarece se merge pe principiul “primul venit, primul servit” iar termenul de depunere începe sa curgă de la data de 28 august, propunerile mele sunt urmatoarele:
- având în vedere aprobarea grupului de lucru privind proiectul de dezvoltare intercomunitară DanuBio (adresa nr 21027/01.08.2017), vă rog să dispuneți numirea reprezentanţilor CJC cat mai curând posibil pentru a putea demara lucrările în folosul comunităţilor dunărene. Pentru mai multe detalii despre DanuBio, accesaţi următorul link – https://bogdanbola.ro/danubio/64
- departamentele de specialitate sa formuleze adrese de informare către toţi primarii din judeţ pentru a le aduce la cunostinţă aceste apeluri de proiecte, pentru a identifica din timp obiectivele vizate pentru obţinerea de fonduri.
- dupa ce am identificat priorităţile, trebuie stabilit cadrul general de acţiune, pentru ca aceste proiecte sa se îmbine armonios şi să începem discuţiile cu primăriile solicitante despre oportunitatea formării de parteneriate.
Domnule Presedinte, implicarea Consiliului Judeţean Constanţa într-un astfel de proiect este de natură să întărească legăturile dintre comunitaţi, să ofere o viziune globală a necesităţilor acestora şi să managerieze cu succes obiectivele pe care ni le propunem, de aceea vă asigur de întregul meu sprijin în accesarea acestor apeluri de proiecte.”
Accesand link-ul urmator veti putea gasi mai multe informatii despre apelul de proiecte, ghidul solicitantului, etc: http://www.mdrap.gov.ro/comunicare/presa/comunicate?luna=7&an=2017&x=30&y=9
aug. 6, 2017 | Administraţie publică, PNL Constanţa, Turism local
Într-o ţară in care se practică moda festivalurilor şi evenimentelor pe mulţi bani publici şi fără un impact cultural sau social semnificativ, în timp ce localităţile conduse de aceşti edili nu au curent electric, apă curentă sau drumuri asfaltate, mai există şi comunităţi cu primari care au înţeles că se poate şi altfel. Acesta este şi cazul comunei Topalu din judeţul Constanţa, care din câte am putut observa până acum, începe tot mai mult să se apropie de esenţa conceptului de „comunitate”, iar solidaritatea şi caritatea nu mai sunt privite doar ca nişte mofturi individuale.
Turismul este încă subdezvoltat în această localitate (ca în mai toate comunele de pe linia Dunării), dar împreună cu primarul localităţii, Valentin Stanciu, facem eforturi pentru a remedia acest aspect. Lipsesc deocamdată spaţiile de cazare şi unităţile alimentare, însă există unele în construcţie. O soluţie imediată, gândită cu domnul primar, ar putea fi următoarea: identificarea a două gospodării tărăneşti în care să se organizeze evenimente lunare, în care oraşenii să vină şi să guste din bunătăţile locului (o variantă de brunch tradiţional). Spaţiile pot fi identificate trebuie să aibă mult spaţiu verde şi o privelişte cât mai frumoasă, o taxă de participare poate fi reţinută de către un ONG (partener al primăriei), iar fondurile să fie apoi redistribuite către sătenii care vor aduce propria lor mâncare şi băutură. Acest sistem de brunch tradiţional, adresat cu precădere celor din oraşe, este la mare căutare în Ardeal şi s-a dovedit de un real succes, fiind o alternativă foarte bună de promovare a agroturismului şi venind în sprijinul locuitorilor satelor respective.
Un astfel de eveniment nu poate fi organizat de către primărie fără ajutorul comunităţii pe care o „păstoreşte”. Iar aici, edilul din Topalu are un noroc formidabil, deoarece există persoane care au înţeles ce înseamnă cu adevărat noţiunea de voluntariat. Cu ocazia zilelor „Festivalului Dunării”, oaspeţii de seamă ai oraşului Cernavodă (jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice) au venit la invitaţia noastră şi la Topalu. Între două pahare de licoare, primarul şi „brigada” sa de voluntari i-au așteptat pe invitaţi cu un prânz tradițional (brânză proaspătă, scrumbie afumată, borș de pește și miel la ceaun), cu garnitură de geamparale, servit cîmpenește, pe malul Dunării. Iar atunci când am întrebat pe una dintre doamne (în glumă) cât de tare îl urăşte pe primar că le-a adus aici în weekend, mi s-a răspuns pe un ton foarte serios: „Asta o facem pentru comună, nu puteam să îl lăsăm singur să se ocupe de invitaţi, e normal să dorim să se vorbească frumos de topoleni”. Da, mai există şi astfel de oameni extraordinari…..
Dar să ne întoarcem la oportunităţile zonei….multă lume ştie despre existenţa în comuna Topalu a celui mai bogat lăcaș de cultură din mediul rural, muzeul „Dinu si Sevasta Vintilă”,care își datorează paternitatea medicului Gheorghe Vintilă, un colecționar de artă entuziast, care în anul 1960 donează comunei 228 de lucrări de artă în memoria părinților săi învățători, cei care în 1920 au infiintat prima școală primară din Topalu. Aceste opere de artă (212 tablouri și 16 sculpturi), valorând multe milioane de euro, sunt creații ale marilor artiști plastici români ai secolelor XIX și XX, precum Grigorescu, Andreescu, Băncilă, Luchian, Petrascu, Tonitza, Ciucurencu, Paciurea, Aman, Baba, Darascu, Oscar Han, Pallady, Iser, Medrea şi alţii.
De asemenea, cine nu a auzit de Capidava, un castru roman ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, devenită mai apoi cetate bizantină, însoţită de cea mai mare necropolă bizantină descoperită pe teritoriul României (circa 100 de morminte medievale). Aici se spune că a trăit ultimul rege dac liber, Daphix, dar este şi locul descoperirii unui obiect deosebit, unic prin vechimea şi importanţa sa: un ulcior pe care este inscripţionat cel mai vechi nume românesc: Petre. Din păcate, acest obiectiv turistic se află într-un con de umbră din pricina neputinţei fostei conduceri a Consiliului Judeţean Constanţa de a duce la bun sfârşit restaurarea acestuia, cu complicitatea tacită a reprezentanţilor Ministerului Culturii (însă despre acest subiect, vă promit să vă povestesc mai multe cu altă ocazie).
Însă…câţi dintre dumneavoastră ştiu că pe o insulă, în mijlocul Dunării, în apropiere de satul şi de ruinele antice de la Capidava, un ostrov sălbatic în cea mai mare parte a anului se transformă timp de zece zile în fiecare vară într-un loc aproape magic. Copii, părinţi, tineri, dascăli, actori, oameni de stiinţă si scriitori de science-fiction din întreaga lume vizitează insula, se întâlnesc, îşi instalează corturile,discută şi învaţă împreună, într-o experienţă de viaţă şi de educaţie cu adevărat unică, in cadrul academiei ATLANTYKRON.
Acest eveniment, aflat la a 28-a ediţie (să-mi spuneţi şi mie câte evenimente şi festivaluri în această ţară au rezistat 28 de ani), se desfaşoară în luna august a fiecarui an şi pentru mine, este a doua oară când am plăcerea să particip pe insulă la cursurile acesteia. Fondarea academiei de vară Atlantykron în vara anului 1989 este datorată lui Alexandru Mironov, Aurel Carasel și Sorin Repanovici, fiind sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO. Dacă pe micuţa insulă de numai doi km pătraţi, denumită „Inelul de Piatră”, au participat la prima ediţie doar 29 de persoane, numărul participanților se ridică astăzi la aproape 500 (mai mulţi nici nu cred ca ar încăpea).
Anul acesta, împreună cu primarul localităţii Topalu Valentin Stanciu, dar şi alături de caţiva colegi din tineretul liberal, am făcut o vizită pentru a descoperi temele actuale care se discută în cadrul cursurilor..şi nu am fost deloc dezamăgiţi. De la astronomie şi astrofizică până la sisteme de dezvoltare – programare şi electronică, de la cursuri de comunicaţie radio la cursuri de antreprenoriat şi prim ajutor, totul se bazează aici pe dezvoltarea personală a participanţilor, pe inovaţie şi pe imaginaţia acestora. Aici auzi ce nu se predă înșcoli…se vorbește despre spațiul cosmic, despre robotică şi nanotehnologie, despre oraşe inteligente (nu ca cele a lui Firea), despre ce se întâmplă acum și ce va fi în viitor..dar mai ales, ai posibilitatea să te descoperi pe tine. Fascinant mi s-a părut cum în 2001, unul dintre cercetătorii care a participat la descoperirea hărţii genomului uman, a venit aici, pe Inelul de Piatră şi a prezentat materialul ştiinţific care a stat la baza descoperirii…agăţat de o salcie!
Şi dacă nu v-am convins până acum că acest eveniment este UNIC în lume, vă mai pot spune atât: stând de vorbă cu un tânăr aflat la a treia ediţie, mi-a povestit cum anul trecut şi-a băut cafeaua de dimineaţă, pe plaja insulei, cu Dumitru Prunariu, singurul astronaut român şi participant la Atlantykron patru ani la rând. De asemenea, mi-a povestit despre Paulică din Eforie (singurele detalii pe care le-am aflat despre el) care anul acesta le-a prezentat celorlalţi participanţi invenţia sa: o dronă-pompier, capabilă să detecteze focarele de incendiu şi să ofere informaţii în timp real pentru pompieri. Iar dacă aceste motive nu vi se par suficiente, vin cu argumentul suprem (cel puţin, pentru un profan ca mine): în 2012, pentru aproape două ore, tinerii noştri au fost în direct cu cei de la NASA în timp ce roverul Curiosity făcea primele „liniuţe” pe suprafaţa planetei Marte, cercetătorii americani impărtăşind cu cei aflaţi la Atlantykron multe dintre secretele misiunii în timp real.
Da, este fascinant…şi se întâmplă în judeţul nostru! Împreună cu domnul primar Valentin Stanciu, am făcut deja prima propunere pentru evenimentul de anul viitor: voluntarii care vor ajuta la ediţia următoare să fie din comunele constănţene, putând lua din fiecare şcoală un elev cu rezultate deosebite la învăţătură împreună cu un elev care nu are o condiţie financiară deosebită, tocmai pentru a le arăta că există mai mult în lumea aceasta decât satul în care s-au născut. De asemenea, voi propune grupului de lucru care se va ocupa de implementarea proiectului meu DanuBio ca această academie să beneficieze anul viitor de susţinerea Consiliului Judeţean Constanţa şi să se organizeze un eveniment deschis publicului în localitatea Topalu, tocmai pentru a populariza această academie cu adevărat elitistă dar şi pentru a prezenta cele mai noi descoperiri în robotică şi ştiinţa viitorului.
Acum, acest eveniment este pe sfârşit….dar comuna se pregăteşte deja de următorul: în perioada 07-14 august se va desfăşura la Topalu prima tabără de pictură de după 1989, organizatori fiind Consiliul Local și Primăria Topalu, alături de Uniunea Artiștilor Plastici din România – Filiala Constanța (UAPR). De ce aici un astfel de festival? Răspunsul cel mai bun l-a dat chiar Aurelian Broască, președintele filialei Constanța a UAPR: „Apa care își schimbă de la o oră la alta culoarea, malurile când argiloase, când stâncoase, pitoreștile case, oamenii simpli cu chipuri ce trimit cu gândul la portretele pictate de maeștri români în prima jumătate a secolului XX, sunt motive pentru care în această vară vom lucra la Topalu”.
Ideea reînvierii tradiției taberelor de pictură de la Topalu (au mai fost organizate în perioada de dinainte de 1989) a izvorât în cadrul unei discuții purtate între Aurelian Broască și primarul comunei, Valentin Stanciu, dovadă a faptului că „Omul sfinţeşte locul”. Tabăra va găzdui nouă artişti plastici din judeţul nostru, dar şi invitaţi din restul ţării. Potrivit tradiţiei, fiecare pictor va dona una dintre lucrări comunei şi toţi vor face ateliere de lucru alături de cei mai mici locuitori ai ei, elevii interesaţi de culoare şi desen putând participa la ele. Singurele costuri pe care le implica un astfel de eveniment vor fi pensulele şi culorile, cazarea fiind de asemenea asigurată de primărie în cadrul instituţiilor pe care le deţine. Deci da..se poate organiza ceva deosebit, cu costuri mici şi cu implicarea maximă a comunităţii în care se desfăşoară evenimentul.
Cu speranţa că nu v-am plictisit cu atâtea detalii, promit să vă ţin la curent cu evenimentele care vor mai avea loc în Topalu şi nu numai!
P.S. Dacă aceste informaţii v-au fost de folos sau pe plac, vă rog să le distribuiţi mai departe pentru a le face cât mai cunoscute!
P.S. 2: Dacă sunteţi interesaţi să aflaţi mai multe detalii despre Atlantykron, vă invit să intraţi pe pagina lor oficială: http://atlantykron.org/
P.S. 3: Dacă doriţi să aflaţi mai multe detalii despre proiectul meu de dezvoltare intercomunitară DanuBio, vă invit să accesaţi următorul link: https://bogdanbola.ro/danubio/64
iul. 31, 2017 | Administraţie publică, Turism local
La sfârşitul săptămânii care doar ce a trecut ar fi trebuit să aibă loc la Cernavodă „Festivalul Dunării”, eveniment organizat de Primăria Cernavodă în parteneriat cu Innovation Travel, ce avea ca scop promovarea tradiţiilor celor 18 minorităţi etnice din Dobrogea și o conferinţă despre posibilităţile pe care le oferă judeţul Constanţa pentru dezvoltarea turistică a rivierei dunărene. Spun că ar fi trebuit să aibă loc deoarece, din cauza condiţiilor meteo potrivnice, partea evenimentului care presupunea un târg autentic, cu produse tradiţionale, gătite şi servite de către localnici, nu a mai avut loc. Cu părere de rău, oraşul care trebuia să fie plin de viaţă, de mirosuri îmbietoare, de cântec şi de multă bună dispoziţie, a înregistrat un record absolut înaintea acestui weekend: cantitatea de apă căzută pe metrul pătrat a depăşit 150 de litri, fapt ce a condus la paralizarea activităţii în centrul oraşului, acesta fiind inundat pentru câteva ore bune (din păcate, noul canal colector al oraşului este finalizat in proporţie de doar 95% şi nu a putut fi de ajutor cernăvodărenilor). Însă, prin intervenţia rapidă a autorităţilor publice locale care au depus toate eforturile de a scoate centrul oraşului de sub ape, sâmbătă la prânz totul arăta de parcă nu s-ar fi întamplat nimic şi conferinţa a putut avea loc.
La aceasta au participat jurnalişti români şi străini, touroperatori internaţionali şi din România, operatori de croaziere dunărene, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale specializaţi în muzee şi expoziţii virtuale, organizatori de evenimente culturale şi stiinţifice. Una dintre prezentele marcante la acest eveniment a fost domnul Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă şi scriitor, fondator al academiei de vară Atlantykron (tabără sponzorizată și coordonată, din anul 1999, de organizația non-profit World Genesis Foundation și de Comisia națională a României de pe lângă UNESCO) care a vorbit despre mileniul vitezei în care ne aflăm, oraşele inteligente ale viitorului dar şi despre dispariţia elitelor din comunităţile din ţara noastră. 
Printre diversele teme abordate, am avut plăcerea de a le putea prezenta invitaţilor noştri „DanuBio”, primul proiect intercomunitar de dezvoltare a turismului pe linia Dunării constănţene. Împreună cu domnul primar Liviu Negoiţă şi cu domnul consilier judeţean Marian Iordache, am prezentat lucrurile concrete pe care dorim să le implementăm atât în localităţile limitrofe, dar mai ales în Cernavodă, aceasta fiind gazda evenimentului şi cel mai important nod rutier şi economic din zonă.
Cele trei categorii de monumente istorice de valoare națională excepțională considerate valori ale patrimoniului național ale orașului Cernavodă sunt:
1. Podul “Carol I”, monument de arhitectură industrială. În 1895 a fost inaugurat podul de la Cernavodă „Carol I”, proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, iar la acea vreme, incluzând rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume (deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală).
2. Așezarea neolitică de tip Tell – În anul 1956, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei, mai mulți arheologi conduși de Dumitru Berciu au început săpăturile după ce s-a descoperit faptul că lucrările care se desfășurau la Canalul Dunăre – Marea Neagră distrug urmele unor civilizații vechi. Într-un cimitir de inhumație neolitică, aparținător culturii de Hamangia, au fost descoperite două figurine de lut ars, care reprezentau un bărbat șezând pe un scaunel într-o poziție ce imita gestul gândirii, motiv pentru care a fost numit „Gânditorul” și o femeie stând alături. Conform datării realizate, statuetele au o vechime de 5.500-6000 ani (3500 -4000 I.e.n.) și sunt considerate capodopere ale artei primitive universale, fiind incluse in patrimoniul UNESCO! În anul 2000, statueta Gânditorul a fost desemnată, de către o comisie internațională, ca fiind unul din cele 10 artefacte ale culturii pământene care ar trebui să ne reprezinte planeta.
3. Cetatea romană Axiopolis, castru și așezare civilă aferentă romano-bizantina. Primele săpături au fost efectuate pe platoul de formă triunghiulară de către Pamfil Polonic în anii 1895-1896 și 1899, sub conducerea prof. Gr. Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități. Cu această ocazie au fost identificate două așezări, una romană și alta bizantină. În urma cercetărilor, s-au descoperit temeliile unei bazilici de cimitir cu o capelă anexă în apropierea porții de nord a cetății mai vechi, precum și inscripții, fragmente sculpturale, ceramică elenistică, romană și medievală timpurie. Axiopolis are o valoare deosebită și pentru istoria creștinismului, o inscripție descoperită în cetate atestând martirizarea a trei creștini, Chiril, Chindeas și Dasius, cel mai probabil în timpul persecuțiilor declanșate de împaratul roman Dioclețian. La sud de cetatea Axiopolis, din dreptul insulei Hinog, respectiv 3,25 km sud de orașul Cernavodă, începe valul de piatră care sfârșește la cetatea Tomis (acesta este clasificat ca si monument istoric din secolul X, în lungime de 59 km).
La aceste obiective turistice de o importanţă deosebită, care cu siguranţă pot atrage un număr foarte mare de turişti, putem menţiona de asemenea: Geamia cultului musulman (construită în 1756), Mormântul pictat de pe dealul Hinog (evul mediu timpuriu), Festivalul naţional de teatru pentru copii şi tineret (prima ediţie a fost in 2009). Pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului în oraşul Cernavodă şi planurile autorităţilor pentru viitorul apropiat, vă sugerez să consultaţi Strategia de Dezvoltare Integrată a Oraşului Cernavodă 2015-2020: http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/Strategia%20de%20dezvoltare/Strategia2015-2020.pdf
Din spusele domnului primar Liviu Negoita, anual ajung în portul Cernavodă aproximativ 200 de pasagere, fiecare având cel puţin 130-150 de turişti la bord, însă dacă în trecut aceştia foloseau oraşul doar ca punct de tranzit către litoral, lucrurie încep să se schimbe în bine. În Cernavodă s-au dezvoltat în ultima perioadă mai multe spaţii de cazare şi unităţi alimentare, putând satisface cererile turiştilor veniţi într-un număr tot mai mare în localitate. Un proiect unic in judeţul Constanţa îl reprezintă „Via Verde”, prin care primăria îşi propune să restructureze peste 7 ha de teren abandonat, neîngrijit şi nefolosit, în spaţii verzi de tip parc, cu piste de biciclete, cu amenajări de petrecere a timpului liber prin sport, mişcare şi evenimente culturale.
În „Strategia de Promovare Turistică a Oraşului Cernavodă” mai putem descoperi şi alte proiecte inovative pentru turismul constănţean: adăpostul de animale abandonate „Footprints of Joy” şi realizarea unui obiectiv turistic care să coaguleze atracţiile publice locale. Adăpostul de animale este primul adăpost pentru animale din România la standarde europene, unde sunt găzduiți câini fără stăpân, cai și măgari abandonați. Aici se doreşte, prin diferite concursuri şi evenimente, să se treacă de la imaginea de „animale în ţarcuri” la starea care să permită o interacţiune între animale şi vizitatori, creându-se astfel o atmosferă pozitivă pentru turişti şi localnici, interacţiunea sporind şi starea de bine a animalelor. O altă idee, foarte bună în opinia mea, este Axios (Axiopa) – o navă antică reconstruită la dimensiuni reale, printr-un proiect de arheologie experimentală, la care va putea participa voluntar orice turist sau constănţean. Scopul construcţiei acestei nave antice este crearea unui instrument de marketing pe care oraşul să îl utilizeze ca formă de promovare pentru toate atracţiile din zonă.
Sugestia pe care am oferit-o în cadrul lucrărilor conferinţei a fost ca municipalitatea să găsească soluţia prin care să poată oferi celor care vin în oraş pentru câteva zile un bilet comun pentru toate atracţiile turistice, prelungindu-şi astfel şederea în Cernavodă. Acest bilet comun ar putea fi achiziţionat de la Centrul de Informare Turistică sau de la oricare obiectiv turistic important, putând oferi pe lângă intrarea la obiectivele turistice consacrate şi alte modalităţi de a îşi petrece timpul liber. De asemenea, este necesar ca mai multe obiective turistice să fie introduse cât mai curând în circuitul turistic (cum ar fi podul lui Anghel Saligny) dar şi să se depună toate diligenţele necesare pentru ca obiective precum „Cavoul Axiopolis – Mormântul pictat de la Hinog” să devină vizitabile (un proiect care are toate şansele de reuşită dacă va fi făcut în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa).
În urma tuturor discuţiilor purtate şi având în vedere reacţiile foarte pozitive ale tuturor celor implicaţi în proiect, rezultă tot mai puternic nevoia de a crea un cadru cât mai propice dezvoltării turismului în zona Dunării, iar Cernavodă, printr-o administraţie locală eficientă şi cu ajutor de la Consiliul Judeţean Constanţa, poate deveni motorul dezvoltării şi celorlalte localităţi din zona DanuBio.
P.S. Pentru cei interesaţi de proiectul de promovare a turismului pe Dunăre „DanuBio”, va invit să aruncaţi un ochi aici: https://bogdanbola.ro/danubio/64
iul. 25, 2017 | Administraţie publică, Turism local
Aflându-mă weekend-ul trecut în localitatea Mahmudia, judeţul Tulcea, la cursurile celui de-al treilea seminar al Școlii Europene Ovidiu Șincai, am avut posibilitatea de a interacţiona cu tineri din diferite partide politice şi organizaţii non-guvernamentale şi am putut observa dezvoltarea turistică în localităţile dunărene din judeţul vecin.
În ciuda faptului că nu sunt diferenţe majore între judeţele noastre, turismul pe Dunăre în Tulcea, mai ales în zona rurală, este înfloritor. Cum a fost posibil acest lucru în judeţul vecin şi la noi zici că jucăm în filmul „Misiune Imposibilă”? Simplu, prin implicarea directă a tuturor factorilor politici, locali şi judeţeni, prin atragerea de investitori în această zonă, prin asigurarea unui cadru economic şi politic stabil. Vă dau un exemplu concret din localitatea Mahmudia, acolo unde am petrecut weekend-ul cu ocazia seminarului „Europa în schimbare într-o lume în schimbare”.
În acea localitate s-a implementat un proiect iniţiat de Consiliul local Mahmudia în parteneriat cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și WWF-România în Delta Dunării (cu sprijinul financiar al Programulului Operațional de Mediu 2007 – 2013 și cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională) care prevede reconstrucţia ecologică a terenurilor aparţinând domeniului public al consiliului local Mahmudia. Această reconstrucţie ecologică a fost şi este necesară din cauza nebuniei comuniste de a exploata agricol zona Deltei Dunării în anii 1980, perioadă în care mai multe suprafeţe de teren virgin au fost date spre exploatare agricola.
Lucrările principale de reconstrucție ecologică derulate în cadrul proiectului, care vor aduce transformări majore (în locul terenului pe care se pașuna vor apărea zone pretabile desfășurării turismului ecologic și pescuitului sportiv) sunt:
· crearea condițiilor hidrologice favorabile dezvoltării a cel puțin 18 habitate de interes comunitar în principal prin conectarea zonei cu Dunărea (realizarea unei breșe la digul de la Dunăre) și asigurarea circulației apei în incinta Carasuhat prin canalele existente înainte de îndiguirea incintei;
· plantarea pe o suprafață de 10 ha a unor specii tipice deltei și valoroase ecologic la nivel european (plop alb, salcie şi frasin).
Deci…se poate! Şi nu la sute de km distanţă, nu în alte ţări, ci chiar aici la noi în Dobrogea. Dacă vom corobora implementarea acestui proiect cu cele aproximativ 30 de hoteluri şi pensiuni din localitate, cu infrastructura pusă la punct (drumul judeţean DJ222C, care leagă Tulcea de Delta Dunării este reabilitat şi se circulă fără probleme),vom observa cum se crează cadrul necesar ca o comunitate mică să fie „independentă” economic şi se pun bazele dezvoltării socio-economice a localității pe principiile dezvoltării durabile, prin orientarea activităților economice spre utilizarea rațională a resurselor naturale în beneficiul comunității locale și al naturii.
În proiectul meu de dezvoltare intercomunitară a turismului în localităţile de pe linia Dunării din judeţul Constanţa, depus la Consiliul Judeţean Constanţa cu denumirea de DanuBio, vorbesc exact despre oportunităţile (ratate, până în acest moment) pe care Dunărea ni le oferă şi despre problemele localităţilor de pe malul acesteia. Iar acestea, din păcate, nu sunt deloc puţine: numeroase localităţi sunt greu accesibile, lipseşte cu desăvârşire promovarea şi valorificarea eficientă a acestora (online sau în presa scrisă) dar şi a produselor turistice integrate, turiştii nu sunt îndrumati spre aceste localitaţi şi nu există materiale promoţionale care să arate frumuseţea acestei zone. De asemenea, localnicii nu au beneficiat niciodată de cursuri de îndrumare în ceea ce priveşte agroturismul, din satele pescăreşti au dispărut aproape în totalitate pescarii tradiţionali, nu există aproape deloc capacităţi de cazare în niciuna din localităţile mai sus menţionate, nu există unităţi alimentare specifice (gen cherhana) mai ales în localităţile mici.
Dacă la toate aceste aspecte adăugăm o rată mare a şomajului şi a sărăciei, inexistenţa cadrului instituțional care să favorizeze şi să reglementeze dezvoltarea strategiilor şi politicilor de turism rural, dispariţia meşteşugarilor tradiţionali, depopularea satelor şi plecarea tinerilor spre oraşe sau în străinătate, pescuitul ilegal care a dus la reducerea îngrijorătoare a fondului piscicol din Dunăre, vom vedea că situaţia acestor localităţi (mai ales a comunelor) este una aproape tragică. În ciuda faptului că avem un patrimoniu natural cu valoare excepţională recunoscut la nivel mondial, rezervaţii naturale cu un imens potenţial în valorificarea ecoturistică, dar şi un patrimoniu istoric şi arheologic inestimabil (cele mai vechi aşezări urbane din România), acestea nu au fost puse în valoare în cadrul vreunui proiect judeţean şi nu a fost promovat niciun festival cultural specific localităţilor dunărene. Şi tot ca un fapt divers, detaliile fac diferenţa: dacă pe site-ul Consiliului Judeţean Tulcea (https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/home.aspx) sunt promovate mereu pe prima pagină festivalurile şi evenimentele culturale judeţene, obiceiurile locale şi tradiţiile zonei, nu vom vedea acelaşi lucru pe pagina Consiliului Judeţean Constanţa (excepţiile sunt foarte rare şi de moment) – http://www.cjc.ro/index.php?lg=1.
Chiar dacă de la Ostrov din sudul judeţului până la Hârşova în nord, zonă abundă în resurse turistice, culturale şi artizanale (inclusiv de patrimoniu etnografic, pe fondul unui bogat registru etnic) cu o importantă resursă umană, care poate fi calificată/recalificată în domeniul turistic, cu disponibilitate pentru ce este nou şi creativ, lipsa unui mecanism de culegere şi centralizare a datelor în domeniul valorificării produsului turistic, interesul scăzut în promovarea localităţilor din zona Dunării de către agenţiile de turism ( mai ales din cauza resurselor financiare modeste alocate de catre CJC şi autorităţile locale pentru realizarea proiectelor de infrastructură adecvate acestui scop) au dus la căderea în uitare şi declinul localităţilor din zonă.
Tocmai din aceste motive, consider că un proiect precum DanuBio şi o Strategie Judeţeană de Dezvoltare vor aduce un mare plus comunităţilor dunărene şi ne vor da ocazia să pornim cu dreptul în a da un restart economic şi turistic acestei părţi a judeţului nostru.
P.S. Pentru cei interesaţi, vă propun să citiţi şi să veniţi cu propriile dumneavoastră idei (şi de ce nu, critici constructive) la proiectul meu depus la Consiliul Judeţean Constanţa. Linkul este următorul: https://bogdanbola.ro/danubio/64.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.